Care este PROCEDURA DE CANONIZARE a Sfintilor in Biserica Ortodoxa? CONDITIE OBLIGATORIE: evlavia populara, sa vrea si sa ceara poporul …
PS Iustinian Chira:
„Unul dintre argumente de care ține cont Biserica Ortodoxă: un sfânt nu este declarat că așa vrea vlădicu’ sau că așa vrea patriarhu’ sau că așa vrea papa. Nu! Un sfânt în Biserica Ortodoxă este declarat Sfânt, dacă vrea poporul, dacă cere poporul, dacă-l crede (sfânt)… Dacă poporul zice: ăsta-i Sfânt, poporul nu greșește!”
Studiati va rog si:
Preot profesor doctor Nicolae Necula, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti:
„Există un întreg ritual în ceea ce priveşte canonizarea. Aceasta se produce după ce se înregistrează o evlavie populară, lumea îşi creează o imagine despre acel om, ştie că a dus o viaţă sfântă, a fost un om curat sufleteşte, că a făcut nişte lucruri minunate în viaţă, creându-se un adevărat cult, o evlavie deosebită.”
Iata ce putem citi in articolul Ritualul unei canonizări:
Pentru ca o persoană să fie trecută în calendarul bisericesc trebuie să fie respectată o anumită procedură, bazată pe canoane şi tradiţie. La întrebările privind procesul de canonizare a răspuns preotul profesor doctor Nicolae Necula, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.
Jurnalul Naţional: Ce înseamnă canonizarea unui sfânt?
Pr. prof. Nicolae Necula: Canonizarea este un act foarte important pe care îl săvârşeşte biserica, de trecere a persoanelor cu viaţă îmbunătăţită în rândul sfinţilor. Cuvântul vine de la „canon”, care are o mulţime de sensuri printre care şi acela de listă sau catalog. Canonizarea înseamnă înscrierea cuiva în acest catalog al sfinţilor. Încă din vechime, de la începuturile creştinismului, bisericile locale scriau în liste sfinţii lor, locali, cu timpul aceşti sfinţi au fost veneraţi în toate bisericile, devenind sfinţi ai întregii biserici. La început, în aceste liste sau canoane de sfinţi se treceau martirii sau cei care mureau pentru Hristos în persecuţii pentru mărturisirea credinţei. Listele au purtat numele de „Martirologii”. După aceea s-a generalizat la „Sinaxar”, care cuprinde viaţa unui sfânt, după aceea la „Minologii”, care înseamnă viaţa sfinţilor dintr-o lună, şi toate cărţile, dicţionarele, colecţiile acestea despre vieţile sfinţilor.
Condiţiile de fond
Care sunt regulile canonizării?
Pentru ca o persoană să fie trecută în rândul sfinţilor trebuie ca acea persoană să fi mărturisit credinţa cea adevărată în Hristos, ortodoxă. Apoi, acea persoană să fi mărturisit pe Hristos cu orice preţ, dacă a fost cazul, chiar cu preţul vieţii. În al treilea rând, se adaugă moralitatea ireproşabilă, dovedită prin viaţă deosebită, plină de sfinţenie. Apoi se adaugă câteva lucruri prin care se vede că Dumnezeu preamăreşte aceste virtuţi ale persoanei respective: darul de a face minuni, neputrezirea trupului, adică rămânerea trupului sub formă de moaşte. La condiţiile menţionate putem adăuga mirosul de bună mireasmă pe care îl răspândeşte corpul celui care nu a putrezit.
Apărarea credinţei, calitate de sfânt
Marea majoritate a domnitorilor canonizaţi în biserica noastră, dar şi în cea cea rusă, bulgară şi sârbă a apărat credinţa împotriva celor de alt neam şi, mai ales, de altă credinţă, islamul. Şi aceasta este o calitate ce recomandă la canonizare. Apoi, ceea ce este esenţial la trupurile neputrezite este ca ele să facă minuni pentru a fi considerate moaşte de sfinţi. Trebuie să fie înregistrate cazuri de minuni mari, o înviere din morţi, o tămăduire dintr-o boală incurabilă.
