SACCSIV – blog ortodox

FALSA SI ADEVARATA IUBIRE FATA DE COPII: Cati dintre noi vom avea taria Sfantului Constantin Brancoveanu, aceea de a ne indemna copilasii ca mai bine sa accepte moartea decat sa se lepede de credinta. Si apoi sa-i vedem macelariti

Posted in Calendar Ortodox, Sfintii martiri Brancoveni by saccsiv on august 16, 2013

   Cititi va rog si:

Pomenirea Sfintilor Martiri Voievodul CONSTANTIN BRANCOVEANU, împreuna cu fiii sai

Tagged with: , ,

34 comments

34 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Radu Humor said, on august 16, 2013 at 8:33 pm

    Uite un articol excepţional al Roxanei Iordache, o ziaristă interzisă acum, din motive uşor de priceput dar greu de înţeles :

    O ZI CRUCIALĂ PENTRU ROMÂNI, IGNORATĂ. ROG SF. SINOD AL B.O.R. SĂ DECIDĂ CRUCE ROŞIE PENTRU SĂRBĂTOAREA SFINŢILOR BRÂNCOVENI
    Brancovenii razbointrucuvant

    Foto via http://www.razbointrucuvant.ro

    Sfinţii Brâncoveni au fost martirizaţi în zi de Adormirea Maicii Domnului, acum 299 de ani. De aceea, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când a decis canonizarea (20 iunie 1992), i-a trecut în calendar cu data de 16 august. Rog Sfântul Sinod să acorde cruce roşie acestei date.

    Ar trebui să fie sărbătoare naţională. Măcar fiindcă ar fi două zile libere una după alta, poate s-ar întreba şi românii cărui fapt datorează bucuria.

    Cât(e) mai ştim despre această istorie, despre istoria noastră, în general şi în particular? La noi, memoria se defineşte prin uitare a identităţii naţionale.

    După lunga noapte comunistă, în care propaganda ne-a virusat sistemul imunitar, noi fie “ne demitizăm”, fie ne ignorăm reperele cardinale.

    De ce? De proşti, era să să zic. A fost primul impuls. De fapt, e o campanie de spălare a creierelor care are ca finalitate transformarea poporului român într-o populaţie aflată la discreţia tuturor manipulărilor distrugătoare de conştiinţă şi de fiinţă naţională.

    Nu trebuie să avem demnitate de ţară şi conştiinţă a apartenenţei creştine etnogenetice; noi trebuie să avem complexe, în aşa fel încât să ne dispreţuim ţara şi tradiţia, şi să cultivăm, până la cult idolatru, repere şi valori străine de interesele naţionale. Ca să cerem să fim aserviţi.

    Tot felul de inculţi cu aere docte vin şi ne dau lecţii, de exemplu, despre “vechea” Europă şi “noua”. Iar tinereii de noi, care am apărat-o pe bătrânică de mai multe atentate, tăcem şi încasăm. În loc să le spunem că “noua Europă” sunt ei, cei spălaţi pe creier, Iudele lepădării de Hristos.

    Un popor sănătos ar marca evenimentul din calendarul de azi, l-ar cinsti firesc, aşa cum respiră. Dacă s-ar face un sondaj real, poate nici 5% n-ar şti despre ce e vorba şi mai puţini cei care ar avea informaţiile istorice.

    Constantin Brâncoveanu era un tânăr boier luminat, destoinic şi mai ales, credincios. Adică, în Dumnezeu. Adică, fidel ţării, neamului, familiei şi totodată – sau tocmai de aceea – excelent diplomat. Depăşise cu doar un an vârsta lui Hristos de pe cruce când, după moartea lui Şerban Cantacuzino, l-au chemat pe tron. Iniţial, a refuzat. Au urmat 26 de ani de înflorire a Ţării Româneşti, culturală, bisericească, educaţională – toate trei, în strânsă relaţie – o epocă, un stil care persistă, după atâtea vicisitudini, în patrimoniul cultural şi identitar al României.

    După care blestemul fratricid, firul roşu al istoriei naţionale, a lovit din nou, cu mâna rudelor Cantacuzine, care, deşi era garantat pe viaţă, l-au detronat profitând de conjunctura cantemirească din Moldova a războiului ruso-turc, turnându-l turcilor că ar fi uneltitor contra Înaltei Porţi. Trădarea s-a comis chiar în Miercurea Mare, cea cu arginţii lui Iuda, după care, în Vinerea Mare a anului 1714, domnitorul mazilit şi familia lui au fost duşi şi întemniţaţi la Istanbul, în “Temniţa celor Şapte Turnuri”.

