SACCSIV – blog ortodox

Pomenirea sfintilor paisprezece mii de prunci, ucisi de Irod

Posted in Uncategorized by saccsiv on decembrie 29, 2014

13 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. papadiu said, on decembrie 29, 2014 at 2:15 pm

    La multi ani !

    off-topic; sau poate ca nu
    http://www.voltairenet.org/article186319.html
    poate asa se explica masacrarea ortodocsilor in Ucraina si tradarea lui putin
    se poate extinde si in Moldova, Bucovina, etc

    Apreciază

    • Liliana said, on decembrie 29, 2014 at 11:14 pm

      Doamne ajuta!
      Multumesc pentru articolul semnalat de dumneavoastra de pe voltairenet.aduce in fata opiniei publice cu franchete niste indicii,clarificari.Jurnalistii care isi fac bine si corect meseria ne mai dau o speranta ca nu toata lumea a capotat in ignoranta,nepasare sau lasitate.Dar ce vina au ucrainienii?Fereasca Dumnezeu pe oricine de tupeul veneticilor!Inlocuitorii.Si antihrist se vrea un inlocuitor.

      Apreciază

  2. ORTODOXIE said, on decembrie 29, 2014 at 3:46 pm

    Reblogged this on CREDINŢĂ DREAPTĂ ORTODOXĂ!!!.

    Apreciază

  3. geo said, on decembrie 29, 2014 at 4:18 pm

    URSS versiunea 2.0:

    Curtea de Justitie a Uniunii Europene a luat recent una dintre cele mai importante decizii ale anului 2014: cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene nu vor putea reclama institutiile UE si legislatia comunitara la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Romania sustinuse aderarea UE la CEDO si posibilitatea ca legislatia comunitara sa fie batuta de instanta de la Strasbourg, insa curtea de la Luxemburg s-a opus.

    Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, a respins ca inadmisibil , in 18 decembrie, un proiect de acord inaintat de Comisia Europeana, privind aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), dupa care functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg. In timp ce CJUE are jurisdictie doar asupra celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, conventia CEDO se aplica asupra a 47 de state, membre ale Consiliului Europei, printre care tarile UE, precum si state ca Rusia, Turcia, Azerbaidjan.

    Decizia CJUE adanceste falia dintre institutiile Uniunii Europene si cele ale sistemului Consiliului Europei, in pofida faptului ca statele membre UE sunt membre si ale Consiliului Europei. Practic, statele UE se vor supune atat dreptului Uniunii Europene cat si jursprudentei CEDO.

    Mergand mai departe, cetatenii statelor UE, inclusiv romanii, vor putea sa atace in contiuare deciziile instantelor romanesti si legislatia romaneasca la CEDO, dar si sa sesizeze CJUE (cu intrebari preliminare prin intermediul instantelor nationale). In schimb, cetatenii statelor membre UE (inclusiv romanii) nu vor putea reclama institiutiile Uniunii Europene si functionarea legislatiei comunitare la CEDO.

    Cu toate acestea, in raport atat cu statele membre UE cat si cu institiutiile Umniunii Europene, cetatenii din statele membre UE au mai departe de partea lor un alt document care le apara drepturile: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

    In anul 2000, Uniunea Europeana (prin Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia a adoptat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In 2009, Tratatul de la Lisabona i-a oferit acestei carte valoare juridica de tratat, fiind obligatorie pe intregul cuprins al UE.

    http://www.hotnews.ro/stiri-18951984-decizia-finalului-justitia-europeana-cetatenii-statelor-nu-vor-putea-reclama-institutiile-uniunii-cedo.htm

    Apreciază

  4. geo said, on decembrie 29, 2014 at 10:02 pm

    Astăzi Irod s-a multiplicat: mai nu e familie în care Irod să nu-şi ucidă copiii. Doar puţini copii fugari mai scapă cu viaţă!

    http://vladherman.blogspot.ro/2013/12/parintele-arsenie-boca-astazi-irod-s.html

    Apreciază

  5. geo said, on decembrie 29, 2014 at 10:03 pm

    ÎPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului și Arhiepiscopul Sibiului, a atacat decizia Curții Constituționale privind ora de religie, considerând că „favorizează evident, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios în ţara noastră este garantat de Constituţie”.

    În pastorala de Crăciun, ÎPS Laurențiu a mai spus că „la 25 de ani de la jertfa din 1989 libertatea de credinţă, valorile moral-spirituale pentru care s-a luptat, în care am crezut, pentru care mii de tineri s-au jertfit sunt trecute pe agenda Curţii Constituţionale şi puse sub semnul întrebării.”