Care este procedura de canonizare?
Există un întreg ritual în ceea ce priveşte canonizarea. Aceasta se produce după ce se înregistrează o evlavie populară, lumea îşi creează o imagine despre acel om, ştie că a dus o viaţă sfântă, a fost un om curat sufleteşte, că a făcut nişte lucruri minunate în viaţă, creându-se un adevărat cult, o evlavie deosebită. Dar biserica trebuie să verifice îndeplinirea tuturor acelor condiţii de fond de care aminteam. Cineva, de regulă un ierarh, face propunerea de canonizare, Sfântul Sinod instituie o comisie specială, se cercetează viaţa celui propus să fie trecut în rândul sfinţilor, se cercetează toate condiţiile de fond, după aceea se aprobă sau nu ca el să fie canonizat. Dacă se aprobă canonizarea, atunci se întocmeşte slujba acelui sfânt, acatistul, se pictează icoana, toate cu aprobarea bisericii. După ce se încheie toată această cercetare se face un act de proclamare de către Sfântul Sinod, un Tomos sinodal, după aceea se aduc osemintele dacă au rămas, se spală şi se ung cu sfântul mir, se face o ultimă slujbă de pomenire, după aceea, împreună cu osemintele, se aduce icoana sa pictată în biserică, se săvârşeşte privegherea cu o seară înainte, se face liturghia solemnă în duminica sau sărbătoarea în care se face proclamarea canonizării, se citeşte actul sinodal, deci se proclamă canonizarea. Se publică tomosul sinodal, se înştiinţează şi alte biserici orotodoxe despre existenţa noului sfânt. Nu este obligatoriu ca aceste biserici să-l treacă în calendare, dar de obicei îl trec. Dacă o biserică s-a pronunţat, se consideră că s-a pronunţat corect. Ziua de prăznuire se alege a fi data la care a murit sfântul respectiv.
În timpurile noastre se mai nasc sfinţi?
Biserica este o Cinzecime care odrăsleşte mereu sfinţi. Sfinţenia nu ţine cont de clasa socială, de oameni mai mult sau mai puţin culţi, de starea politică, ci de posibilitatea de a îndeplini poruncile lui Dumnezeu. Pot exista şi în zilele noastre sfinţi. Atât timp cât putem crede în Mântuitorul Iisus Hristos, în învăţătura lui şi trăim credinţa dreaptă putem crede că există şi oameni care duc o viaţă demnă de numele de sfânt. Suntem o biserică veche de 2.000 de ani, o biserică născută o dată cu poporul român şi poate de aceea şi sentimentul religios este atât de puternic. Şi este de aşteptat ca din neamul nostru să se mai ridice sfinţi.
Fie că-i descoperim pe cei din trecut pe care n-am reuşit încă să-i trecem în rândul sfinţilor, fie pe alţii care trăiesc printre noi. Dar important este să treacă în viaţa cealaltă. Noi nu canonizăm niciodată pe cineva care este în viaţă, pentru că omul poate păcătui şi în ultima clipă a vieţii lui. (Daniela Şontică)
Nu orice trup neputrezit e sfânt
Despre neputrezirea trupurilor, părintele profesor Nicolae Necula a atras atenţia: „Găsirea unui trup neputrezit nu înseamnă neapărat că este un atribut al sfinţeniei. În primul rând, trupul acela poate fi găsit neputrezit ca urmare a unui blestem, se şi citeşte rugăciunea de dezlegare de blestem dacă se întâmplă să se găsească un astfel de trup. Nu este niciodată o grabă în canonizarea unei persoane tocmai pentru a nu greşi cumva. În momentul în care am declarat pe cineva sfânt trebuie să fim convinşi că respectivul merită această calitate. Nu trebuie să ne jucăm de-a canonizarea”.