    Avea unsprezece copii, patru băieţi şi şapte fete. Sultanul Ahmed al III-lea, cunoscându-i pregătirea culturală, diplomatică şi militară, a vrut să-l folosească de partea lui, cerându-i să treacă la mahomedanism, împreună cu familia. Domnul a refuzat să se lepede de Hristos şi au urmat torturi, din primăvară până-n vară, chinuri cumplite şi fără rezultat, căci nici un fiu nu s-a clintit din credinţă. Cununa muceniciei începea să se ivească deasupra creştetelor lor.

    Execuţia a fost programată cu multă ostentaţie imperială, cruzime belicoasă şi sfidare cinică, în chiar ziua de 15 iunie, de Adormirea Maicii Domnului, de onomastica Doamnei Maria Brâncoveanu şi totodată, aniversarea Domnului Constantin Brâncoveanu, care împlinea 60 de ani.

    La marele spectacol în aer liber, cu Marea Neagră martoră, sultanul i-a lăsat să-şi facă o rugăciune, după care le-a mai cerut o dată osândiţilor să abjure şi să se turcească. Românii L-au mărturisit încă o dată pe Hristos. Sultanul s-a înfuriat şi a ordonat gâdelui să-i decapiteze succesiv, în aşa fel încât tatăl să-şi vadă fiii murind. Primul cap căzut – dar numai prin secure – a fost cel al ginerelui domnitorului-martir, sfetnicul Ianache Văcărescu. Au urmat, în ordinea descrescătoare a vârstei, fiii, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei. Ultimul mucenic fiind Constantin cel mare Brâncoveanu – căruia toată viaţa numele imperial cu semnul crucii i-a fost stea polară.

    Magnifică e gloria creştină a morţii celor şase sfinţi români. Sunt relatări ale unor martori străini, nu doar legende testimoniale. Printre ei, ambasadorul Veneţiei, Andrea Memno, care i-a raportat Dogelui într-o scrisoare scena execuţiei (integral redată aici: http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/cararea-imparatiei/cum-murit-constantin-brancoveanu-copiii-79722.html). Constantin Brâncoveanu a zis aşa:

    “Fiii mei! Iată, toate avuţiile şi tot ce am avut, am pierdut; să nu ne pierdem însa şi sufletele! Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei, şi nu băgaţi seamă de moarte! Priviţi la Hristos Mântuitorul nostru câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit: credeti tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi nici vă clătinaţi din credinţa cea pravoslavnică, pentru viaţa şi lumea aceasta!”

    Iar când i-a venit rândul, Mateiaş, fiul cel mai mic, de 16 ani, s-a îngrozit şi a zis că se turceşte. Atunci, tatălui lui l-a ajutat să-şi capete cunună: “Mai bine să mori în legea creştinească, decât să te faci păgân, lepadându-te de Iisus Hristos pentru a trăi câtiva ani mai mult pe pământ!“.

    Iar băiatul i-a ordonat gâdelui: “Vreau să mor creştin. Loveşte!”.

    Ar trebui să fie o deviză pe blazonul guvernanţilor. Mai ales că ei nici nu sunt în situaţia să se martirizeze, ci doar să fie demni. Şi să apere demnitatea naţională.

    Numai că ai noştri se turcesc de voie, pentru măriri deşarte şi arginţi. Au închinat mai multor “Înalte Porţi”, ţara sfinţită dumnezeieşte de sângele sfinţilor martiri. Martiriul Brâncovenilor şi al Văcărescului e un blazon naţional în faţa căruia mărimile UE ar trebui să se plece. Iar gitensteinii şi femeiştii, să plece.

    Apropo, staţi să vedeţi, că n-am terminat de rememorat. Sultanul a invitat la execuţie toţi ambasadorii puterilor europene. Şi presa vremii (dintre care o gazetă franţuzească a scris inepţia că Brâncoveanu a fost executat fiindcă era datornic la Poartă). “Vechea” Europă a tremurat în fusta-pantalon. Şi nici n-a suflat în faţa spectacolului înfiorător cu ţestele martirilor creştini înfipte în pari şi lăsate mai multe zile în faţa Seraiului. Trupurile au fost aruncate în mare şi recuperate, ulterior, de pescari, ca să fie îngropate creştineşte.