    Ierarhul ortodox a afirmat că familiile care nu beneficiază de educație religioasă sunt mai afectate de probleme decât celelalte.”Chiar putem ignora faptul că mii de studii de sociologie şi psihologie arată cât de importantă este educaţia religioasă în viaţa copiilor noştri? Dependenţa de droguri, violenţa, libertinajul sexual, hoţia ş.a. sunt, conform acestor studii, în procente mult mai mari în familiile în care copiii au fost privaţi de educaţie religioasă”.

    Acesta a mai spus că într-un stat de drept trebuie respectate și drepturile majorității.”Considerăm că într-un stat de drept trebuie respectate şi drepturile majorităţii, nu numai ale unei minorităţi, în condiţiile în care credincioşii ortodocşi sunt majoritari între contribuabilii instituţiilor de învăţământ. Astfel, instituţiile Statului nu vor putea neglija acest lucru, încălcând un drept fundamental al familiei creştine„.

    Mitropolitul Ardealului a amintit și de rolul Bisericii în istorie: „Uităm, oare, de rolul fundamental al Bisericii noastre, în edificarea Statului Naţional Român, de faptul că, în întreaga ţară, dar mai ales aici, în Transilvania, Ortodoxia a salvat şi înviat fiinţa noastră naţională? Uităm că Şcoala Românească s-a născut în Biserica Ortodoxă, că Sfânta Scriptură şi cărţile de cult au fost cele dintâi manuale de învăţătură, apărute şi ele în tiparniţele mănăstirilor ortodoxe? Uităm, oare, de rolul covârşitor al credinţei, al valorilor morale ortodoxe în creşterea sănătoasă a copiilor şi a tinerilor noştri?”

    http://activenews.ro/pastorala-dura-mitropolitului-ardealului-valorile-pentru-care-s-luptat-si-pentru-care-mii-de-tineri-s-au-jertfit-1989-sunt-puse-sub-semnul-intrebarii-pe-agenda-curtii-constitutionale_1878274.html

    Apreciază

  6. john said, on decembrie 30, 2014 at 12:04 pm

    Ecumenism si ratacire in Templul pierzaniei din Sao Paolo, Brasil.Reportaj special, de la min. 20. Priviti cu atentie fetele lor transfigurate, cand vorbeste (min 23.18) Anticrist?
    Capitolul 24,Matei
    1. Şi ieşind Iisus din templu, S-a dus şi s-au apropiat de el ucenicii Lui, ca să-I arate clădirile templului.
    2. Iar El, răspunzând, le-a zis: Vedeţi toate acestea? Adevărat grăiesc vouă: Nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu se risipească.
    3. Şi şezând El pe Muntele Măslinilor, au venit la El ucenicii, de o parte, zicând: Spune nouă când vor fi acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?
    4. Răspunzând, Iisus le-a zis: Vedeţi să nu vă amăgească cineva.
    5. Căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos, şi pe mulţi îi vor amăgi.
    6. Şi veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie; luaţi seama să nu vă speriaţi, căci trebuie să fie toate, dar încă nu este sfârşitul.
    7. Căci se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri.
    8. Dar toate acestea sunt începutul durerilor.
    9. Atunci vă vor da pe voi spre asuprire şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru numele Meu.
    10. Atunci mulţi se vor sminti şi se vor vinde unii pe alţii; şi se vor urî unii pe alţii.
    11. Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi.
    12. Iar din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci.
    13. Dar cel ce va răbda până sfârşit, acela se va mântui.
    14. Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul.
    15. Deci, când veţi vedea urâciunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel proorocul, stând în locul cel sfânt – cine citeşte să înţeleagă –
    16. Atunci cei din Iudeea să fugă în munţi.
    17. Cel ce va fi pe casă să nu se coboare, ca să-şi ia lucrurile din casă.
    18. Iar cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă înapoi, ca să-şi ia haina.
    19. Vai de cele însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea!
    20. Rugaţi-vă ca să nu fie fuga voastră iarna, nici sâmbăta.
    21. Căci va fi atunci strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.
    22. Şi de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile.
    23. Atunci, de vă va zice cineva: Iată, Mesia este aici sau dincolo, să nu-l credeţi.
    24. Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi.
    25. Iată, v-am spus de mai înainte.
    26. Deci, de vă vor zice vouă: Iată este în pustie, să nu ieşiţi; iată este în cămări, să nu credeţi.
    27. Căci precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului.
    28. Căci unde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii.
    29. Iar îndată după strâmtorarea acelor zile, soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor se vor zgudui.
    30. Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă.
    31. Şi va trimite pe îngerii Săi, cu sunet mare de trâmbiţă, şi vor aduna pe cei aleşi ai Lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte margini.
    32. Învăţaţi de la smochin pilda: Când mlădiţa lui se face fragedă şi odrăsleşte frunze, cunoaşteţi că vara e aproape.
    33. Asemenea şi voi, când veţi vedea toate acestea, să ştiţi că este aproape, la uşi.
    34. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea.
    35. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
    36. Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
    37. Şi precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi venirea Fiului Omului.
    38. Căci precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,
    39. Şi n-au ştiut până ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi, la fel va fi şi venirea Fiului Omului.
    40. Atunci, din doi care vor fi în ţarină, unul se va lua şi altul se va lăsa.
    41. Din două care vor măcina la moară, una se va lua şi alta se va lăsa.
    42. Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru.
    43. Aceea cunoaşteţi, că de-ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa.
    44. De aceea şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni.
    45. Cine, oare, este sluga credincioasă şi înţeleaptă pe care a pus-o stăpânul peste slugile sale, ca să le dea hrană la timp?
    46. Fericită este sluga aceea, pe care venind stăpânul său, o va afla făcând aşa.
    47. Adevărat zic vouă că peste toate avuţiile sale o va pune.
    48. Iar dacă acea slugă, rea fiind, va zice în inima sa: Stăpânul meu întârzie,
    49. Şi va începe să bată pe cei ce slujesc împreună cu el, să mănânce şi să bea cu beţivii,
    50. Veni-va stăpânul slugii aceleia în ziua când nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l cunoaşte,
    51. Şi o va tăia din dregătorie şi partea ei o va pune cu făţarnicii. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.