Canonizarea se face uneori după secole
„Condiţiile absolut necesare sunt: dreapta credinţă, sfinţenia vieţii şi mărturisirea credinţei, cu preţul vieţii dacă este posibil şi dacă este cazul”, a spus preot profesor doctor Nicolae Necula, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. „Ceea ce trebuie să avem în vedere absolut obligatoriu este faptul că numai Sfântul Sinod declară canonizarea sfinţilor pentru că este un act de mare responsabilitate şi autoritate. A spune despre cineva că este sfânt, a-l proclama sfânt nu este un lucru simplu. De aceea se aşteaptă uneori ani de zile. De exemplu, la noi, în cazul canonizărilor recent făcute, s-a aşteptat sute de ani. Este cazul lui Ştefan cel Mare, care avea un cult imediat după moarte şi care a persistat atâtea sute de ani. Biserica a considerat abia după 500 de ani că el trebuie trecut în rândul sfinţilor ca mare apărător al credinţei ortodoxe. Marea lui calitate este că, asemenea lui Constantin cel Mare, a fost un mare apărător şi luptător pentru creştinătatea ortodoxă”, a adăugat părintele decan, subliniind că, deşi unii domnitori au putut să mai săvârşească unele greşeli, apărarea credinţei neamului, ctitoria de biserici şi mănăstiri îi pot recomanda la sfinţenie.
Sfinţenia se arată miraculos
Deshumarea care se face la şapte ani nu este ceva obligatoriu, ba chiar, spune părintele decan, nu ar trebui să o facem
„Sfinţenia unui om se arată în mod minunat. Să ne gândim că aşa s-a întâmplat cu Sfânta Cuvioasă Parascheva, cu Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou şi cu alţii. Deshumarea la şapte ani nu este o practică creştină corectă. Un trup de creştin se înmormântează pentru totdeauna. Mi-aduc aminte de când eram copil, cum că preotul spunea: «Se pecetluieşte mormântul acesta până la a doua venire a lui Hristos»”.
Comentariu saccsiv:
Iata doar cativa, in cazul carora conditia obligatorie este indeplinita. Unii chiar cu moaste facatoare de minuni:
Valeriu Gafencu
Ilie Lacatusu
Mihai Viteazul
Domnitorul Mihai Viteazu ESTE SFANT. Si s-ar parea ca i s-au gasit si SFINTELE MOASTE
Consider ca in aceasta lista va fi cat de curand inclus si:
Cuviosul JUSTIN PARVU
Nu m-as mira ca parintele sa ramana intreg si nestricat la fel ca pr Ilie Lacatusu. Da Doamne!
Saccsiv, e adevarat ca parintele ti-a prezis ca vei sta numai un an in inchisoare?
ApreciazăApreciază
danielheeei
„numai un an” e fundamental gresit spus. Am scris si in primul articol dupa revenire: era vorba de o simpla contopire a unor fapte de acum 15 ani si trebuia sa stau maxim o luna. Am vazut ca s-au tot postat pe net mandatele mele. Dusmanii daca se oboseau oleaca, rugau un avocat sa-si arunce ochii si in 20 de secunde le explica. Dar ei au preferat sa se lanseze in lungi si nauce teorii. Un singur avocat a scris si a scris ticalos, cum ca ar fi fapte din … 2011.
Am stat un an, adica enorm pentru motivul dat, un record in sistemul penitenciar romanesc actual, din cauza activitatii acestui blog. Am atins acest aspect si in respectivul articol.
Da, parintele a spus cat voi sta …
ApreciazăApreciază
Nu vreau sa fiu nesimtit dar…:
„Dacă poporul zice: ăsta-i Sfânt, poporul nu greșește!”
Sunteti siguri?