    Mai vreau să amintesc câteva aspecte. Fiii Brâncoveni erau de-o elevaţie impresionantă. Ca şi ginerele Ianache. Nu beizadele răsfăţate, ci atleţi ai lui Hristos, oşteni cu educaţie puternică, spirituală şi militară. Fiul cel mare, Constantin, era viteaz de mic. Fiii mijlocii, Ştefan şi Radu, aveau o vocaţie literară şi mistică luminoasă. Au scris imne de laudă creştine şi îndemnuri la urmarea sfinţilor, chiar a sfinţilor martiri. Ştefăniţă şi-a celebrat patronul, primul martir al creştinismului, care l-a imitat pe Hristos chiar şi prin rugăciunea de a-i fi iertaţi torţionarii. Radu a cântat-o pe Maica Domnului. Iar Constantin-Vodă, înainte de a fi legat şi dus la Istanbul, i-a spus uzurpatorului să fie iertat, dar şi ferit de mânia divină. Sfârşitul trădătorilor avea să fie jalnic, o moarte fără onoare, de mâna turcilor întorşi împotriva lor.

    În final, mă refer la Maria Brâncoveanu. Şi-a pierdut bărbatul, după 40 de ani de convieţuire frumoasă şi rodnică. Şi-a pierdut şi fiii, trăind durerea Maicii Domnului. La fel cum Constantin Brâncoveanu a trăit durerea Tatălui Ceresc, faţă de care martiriul Fiului i-a fost izbăvire.

    Maria Brâncoveanu, fetele ei şi ceilalţi gineri au reuşit, până la urmă, să revină în ţară, chiar împreună cu noul domnitor, Constantin Mavrocordat. Ea s-a rugat pentru iertarea şi luminarea trădătorilor. Doar că aceia recidivaseră (cât încă mai erau la putere, au trimis vorbă mincinoasă că, pentru o sumă de bani, turcii sunt dispuşi să-i lase pe Maria şi ai ei să revină acasă, după care tot ei au luat banii, lăsându-i surghiuniţi). Sfârşitul lor a fost, cum aminteam mai sus, cumplit. Cumplit de umilitor.

    Moartea înălţătoare a Brâncovenilor a fost cântată în folclorul românesc. Pe atunci, românii încă îşi cinsteau eroii şi martirii. Încă era vie credinţa în Dumnezeu. Adică, lucrătoare.

    Printre primele lucruri pe care mi le amintesc din copilărie este şi balada culeasă de Alecsandri, despre Constantin Brâncoveanu. Mi-o spunea mamaia. Şi de multe ori, o rugam să mi-o repete. Ştia pe de rost multe, foarte multe poezii. Şi proverbe. Pe unele chiar le inventa ea, în matricea educaţiei ancestrale.

    Poezia despre Brâncoveanu Constantin, domn creştin, care a preferat să moară cu fiii lui decât să se lepede de Hristos face parte din formarea conştiinţei de sine la români. Încă am avut şansa ca la temelia conştiinţei de sine să am credinţa bunicii mele materne. Moştenită din bătrâni.

    Nu mă întreb dacă în cărţile de citire sau măcar în clasele superioare din învăţământul obligatoriu mai figurează asemenea baladă. Răspunsul e previzibl. Şi mai trist e că nici nu mai există decât cel mult o generaţie care ar putea-o duce mai departe.

    Că din partea guvernanţilor, slabe speranţe. Turcirea e prea lucrativă şi indolenţa, prea ispititoare. Iar presa moare lent, în propria-i ignoranţă. Televiziunile nu pomenesc nimic despre această dată crucială şi constitutivă a istoriei naţionale. Preferă schimonoselile lui Băsescu, maimuţărelile Udrei, palavrele lui Ponta şi alte prostii.

    La nivelul ăsta am ajuns. Mult sub Marea Neagră, care a oglindit faptele Sfinţilor Brâncoveni.

