FRUCTELE DE MARE SUNT DE POST? Consider ca nu

Iata un e-mail primit de la un frate:

Doamne ajuta frate saccsiv, am o problema si ma gandeam ca tu ma poti lumina printr-un gand sau postand pe blog subiectul sa putem afla pareri avizate de la fratii preoti.

In linii mari situatia e in felul urmator:

La ultima spovedanie marturisindu-i duhovnicului meu ca in concediu nu am reusit sa tin postulrile de miercuri si vineri pentru ca nu prea am avut ce sa mananc si, el stiind ca am fost in Grecia m-a intrebat de ce nu am mancat fruncte de mare, pentru ca sunt de post. Sepie, calamar caracatita, scoici, creveti, adica nevertebrate care nu au sange. Am marturisit ca nu stiam. Tin sa mentionez ca am un duhovnic de manastire foarte bun, clar indreptat impotriva cipurilor, ecumenismului si altor rataciri. Este admirator al legionarilor si mare patriot. Cu siguranta nu este un duhovnic slab, asa ca am incredere in sfatul si vorba lui.

Ulterior am aflat si ca la Muntele Athos calugarii manaca fructe de mare in post. De fapt in toata Grecia in post se manaca fructe de mare si asta dintotdeauna. Mai mult decat atat am inteles ca si BOR a randuit ca frunctele de mare din cele sus-enumerate sunt de post.

Tu ce parere ai? Poate faci un articol pe blog  sa isi dea cu pararea si fratii ceilalti.

Sanatate multa,

Sorin

Comentariu saccsiv:

   Pe langa sepie, calmar, caracatita, scoici, creveti, tot fructe de mare sunt si homarii, crabii, racii, melcii.

In Romania, unele le gasim in magazine la preturi astronomice. Altele sunt la indemana oricui, gasindu-se din abundenta in raurile si baltile tarii.

Si eu am auzit ca grecii le cam mananca si in post, dar nu stiu exact daca e chiar asa.

Consider ca le putem manca doar atunci cand e dezlegare la peste.

Trebuie sa intelegem ca preparate corespunzator sunt un deliciu. Dar:

“Postul este infranarea de toate mancarurile, sau, la caz de boala, numai de unele, de asemenea si de bauturi si de toate cele lumesti si de toate poftele cele rele, pentru ca sa poata crestinul sa isi faca rugaciunea lui mai cu inlesnire si sa ii fie milostiv Dumnezeu. Inca si pentru a ucide poftele trupului si a primi harul lui Dumnezeu…”.

Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire. Dar este in acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu.

Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si sarguintei noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii, care n-au nevoie de hrana. “Postul este lucrul lui Dumnezeu, caci Lui nu-I trebuie hrana – zice Sf. Simion al Tesalonicului. Este viata si petrecere ingereasca, pentru ca ingerii sunt fara hrana. Este omorarea trupului, ca acesta hranindu-se, ne-a facut morti; si izgonirea patimilor este postul, caci lacomia intarata patimile trupului”.

Noi ortodocsii suntem datori sa ne infranam in post chiar si de la surogate de gen lapte, branza, pate „de post”, adica acele facaturi (in general pe baza de soia) care imita produsele animale:

Postul nu e cura de slabire sau vegetarianism

Cum atunci sa mancam fructe de mare, care chiar daca se numesc fructe, n-au nici o legatura cu plantele? Ele nu doar ca sunt gustoase, dar sunt si extrem de hranitoare. Chiar daca nu sunt vertebrate, tot animale sunt.

De aceea, repet, consider ca trebuie sa ne infranam si la ele, mancandu-le eventual doar atunci cand e dezlegare la peste.

Desigur, pot interveni situatii deosebite, cum ar fi boala sau poate prin ce-a trecut fratele ce mi-a scris (nu cunosc insa detaliile) sau cine stie ce situatie dramatica si atunci, cu dezlegare de la duhovnic, putem manca si fruncte de mare. Dar asta nu inseamna ca am mancat de post …

Insa poate gresesc, asa ca ii rog pe parintii preoti si pe fratii cu pregatire teologica sa-si expuna parerea.