ApreciazăApreciază
Ioan Pelasgul
Tu chiar n-ai inteles nimic …
ApreciazăApreciază
Noi auzisem ca vei sta vreo 5. Sa-mi fie cu iertare, n-am inteles precis despre ce a fost vorbrba.. Pai in cazul asta ar trebui sa-i dai in judecata pe cei responsabili si sa ceri daune…
ApreciazăApreciază
danielheeei
N-am pe cine. Pe mine m-au lungit dandu-mi multe si extrem de lungi termene. Adica, mi-au fixat prima instanta dupa circa 4 luni de la arestare, iar la acea data, n-am ramas in pronuntare, ci au fixat o alta data. Apoi o alta si o alta … Iar in penitenciar s-a opus eliberarii mele acel personaj de care aminteam in acel articol. Am contestat dar am mai stat inca 3 luni cu termene de judecata pana am fost pus in stare de libertate. S-a facut totul legal …
ApreciazăApreciază
saccsiv, eu zic ca trebuie sa ii ierti .. pe toti , nu intamplator cred ca ai iesit , desi mai tarziu decat trebuia , dar totusi inainte de plecarea parintelui Iustin, cred ca parintele ti-ar fi zis sa ii ierti , nu sa ii dai in judecata.
ApreciazăApreciază
saccsiv,
Nu a fost rau intentionat @danielheeei. Si eu stiam de 5 ani. Pe aici nu s-a spus nimic de 1 luna. A mai intrebat lumea ce, cat, cum, dar raspunsuri nu au prea fost. Poate a fost mai bine asa. Sau nu am vazut eu. Si eu ma gandeam ca mai e timp lung…
ApreciazăApreciază
mircea.v
Probabil ca nu e rau intentionat. E trist sa constat ce-mi zici. De vina sunt intrusii si dusmanii ortodoxiei, ce au fost extrem de activi in raspandirea de minciuni.
Cercul apropiat de frati stiau. Si au aflat si putinii care mi-au scris. Dar toti acestia n-au fost activi …
ApreciazăApreciază
Poate era bine sa fie si un pic mai activi. Ca multi s-au bucurat si au dat in tine, tu neavand posibilitatea sa te aperi, si multi s-ar fi bucurat de inchiderea blogului. Cu atat mai mult ar fi trebuit sa fie activi. Dar, le aranjeaza Dumnezeu pe toate, si uite ca lucrurile nu s-au oprit.
ApreciazăApreciază
http://www.ziare.com/international/siria/conflictul-din-siria-ia-amploare-iranul-trimite-4-000-de-soldati-impotriva-rebelilor-1241516
ApreciazăApreciază
http://www.ziare.com/international/papa/un-papa-super-cool-s-a-rugat-pentru-motociclistii-harley-davidson-1241476
ApreciazăApreciază
Daca ar fi dupa cum vrea poporul,am avea multi sfinti ai inchisorilor canonizati deja,dar nu e chiar asa… Cui ii pasa de ce vrea poporul? Prea Sfintitul,un om duhovnicesc spune ca asa ar fi canonic,doar ca nu e si „politic corect”,deci nu se poate. Mai marii zilei au alte pareri,singurele care conteaza.
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Foarte interesant! Acesta este principiul fundamental al capitalismului: sa se fabrice mult si prost
ApreciazăApreciază
Da, aveti dreptate, evlavia populara a fost inca din timpul viatii la Parintele Justin, nu cred ca sunt multi din cei ce l-au cunoscut sa nu zica „UN SFANT IN VIATA”
ApreciazăApreciază
Mare lucru este sa fii sfant , cred ca singurul Dumnezeu stie cu adevarat , cine este sfant , pt ca acela este ales inca dinainte de a se naste ,”Nu voi M-ati vrut pe Mine , ci Eu V-am vrut pe voi „(despre sfinti )
ApreciazăApreciază
[…] Care este PROCEDURA DE CANONIZARE a Sfintilor in Biserica Ortodoxa? CONDITIE OBLIGATORIE: evlavia po… […]
ApreciazăApreciază
Evlavia populară în sine nu este o chezăşie a sfinţeniei cuiva – au existat şi cazuri de „evlavie mincinoasă”, către cineva care nu era sfânt (vezi, de pildă, în România, cazul părintelui Inochentie de la Balta, Basarabia – sec. XIX). Chezăşia sfinţeniei se întăreşte prin viaţa dusă de acela, de starea sa în dreapta credinţă (ortodoxie), de eventualele minuni săvârşite în timpul vieţii şi după moarte, de eventuala nestricare a trupului său (ultimele două nu sunt însă condiţii obligatorii). Şi, îndeobşte, sfinţenia este un lucru de care se încredinţează ucenicii încă din vremea vieţii (cum este, de pildă, în cazul Părintelui Sofronie de la Essex).