    P.S. Trupul sfântului Constantin Brâncoveanu a fost adus de Doamna Maria când s-a întors din surghiun şi îngropat în cripta din Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Capitală, una din numeroasele ctitorii brâncoveneşti. La Kilomentrul Zero. De acolo începe toată minunea persistenţei poporului român în istorie şi a României ca stat naţional. Şi repet: oricât de grele vremuri ar veni, România nu piere, iar poporul român va dăinui. Fie şi în criptele martirilor.

    Apreciază

    Răspunde
  2. STOP RFID 666 said, on august 16, 2013 at 9:09 pm

    SECTARII SI ICOANELE

    Apreciază

    Răspunde
  3. Maria said, on august 16, 2013 at 9:12 pm

    „Cati dintre noi vom avea taria sfantului Constantin Brancoveanu „?
    Nimeni !
    Patriotismul a diparut odata cu acesti bravi Domnitori , care nu se pot compara cu niciun alt rege sau imparat din toata Europa , din toate timpurile .Poporul roman a devenit o corcitura din toate natiile care au navalit pe teritoriul tarii .

    Apreciază

    Răspunde
    • minionita said, on august 17, 2013 at 10:37 am

      Nu e chiar asa. Noi suntem, in general, cam cum bate vantul. De fiecare data cand apare unul mai puternic decat ceilalti o luam ca oile dupa el. Iliescu si Basescu sunt cel mai bun exemplu.Eu vad negru in fata ochilor cand ii aud pe astia de la 40 de ani in sus plangandu-se ca au salarii/pensii mici, ca nu o duc bine etc. Daca ii intrebi cu cine au votat in 90 spun”cu Iliescu”. Nu ramane decat sa intrebi ce mai vor daca aplaudau cand minerii ii casapeau pe cei care strigau la universitate „Jos comunismul”?Inca imi aduc aminte de mostre care scuipau cu ura proletara ca pustii aia primeau dolari si droguri de la Ratiu si Campeanu ca asa le spunea „taticu”lor. Daca ii intrebi pe cine ar vota raspund Ponta/Basescu, care amandoi au rasarit din aceeasi radacina ( pe Antonescu nu il mentionez pentru ca nu se merita ) . Si vezi ca anii au trecut dar prostia a ramas intacta in splendoarea ei
      Din pacate, in ziua de azi, ca sa ajungi la putere trebuie sa ai coloana vertebrala lipsa, sa fii lipsit de constiinta, demnitate, bun simt si alte chestii inutile. Cand aveam conducatori in fata carora istoria isi scotea palaria am fost si noi ceva pentru ca ne luam dupa ei. Acum istoria trage apa la WC peste noi.

      Apreciază

      Răspunde
      • minionita said, on august 17, 2013 at 4:56 pm

        Cu toate astea, Dumnezeu nu ne-a intors spatele pentru ca nu am fost totusi lipsiti de oameni mari. Doar ca ei nu au mai fost domnitori ci preoti si duhovnici. Poate ca ceea ce se intampla, faptul ca exista conditii din ce in ce mai favorabile sa disparem ca neam se explica prin faptul ca va veni momentul cand diferenta nu o va mai face nationalitatea ci credinta. Omul lupta sau ar trebui sa lupte in viata pentru 3 lucruri: familie, credinta si tara. Daca pierzi unul din ele lupti pt.cea ce iti ramane. Atunci se deschid alte drumuri si uneori trebuie sa lasi totul si sa pleci. Din pacate modelul actual de educatie e ca omul trebuie sa lupre pt. bani, putere, mai multi bani si mai multa putere.
        De cate ori vad filmul lui Zefirelli ma impresioneaza personajul lui Petru. Nu stiu daca in realitate era la fel, dar la inceput e un revoltat agresiv care se zbate pentru familia lui, uraste romanii si mai ales pe vamesii care sunt iudei dar lucreaza pentru ei. Si intr-o zi in fata lui se deschide un drum care il duce departe de tot ceea ce stia si iubise pana atunci, un drum care ofera o singura certitudine iar aceea nu are nici o legatura cu materialul, pe care stie ca ar putea refuza sa mearga dar simte ca a fost mereu scopul vietii lui chiar daca nici macar nu i-a banuit existenta. Iar Petru a plecat dupa Iisus, iar mai tarziu i-a dus in lume invatatura si a murit pentru asta. Poate acelasi lucru ni se intampla acum si noua:pierdem ceea ce iubim si cunoastem, pentru ceea ce trebuie sa fie.