    Apreciază

    • Ionutz said, on decembrie 30, 2014 at 3:48 pm

      Nu cred ca e ala antihrist.

      Antihrist ii va vraji pe toti. Va avea (dupa cum zic multi) manusi pe maini sa-si ascunda ghearele….

      Apreciază

    • Liliana said, on decembrie 30, 2014 at 7:43 pm

      Doamne ajuta,john!
      Sa te feresti sa-l vezi sau sa-l auzi pe antihrist.Nu fi curios de asa ceva!Inca Sfintul Cosma Etolianul ne-a avertizat ca cine il va vedea sau il va auzi vorbind,nu va mai scapa in veci sufletul acelui om de puterea satanei.Si alti parinti imbunatatiti ne-au spus aceasta.Sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne fereasca sa vedem vreodata vreo aratare draceasca.Sa nu fie pentru nimeni sa vada si sa auda iadul!

      Apreciază

  7. ines said, on decembrie 31, 2014 at 1:00 am

    Cuşti anti-oamenii străzii, într-un orăşel din Franţa

    http://www.aparatorul.md/custi-anti-oamenii-strazii-cadouri-de-craciun-intr-un-orasel-din-franta/

    Apreciază

  8. ines said, on decembrie 31, 2014 at 1:07 am

    CUM SE SARBATORESTE CRACIUNUL SI ANUL NOU IN ZIUA DE AZI

    http://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/2014/12/24/cum-serbam-craciunul/

    Poeziile crestine pline de miez si intelepciune ale lui Radu Iftinoiu

    Cum serbăm Crăciunul

    Naşterea cea minunată a Pruncuţului Hristos, cu iubire-i aşteptată de poporul credincios. De aceea unii fraţi se-nnoiesc, se spovedesc, și aşa frumoşi, curaţi, Naşterea sărbătoresc. Pentu alţii, ce să spun, știi prea bine şi matale: pentru ei, Sfântul Crăciun este… oala cu sarmale.

    Pregătire de Crăciun

    Vine și Crăciunu-n grabă, toată lumea se agită; Cheltuieşte mult, aleargă, se-nnoieşte-i fericită. Curtea, casa e curată, gardul este iar vopsit, și maşina e spălată, totul este curăţit. Doar un lucru iar rămâne, iar şi iar necurăţit. Ştiţi cu toţii, ştiţi prea bine: sufletul- nespovedit.

    Urare

    “La mulţi ani cu sănătate” fraţii şi orchestra-ţi cântă, dar ascultă, dragă frate, ce e scris în Cartea Sfântă: “Anii tăi sunt şaptezeci, sau optzeci dacă-i putere, mai departe dacă treci, osteneală şi durere”. Aşadar, curând ne ducem, trecem toţi în veşnicie. Deci, mai bine-ar fi să zicem: “La mulţi… veci în bucurie !”