ApreciazăApreciază
Eu din cate stiu evlavia poporului este ultimul argument al sfinteniei, pt ca au mai fost cazuri cand poporul a cinstit un om care avea unele greseli dogmatice chiar. Cele mai importnate criterii sunt dreapta credinta si viata curata si apoi evlavia poporului. NU ma indoiesc ca Pr Iustin a dus o viata de sfant si ca a avut o viata curata, nu mai zic de dreapta credinta pe care a aparat-o cu propria viata. Dar sunt cazuri chiar si in ziua de azi cand oamenii cinstesc un om mai mult sau mai putin indoielnic. Este vorba, daca stiti de pr Nicu Gabriel care atrage sute chiar mii de oameni la mormantul sau si care se pare ca are anumite aspecte gresite in invatatura sa. Sa nu uitam ca pr Iustin Parvu, a carei binecuvantare era trecuta pe cartea despre minunile Pr Gabriel, un o indumnezeit prin har” era falsa, pr Iustin chiar oprind oamenii de a citi aceea carte si nu numai el a spus asta ci si pr Nicolae Tanase care a fost si el temporar caterisit pt asa zisa binecuvantare data pt aceeasi carte cu pr Gabriel, ba mai mult nici IPS Calinic nu si-a dat binecuvantare pt aceea carte. Deci vedem cum evlavia poporului este un criteriu dar neaparat insotita de dreapta credinta si viata sfanta a celui propus pt canonizare. De aceea ultimul cuvant intr-o canonizare il are Biserica prin ierarhii ei, care chiar daca sunt pacatosi Duhul Sfant inca mai lucreaza prin ei. Iar faptul ca ei nu vor canonizarea Sfintilor din temnitele comuniste, constransi fiind poate de factorul politic, totusi daca Dumnezeu vrea mai devreme sau mai tarziu ei tot vor fi canonizati, mai ales ca am auzit episcopi vorbind despre sfintenia celor ce au patimit in holocaustul comunist.
ApreciazăApreciază
Irina, ce mai faci ? nu ne-am mai „vazut de mult :).
hai sa vorbim , deci, parintele Gabriel , prietenul copilariei mele , daca e sau nu sfant stie Dumnezeu , eu am pierdut legatura cu el , cand am crescut si am preferat orasul mai mult decat zona linistita a copilariei., dar stiu urmatoarele : ca el aduna multime mare de oameni la maslu , ca era foarte invidiat de preotii din comune vecine. Ca a explicat si combatut foarte bine curentul yoga ,care lua amploare dupa revolutie. Apoi stiu ca a plecat din sat si a murit destul de tanar la 42 de ani.
Cartea:”un o indumnezeit prin har” nu e scrisa de el , a fost scrisa de ucenicii din satul cel nou unde a plecat. Acolo unde i s-a facut si sait . Cartea intradevar a fost criticata de parintele Iustin.
Eu sper sa nu fi cazut acest parinte deosebit in erezie , si cred ca sunt mai mult exagerarile celor de acolo.
Sunt multe cazuri unde cei care inconjoara un om bun , nu ii fac acestuia decat rau. Ca si in multe biserici cu preoti buni , sunt niste babe la lumanari de iti vine sa fugi ce ideii au… si ce sfaturi dau.
ApreciazăApreciază
Nu vreau sa-l judec pe pr Gabriel, dar asta nu inseamna ca trebuie sa cred orbeste in cineva. Nadajduiesc sa fie acolo sus printre drepti.
ApreciazăApreciază
[…] Care este PROCEDURA DE CANONIZARE a Sfintilor in Biserica Ortodoxa? CONDITIE OBLIGATORIE: evlavia po… […]
ApreciazăApreciază