        Apreciază

  4. seby said, on august 16, 2013 at 9:34 pm

    o adevarata lectie de credinta adevarata ….pentru vremurile care vin cred ca este unul din exemplele cele mai potrivite …sa nu ne lepadam de HRISTOS !!
    balada sf .martiri Brancoveni

    Acatistul Sfintilor Martiri Brancoveni

    Apreciază

    Răspunde
  5. John of Pelasgia said, on august 17, 2013 at 1:29 pm

    Apreciază

    Răspunde
    • didi said, on august 17, 2019 at 12:53 pm

      Ce se intampla cu video-urile de la comantarii ale Sfintilor Martiri Brancoveni?
      sunt sterse de youtube sau de autori retrase?
      tx

      Apreciază

      Răspunde
    • Maria said, on august 17, 2013 at 6:14 pm

      Cum sa nu recunoasca , daca au fost descoperiti cu multi ani in urma , o buna parte din lume , stie ce dracisme se fabrica acolo , OZN-uri si toate nazdravaniile de obiecte luminoase , care se plimba pe cer noaptea pe tot globul .

      Apreciază

      Răspunde
  7. luigi said, on august 17, 2013 at 2:34 pm

    instanţa a decis ca principesei să-i fie confiscat paşaportului şi să i se instaleze o brăţară electronică prin care să fie monitorizată.

    Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.rtv.net/principesa-irina-va-fi-cercetata-in-libertate-dar-nu-poate-parasi-teritoriul-statelor-unite_94040.html#ixzz2cNWoG8JP

    Apreciază

    Răspunde
  8. Iones said, on august 17, 2013 at 5:22 pm

    Fiica Regelui Mihai, cu brăţara electronica impusa de politia SUA la mana . Povestea ei în America şi detalii teribile din instanţă
    http://www.realitatea.net/fiica-regelui-mihai-cu-bratara-electronica-povestea-ei-in-america-si-detalii-teribile-din-proces_1249916.html

    Apreciază

    Răspunde
  9. Un oarecare said, on august 17, 2013 at 7:19 pm

    Sf Constantine roaga-te pt noi

    Apreciază

    Răspunde
  10. laurentiu said, on august 17, 2013 at 7:55 pm

    Un botez care intristeaza: un botez cu sanii la vedere intr-o biserica din Ploiesti

    http://www.libertatea.ro/detalii/articol/botez-cu-sanii-la-vedere-in-biserica-457649.html

    Apreciază

    Răspunde
  12. seby said, on august 17, 2013 at 10:20 pm

    http://www.antena3.ro/romania/statuia-lui-iisus-din-rio-are-o-copie-fidela-in-harghita-224953.html
    mi se pare mie sau este inchinare la idoli ce vor sa faca …statuia este din tabla de inox …si ar trebui sa fie un observator ???

    Apreciază

    Răspunde
  13. Maria said, on august 17, 2013 at 10:56 pm

    Da , este o nerusinare , o nesimtire de nedescris , sa se savarseasca Sfanta Taina a Botezului , ditamai vlajganca , in chiloti , cand trebuia sa fie imbracata in camasa alba .Preotii poarta intreaga vina si au incalcat orice regula a Bisericii si bunul simt . Nu am mai auzit de o asemenea abatere pana acum .

    Apreciază

    Răspunde
  14. aniush said, on august 18, 2013 at 10:49 am

    Constantin Brancoveanu a fost un adevarat crestin si un om care cu adevarat si-a iubit tara. Ar trebui sa-i urmam exemplul.
    Maria,
    Am auzit si eu de treaba asta. Sa ma ierte Dumnezeu ca o spun, dar in ultima vreme-asta este impresia mea- sunt destui preoti care vor sa-si faca regulile lor (ceea ce este grav). Dumnezeu sa-i ierte si sa-i lumineze)

    Apreciază

    Răspunde
  26. Sfantul CONSTANTIN BRANCOVEANU a fost DESHUMAT. Pe 21 mai – procesiune cu Sfintele Moaste | Saccsiv's Weblog said, on mai 16, 2014 at 5:50 pm

    […] FALSA SI ADEVARATA IUBIRE FATA DE COPII: Cati dintre noi vom avea taria Sfantului Constantin Brancov… […]

    Apreciază

    Răspunde
  27. Talpa Tarii said, on iulie 26, 2015 at 11:39 am

    Vreau ca să văd copiii

    Vreau ca să văd copiii
    Cum chiuie cu sfântă bucurie,
    Vreau ca să văd copiii
    Învăluiţi de a părinţilor iubire.

    Vreau ca să văd copiii
    Că sunt mai sănătoşi ca munţii,
    Vreau ca să văd copiii
    Cum mir şi cu al Crucii semn în miezul frunţii.

    Vreau ca să văd copiii
    În iureş de sfântă libertate,
    Vreau ca să văd copiii
    Pe toţi ca un frate lângă frate.

    Vreau ca să văd copiii
    Cum se adună-n strane,
    Vreau ca să văd copiii
    Psalmodiind cu ale vocilor membrane.

    Vreau ca să văd copiii
    Cu chipul mai senin ca cerul,
    Vreau ca să văd copiii
    Îmbujoraţi de neaua ce o animă gerul.

    Vreau ca să văd copiii
    Urcuş pe treptele – scări sfinte,
    Vreau ca să văd copiii
    Pe la bunici şi străbunici, mâncând plăcinte.

    Vreau ca să văd copiii
    Prin florile de pe imaşe – câmpii plate,
    Vreau ca să văd copiii
    Ca ale îngerilor frunţi – căpşoare aureolate.

    Vreau ca să văd copiii
    Un curcubeu de zâmbet şi sfântă veselie,
    Vreau ca să văd copiii
    Urcând spre ceruri ca vrednicul Ilie.

    Vreau ca să văd copiii
    De mici crescând ca nişte teofori,
    Vreau ca să văd copiii
    Locuitori ai ţării de dincolo de nori.

    Vreau ca să văd copiii
    Cântând în cor cu heruvimii,
    Vreau ca să văd copiii
    Roind neîncetat în zbor cu serafimii.

    Vreau ca să văd copiii
    Mai mulţi ca stelele şi ca nisipul mării,
    Vreau ca să văd copiii
    Mai limpezi şi senini decât albastrul zării.

    Vreau ca să văd copiii
    Născuţi din apă şi Sfânt Duhul,
    Vreau ca să văd copiii
    Cu glasurile lor – umplând văzduhul.

    Vreau ca să văd copiii
    Cum nu-i încape Universul,
    Vreau ca să văd copiii
    Mai mulţi decât o poate spune versul.

    Vreau ca să văd copiii
    Mai mulţi decât atomii din eter,
    Vreau ca să văd copiii
    Cum fără de timp – trăiesc Etern.

    Vreau ca să văd copiii
    Copii cereşti, pliniţi prin Har,
    Vreau ca să văd copiii
    Sorbind din Pomul Vieţii – Sfânt nectar.

    Vreau ca să văd copiii
    Cum Rodul Viţei îi cheamă-n Altar
    Vreau ca să văd copiii
    Mlădiţe – împărtăşindu-se – O Sfânt Pahar.

    Vreau ca să văd copiii
    Cum seara se aştern în poala somnului,
    Vreau ca să văd copiii
    La căpătâi vegheaţi de Maica Domnului.

    Vreau ca să văd copiii
    Doriţi ca de-un Neagoe şi Vodă Brâncoveanul,
    Vreau ca să văd copiii
    Cum se sfinţesc pe Ei, şi apoi tot Neamul.

    † Amin † şi lui Dumnezeu slavă!

    Apreciază

    Răspunde
  28. LEPADAREA ca forma de SUPRAVIETUIRE a CRESTINISMULUI. O teorie NOCIVA, pe placul ,,crestinului” MODERN said, on octombrie 10, 2017 at 5:18 pm

    […] Care este defapt FALSA SI ADEVARATA IUBIRE FATA DE COPII? Cati dintre noi vom avea taria Sfantului C…? […]

    Apreciază

    Răspunde
  29. Filmul “SILENCE” si doctrina LEPADARII ca forma de SUPRAVIETUIRE a CRESTINISMULUI | Saccsiv - Weblog said, on octombrie 11, 2017 at 8:35 pm

    […] Care este defapt FALSA SI ADEVARATA IUBIRE FATA DE COPII? Cati dintre noi vom avea taria Sfantului C…? […]

    Apreciază

    Răspunde

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.