    Revelionul

    Ziua Sfântului Vasile, cei mai mulţi o prăznuiesc, prin manifestări ostile spiritului creştinesc. Asta este răzbunare de la diavol, ce-i lovit de molitvele pe care Sfântul le-a alcătuit. Veselă, lumea serbează în beţii aceste zile. Singurul ce se-ntristează este chiar… Sfântul Vasile.

    Anul nou

    Pe întâi ianuarie este Anul Nou lumesc, iar pe-ntâi septembrie, Anul Nou bisericesc. Când e anul nou lumesc, toţi creştinii priveghează, toţi creştinii prăznuiesc, și “La mulţi ani !” îşi urează. Dar de cel bisericesc, nu se ştie nicidecum. Mulţi din neamul creştinesc au aflat de-abia acum.

    “Popa”

    Preotul, de-i bun, sau rău, trebuie mult respectat ca păstor, căci Dumnezeu cu Duh Sfânt l-a îmbrăcat. Unii când îl întâlnesc drept în faţă pe şosele, se înclină şi rostesc: “Sărut mâna, părinţele !” Însă-n spate, ştii matale, când vorbesc de preot…, hopa ! Cel ce a trecut pe cale, “părinţelu’”, este… “popa”.

    Dezlegare la peşte

    Doar puţini creştini de astăzi mai ţin postul creştinesc. Mulţi mănâncă-n post de dulce afirmând că ei muncesc. Dar când văd prin calendare că e scris cu roşu, frate, că la peşte-i dezlegare, lasă carnea la o parte și-şi gătesc în grabă peşte cu untură şi cu sare, Căci aşa e… creştineşte și-apoi… este dezlegare.

    În sărbători

    Sărbătoarea unui Sfânt se serbează, cum se ştie, la biserică, în cânt și cu Sfântă Liturghie. Însă azi puţini cunosc viaţa sfântului serbat, care, blând, pentru Hristos, sângele şi l-a vărsat. Cei mai mulţi, însă serbează în beţii, ospăţ, amor. De e post, nici nu contează, și zic, chiar, că-i… ziua lor.

    R. Iftinoiu

    Apreciază

  9. ines said, on decembrie 31, 2014 at 1:12 am

    Un Craciun fara Iisus, o Boboteaza fara aghiasma, dar un An Nou intr-un revelion fara sfarsit

    Predica a mitr.† BARTOLOMEU ANANIA

    http://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/2014/12/24/un-craciun-fara-iisus-o-boboteaza-fara-aghiasma-dar-un-an-nou-intr-un-revelion-fara-sfarsit/

    răim realitatea unor vremuri, în care şi la noi în ţară, la fel ca peste tot în lume, Crăciunul se arată foarte devreme, scăldat într-o uriaşă risipă de lumini şi culori. Ai crede că toate jocurile de artificii ale lumii, ţâşnite-n văzduh şi sparte în milioane de jerbe sclipitoare, s-au aninat în copaci, pe balcoane, pe stâlpi, prin grădini, pe acoperişurile clădirilor, în ghirlande de văpăi sărbătoreşti.

    Fireşte, întâia şi marea bucurie e a copiilor. Moş Crăciun, pe cât de bătrân, pe atât de ispititor, surâde din desagă şi făgăduieşte la nesfârşit. Părinţii i se supun cu mare lepădare de sine şi-i mută sacul sub crengile bradului festiv, coalizaţi într-o universală şi superbă amăgire a vârstei de cristal.

    În nici o altă sărbătoare, tradiţia nu e atât de strâns îngemănată cu izvorul ei religios. Mai înaintea icoanei rituale şi a slujbei liturgice, colinda cântă la fereastră şi-L vesteşte pe Dumnezeu-Pruncul. În credinţă şi datină, copiii sunt înaintemergătorii preoţilor şi, poate, cei mai autentici ambasadori ai veşnicului Betleem, purtătorii adevăratei tradiţii a colindelor, care ne oferă o tainică înţelegere a sufletului acestei superbe sărbători.

    Cei vechi ai noştri aveau o mai dreaptă înţelegere a Crăciunului decât o avem noi, mulţi din cei de azi. Copleşiţi de atâta simţ al istoriei, suntem tot mai aplecaţi să observăm pe un Iisus al ei, care s-a născut cândva cu aproape două mii de ani în urmă, o dată pentru totdeauna, a cărui întrupare o celebrăm printr-o amintire liturgică şi, eventual, printr-un ospăţ la care El nu a fost poftit.

    Sărbătorile de iarnă sunt o superbă celebrare a purităţii. Naşterea Domnului din Preacurata Fecioară, prospeţimea Anului Nou, apele sfinţite ale Bobotezei, îngerescul chip al Sfântului Ioan, colindele, datinile, bradul de Crăciun, toate sunt menite să ne sustragă mizeriilor endemice şi să ne aducă aminte că, cel puţin două săptămâni din an, putem fi mai buni la inimă, mai frumoşi în gândire şi mai curaţi la suflet.

    Din păcate, există printre noi destui creştini care sărbătoresc un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, un Sfânt Ion fără Ioan şi, mai ales, un An Nou într-un revelion perpetuu, fără sfârşit, condimentat cu narcotice vaporoase, straie impudice şi aburi etilici. Nimic alarmant, dacă o astfel de petrecere în lanţ nu s-ar contura ca mod de viaţă al multora din tinerii noştri de azi, fără nici o apărare legiuită într-un mediu din ce în ce mai agresiv şi mai dizolvant.

    Pornind de la premiza că planeta noastră este opera lui Dumnezeu, sunt un partizan al mişcărilor ecologiste, care nu-şi propun altceva decât refacerea şi menţinerea pământului în toată puritatea, frumuseţea şi rodnicia lui. Nu am auzit însă de un ecologism spiritual, de un curent împotriva poluării sufletelor tinere, sistematic agresate de libertinajul mediatic care le inculcă gustul pentru vulgaritate, pornografie, violenţă şi desfrâu.

    Or, gustul viciat devine mentalitate, iar mentalitatea deviată răstoarnă valorile, consfinţind anormalitatea drept normalitate, în interiorul unei libertăţi prost înţelese şi rău folosite. Aceasta, însă, nu exclude neputinţa de a înţelege libertatea în sensul ei profund şi adevărat. Cum am înţeles-o noi?

    Libertatea de a nu mai respecta regulile de circulaţie rutieră, libertatea de a devasta adăposturile din staţiile de autobuz, libertatea de a fi dezmăţaţi, libertatea televiziunii de a afişa neruşinarea, libertatea presei de a cultiva limbajul mitocănesc, calomnia şi asasinatul moral, libertatea copilului de a-şi sfida părinţii, libertatea mamei de a-şi ucide pruncul nenăscut, libertatea legii de a consfinţi anormalul drept normal, libertatea sindicalistului de a impune legea ciomagului, libertatea patronului de a-şi ascunde veniturile, libertatea frontierelor de a înstrăina bunuri culturale şi de a asigura invaziile nocive de tot felul, libertatea insului de a crede că poate oricând să facă ce vrea … Nu este liber cel care poate să facă şi să spună ce vrea, ci este liber cel care spune şi face ceea ce trebuie şi ceea ce este cuviincios.

    Avem o lege pentru protecţia copilului, dar ea nu se resimte şi pe micul ecran, şi cu atât mai puţin în şcolile publice unde funcţionează, obligatoriu, aşa-zisele programe de sănătate care-i învaţă pe copii cum să îmbătrânească vertiginos prin depravare planificată. Avem o lege antidrog, dar nu şi una antidezmăţ. Avem o lege anticorupţie, dar nu şi una antiseducţie.

    Avertismentul antialcoolic devine timid şi neputincios în vecinătatea imediată a beţivului proclamat erou. Ora de religie nu poate face mare lucru dacă eforturile Bisericii nu sunt sprijinite de instituţiile statului, de societatea civilă şi, nu în ultimul rând, de presă. Ne interesează copiii străzii, dar nu avem dreptul să-i uităm pe copiii maidanului moral. Astăzi suntem într-o febrilă căutare de soluţii împotriva crizei şi a sărăciei, dar nu vom face nimic fără remediile spirituale împotriva acestei crime lente şi bine studiate care distruge conştiinţa tinerilor.

    Zadarnic curăţim pământul de gunoaie dacă-l vom lăsa populat cu oameni deformaţi şi mutilaţi sufleteşte. Vă rog, părinţilor, ocrotiţi-vă copiii! E vorba de viitorul nostru ca neam, popor şi patrie. Un gând bun, şi copiii noştri vor primi cel mai frumos cadou de Sfintele Sărbători. La mulţi ani!
    Share this:

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: