SACCSIV – blog ortodox

Considerati ca procedeaza corect MITROPOLIA Moldovei, cand DA BANI CU CAMATA?

Posted in CAMATARI, MITROPOLIA MOLDOVEI by saccsiv on martie 5, 2011

Citez din articolul Credite la mila preotului. Mitropolia Moldovei are Casa de Ajutor Reciproc:

In vremuri de criza, in care bancile incep sa acorde cu timiditate noi imprumuturi, pana si creditarea … a ajuns la mila Domnului.
Dupa afacerile cu lumanari, carti bisericesti si hoteluri, Mitropolia Moldovei si Bucovinei isi deschide un „C.A.R.”.

Aceasta „Casa de Ajutor Reciproc” va fi numai buna pentru clerici, dar si pentru mireni. Astfel, orice om care face dovada ca este crestin ortodox si are un venit stabil poate sa ceara cel mult 5000 de lei, cu 6% dobanda.

Ca sa poata intra pe piata, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a pus in joc 300.000 de lei. Toti crestinii care vor sa fie imprumutati trebuie sa isi gaseasca doi giranti, tot crestini si ei, iar rata la care se inhama sa nu depaseasca jumatate din pensie ori salariu.

Suma maxima de 5000 de lei trebuie returnata in doi ani. Daca Dumnezeu va ajuta si vi se aproba participarea aveti de platit o taxa de inscriere de 35 de lei si inca 30 de lei cotizatia lunara, fie ca luati credit, fie ca nu. Apoi, primiti si un scadentar cu rata si dobanda.

Cei care vor sa se imprumute chiar din prima luna de inscriere trebuie sa puna in contul deschis la CAR o treime din suma solicitata. Deja sute de enoriasi figureaza pe lista de asteptare.

Profitul Casei de Ajutor Reciproc va merge direct in visteria bisericii. De exemplu, daca intr-o luna, 200 de crestini ortodocsi ar lua cate 5000 de lei fiecare, profitul Domnului ar fi de 15.000 de euro.

Mitropolia a strans bani ca sa isi faca CAR pentru ca celelalte afaceri au mers snur. Si intra aici tipografiile, centrul de pelerinaj, hotelurile, plus centrul de conferinte, numai bun pentru nunti si botezuri. Potentialii clienti sunt usor mirati. Desi novici in bransa, oamenii bisericii vad in perspectiva.

Cei de la Iasi au deja concurenta. Si la Craiova exista o casa de ajutor deschisa de Mitropolia Olteniei, iar in tara exista aproape 3000 astfel de institutii. Desigur, nu ale bisericii…

Iata si ce mai aflam din articolul Romanii pot lua credite de la biserica:

Preotul Grigore Timoftescu, presedintele CARCM, a declarat, sambata, presei ca este convins ca institutia va avea multe solicitari de imprumuturi, avand in vedere dobanda redusa care este perceputa, de doar sase la suta, dar si increderea oamenilor in Biserica.
El a precizat ca primele imprumuturi vor fi de maximum 5.000 de lei si vor fi acordate incepand de saptamana viitoare. informeaza MEDIAFAX.

In momentul obtinerii imprumutului, enoriasul va trebui sa completeze o cerere, insa trebuie sa indeplineasca doua conditii, sa aiba un venit constant si sa fie crestin-ortodox.
In doar cateva zile de la infiintare, in CARCM s-au inscris 14 persoane, intre care si  Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan.

Iata si ce scrie sora danutza pe blogul ei, la articolul EU SOCOT CA NU E BINE CE FACE MITROPOLIA SI CRED CA AR TREBUI SA RENUNTE LA ACEASTA INITIATIVA:

Iata ce ne invata sf Vasile cel Mare despre aceasta practica:
Despre camatarie si imprumuturi de Sf. Vasile cel Mare
Omilia a II-a la o parte din Psalmul XIV
Vorbindu-va ieri despre Psalmul XIV, timpul nu mi-a ingaduit sa ajung pana la sfarsitul lui. Am venit insa acum, ca un bun datornic, sa platesc datoria pe care n-am platit-o ieri.
Textul care a ramas necomentat din psalm este scurt la auz. De aceea poate ca multi dintre voi nici n-au observat ca a fost lasat la o parte, socotind ca n-a mai ramas nimic de explicat. Stiind insa ca acest scurt text are o mare putere pentru lucrurile din viata, m-am gandit ca nu trebuie sa trec cu vederea folosul pe care-l avem de pe urma talcuirii lui. Profetul, infatisand in acest psalm pe barbatul desavarsit care are sa se urce la viata cea netulburata, a enumerat printre faptele lui mari si pe aceea ca n-a dat cu camata argintul sau. In multe locuri din Scriptura este hulit pacatul acesta. Iezechiel pune intre cele mai mari pacate „camata si adaosul” 1, iar Legea le interzice in termeni precisi: „Sa nu iei camata de la fratele tau si de la aproapele tau” 2; si iarasi zice: „Viclenie peste viclenie si camata peste camata” 3. Iar despre cetatea cea plina de pacate, ce spune psalmistul? „N-a lipsit din pietele ei camata si viclesug.” 4 Si acum, in psalmul acesta, profetul a adaugat acelasi lucru pentru a-l caracteriza pe omul desavarsit, zicand:
„Argintul sau nu l-a dat cu camata.” 5
Intr-adevar, este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vietii, care-ti cere imprumut ca sa se ajute in viata, tu sa nu te multumesti cu capitalul, ci sa nascocesti venituri si sa aduni bogatii de pe urma nenorocirilor saracului. Domnul ne-a poruncit lamurit, zicand: „De la cel ce voieste sa se imprumute de la tine nu intoarce fata” 6.
Iubitorul de argint insa, vazand pe omul silit de nevoi ca ii cade la picioare, rugandu-l – ca ce umilinte nu face, ce nu graieste ? -, n-are mila de cel care se injoseste atata, nu se gandeste ca si el e om; nu-i induplecat de rugamintile lui, ci ramane nemiscat si aspru; nu se uita la rugaciunile lui, nu-l misca lacrimile lui; staruie in refuzul sau, se jura si se blesteama ca si el n-are deloc bani; ca si el cauta, de-ar gasi, pe cineva care sa-l imprumute; isi intareste cu juraminte minciuna si adauga neomeniei sale un nou pacat: juramantul fals. Dar cand cel care cere imprumut ii aminteste de camata si-i numeste vreo ipoteca, atunci iubitorul de argint, coborandu-si sprancenele, incepe sa zambeasca si-si aduce aminte de prietenia de parinte; il numeste cunoscut si prieten si-i spune: „Am sa caut sa vad daca n-am ceva bani pusi deoparte. Da, am o suma de bani data mie de un prieten spre pastrare pentru a-i aduce venit; acela insa a hotarat dobanzi mari; eu voi micsora negresit ceva din dobanzi si-ti voi imprumta banii cu dobanda mai mica”. Camatarul ia o infatisare ca aceasta; il mangaie pe nenorocit cu astfel de cuvinte si-l ademeneste; il leaga cu polite, si nenorocitul pleaca; si, pe langa saracia care-l doboara, ii mai ia si libertatea. Ca cel care-si ia sarcina sa plateasca dobanzi, pe care nu le poate plati, se supune de buna voie unei robii pe viata.
Spune-mi! Ceri bani si castig la acesti bani de la cel sarac? Daca ti-ar fi putut spune ca e mai bogat, ce-ar mai fi cautat la usa ta? A venit sa-l ajuti, si a dat de un dusman! A cautat leacuri, si a gasit otrava! Ar fi trebuit sa usurezi saracia omului, dar tu i-ai marit lipsa. Cauti ca pustia sa rodeasca! Intocmai ca un doctor care se duce la bolnavi, dar in loc sa-i vindece le mai ia si bruma de sanatate ce le-a mai ramas, tot asa si tu faci din suferintele nenorocitilor prilej de imbogatire. Si dupa cum plugarii se roaga sa ploua ca sa li se inmulteasca semintele, tot asa si tu ceri ca oamenii sa fie saraci si lipsiti, ca banii sa-ti produca bani. Nu-ti dai seama ca, nascocind din camata cresterea bogatiei tale, ii faci mai mare adaosul de pacate? Cel care-ti cere bani cu imprumut simtindu-se amenintat nu stie ce sa faca; cand se uita la saracia lui, este deznadajduit, ca nu stie de va putea achita imprumutul si dobanzile; dar cand se uita la nevoia ce o are, indrazneste sa se imprumute. In urma, unul, silit de nevoie, este invins; celalalt e vesel, ca l-a inlantuit cu polite si ipoteci.
Cand cel ce se imprumuta ia banii, este mai intai stralucitor si vesel; se bucura de o floare straina, care vrea sa arate ca i s-a schimbat viata: masa intinsa, haine luxoase; slugile, si ele, au alta infatisare, sunt mai vesele; vin apoi lingusitorii, oaspetii, nenumaratii paraziti ai caselor. Dar indata ce banii incep sa se scurga, iar timpul, cu trecerea lui, adauga dobanzile, noptile nu-i mai aduc aceluia odihna, ziua nu-i mai este vesela, soarele nu-l mai incanta, ci-i amaraste viata; uraste zilele care-i grabesc scadenta, se teme de luni, care-i maresc dobanzile. Daca doarme, vede in vis pe creditor. Urat vis! Creditorul sta la capataiul lui. Daca e treaz, dobanda ii stapaneste gandul, dobanda ii este grija lui. Scriptura spune: „Creditorul si datornicul se intalnesc unul cu altul; dar Dumnezeu pe amandoi ii cerceteaza” 7. Unul, ca un caine, urmareste prada; celalalt, ca un vanat gata prins, se teme de intalnire. Saracia i-a rapit indrazneala. Amandoi numara pe degete scadenta: unul se bucura de cresterea dobanzilor, celalalt suspina de adaosul nenorocirilor. „Bea apa din vasele tale!” 8, spune Scriptura; adica: cerceteaza puterile tale, nu merge la izvoare straine, ci culege din livezile tale cele ce-ti pot usura viata! Ai lucruri de arama, haine, vite, vase fel de fel! Vinde-le! Cauta sa dai totul, afara de libertate.
Poate insa ca-mi vei spune:
– Mi-e rusine sa le vand.
– Ce va fi daca, putin mai tarziu, un altul le va cara, va striga la licitatie bunurile tale si le va vinde pe un pret de nimica, chiar in ochii tai?
Nu te du la usi straine! „Fantana straina este cu adevarat stramta.” 9 Mai bine este sa-ti usurezi nevoile incetul cu incetul, cu ganduri chibzuite, decat sa scapi de ele dintr-o data cu bani straini, iar mai pe urma sa-ti pierzi toata averea. Daca ai cu ce plati, de ce nu cauti sa scapi de greutatile de-acum cu banii acestia? Iar daca nu poti plati, atunci vindeci un rau cu alt rau. Nu primi sa fii asaltat de creditor! Nu suferi sa fii cautat si urmarit ca un vanat! Inceput al minciunii este imprumutul, pricina de nemultumire, de nerecunostinta si de juramant fals. Altele sunt cuvintele celui care cere imprumut, si altele sunt cand i se cere imprumutul inapoi. „Daca nu l-as fi intalnit atunci, isi spune datornicul, poate ca as fi gasit alte mijloace sa scap de stramtorare. Nu mi-ai pus tu banii in mana fara voia mea? Arama avea aurul tau, iar monedele erau false !”
Daca cel ce te imprumuta iti este prieten, cauta sa nu-i pierzi prietenia! Daca ti-e dusman, cauta sa nu cazi in mainile dusmanului! Te impodobesti pentru putina vreme cu lucruri straine, dar mai tarziu vei pierde si averea pe care o ai de la parinti. Esti sarac acum, dar esti liber! Dupa ce te-ai imprumutat, nu numai ca nu vei fi bogat, dar iti vei pierde si libertatea. Cel ce s-a imprumutat este rob celui ce l-a imprumutat; este rob mercenar, care face o slujba ce i se impune. Cainii se imblanzesc cand primesc hrana; cel ce da cu imprumut se infurie si mat mult cand primeste; nu inceteaza a latra, ci cere tot mai mult. Daca te juri, nu te crede; iti scotoceste toata casa si-ti negutatoreste politele. Daca iesi din casa, te trage la el si te taraste; daca te ascunzi inauntru, sta in fata casei tale si-ti bate la usa. Te face de rusine in fata sotiei, te insulta in fata prietenilor, te ia de gat in piata; rea intalnire in timp de sarbatoare; iti face traiul netrai.
Dar poate ca imi spui:
– Eram la mare stramtorare si nu aveam de unde face rost de bani.
– Care ti-e folosul ca ai amanat cu o zi stramtorarea ta? Ca va veni peste tine iarasi „saracia ca un bun alergator” 10, si stramtorarea va fi aceeasi, ba si cu adaos. Ca imprumutul nu-i scapare deplina de saracie, ci o mica amanare a greutatilor pe care le ai. Sa suferim astazi greutatile lipsei! Sa nu le amanam pe maine, imprumutandu-ne! Daca nu te-ai imprumutat, esti la fel de sarac si astazi, si-n zilele urmatoare; dar daca te-ai imprumutat, vei suferi si mai cumplit, pentru ca dobanzile iti maresc saracia. Acum nimeni nu te invinuieste ca esti sarac, ca raul acesta este fara voia ta; dar daca ajungi sa platesti dobanzi, toti te vor mustra pentru nesocotinta ta.
Sa nu adaugam, dar, din nesocotinta noastra, un rau facut cu voia noastra, pe langa relele care vin peste noi fara voia noastra. Nebunie copilareasca este sa nu ne marginim la cele ce avem, ci, intemeiati pe nadejdi nesigure, sa ne expunem la o paguba reala si de neinlaturat. Da, de pe acum te gandesti cu ce vei plati datoria. Din banii pe care-i imprumuti? Dar nu-ti ajung sa-ti acoperi nevoile si sa platesti si datoria. Daca pui insa la socoteala si dobanzile, de unde se vor inmulti atat de mult banii, incat sa-ti usureze si nevoile, si sa-ti acopere si capitalul, iar, in afara de asta, sa mai nasca si dobanzi? Imi spui, poate, ca nu vei da imprumutul din banii pe care i-ai luat. Dar, atunci, de unde? Sa asteptam deci nadejdile acelea si sa nu ne repezim ca pestii la momeala. Dupa cum aceia o data cu hrana inghit si undita, tot asa si noi, o data cu banii imprumutati, suntem strapunsi si de dobanzi. Saracia nu aduce rusine. Pentru ce sa ne adaugam si ocara adusa de datorii? Nimeni nu vindeca o rana cu alta rana, nici nu se vindeca raul cu rau, nici nu se alunga saracia cu dobanzi. Esti bogat? Nu te imprumuta! Esti sarac ? Nu te imprumuta! Daca esti bogat, n-ai nevoie sa te imprumuti, iar, daca n-ai nimic, nu vei avea cu ce sa-ti platesti imprumutui. Nu-ti da viata ta pe mana gandurilor ce ti le vei face mai tarziu, ca sa nu fericesti zilele cand nu plateai dobanzi. Intr-o singura privinta ne deosebim noi, cei saraci, de cei bogati: ca suntem fara griji. Dormim si radem de bogati ca nu pot dormi; suntem fara de griji si veseli, iar bogatii sunt totdeauna incruntati si plini de griji. Datornicul, la randul lui, este si sarac, si plin de griji; noaptea ii e fara somn; si tot fara somn ii este si ziua; e plin de ganduri toata vremea. Socoteste cat pretuieste averea lui, cat casele cele luxoase ale altora, mosiile celor bogati, imbracamintea celor pe care-i intalneste, tacamurile si vesela celor ce dau ospete. „De-ar fi acestea ale mele, isi zice el, as da atata si atata, si as scapa de camata !” Aceste ganduri se inscauneaza in inima lui si noaptea, iar ziua e cuprins tot de astfel de ganduri. Daca bate cineva la usa, datornicul se ascunde sub pat. A intrat cineva in casa cu forta, ii bate cu putere inima. Latra cainele? Il trec sudorile, il cuprinde neliniste mare si se uita de jur-imprejur unde sa fuga. Cand se apropie scadenta, se ingrijeste ce minciuna sa gaseasca, ce scuza sa plasmuiasca pentru a amana pe camatar.
Nu te gandi numai cum te simti cand iei bani cu imprumut, ci si ce vei simti cand ti se va cere imprumutul inapoi! Pentru ce te injugi cu o fiara care naste dobanzi dupa dobanzi? Se spune ca iepuroaicele in acelasi timp si nasc, si hranesc, si zamislesc. La fel si banii camatarilor: in acelasi timp si sunt imprumutati, si nasc, si sporesc. Inca n-ai primit imprumutul in maini, si camatarii iti si cer dobanda pentru luna aceea. Si iarasi banii acestia imprumutati dau nastere la randul lor unui alt rau, acela la altul, si raul creste la nesfarsit. De aceea, acest fel de lacomie isi merita numele ce-l are. Socot ca se numeste camata din pricina relelor multe la care da nastere. Altminteri, cum si-ar fi putut lua o numire ca aceasta? 11 Sau poate se numeste asa din pricina durerilor si tristetilor pe care le produce de obicei in sufletele celor ce se imprumuta. Precum sunt durerile aceleia ce naste, asa este si scadenta pentru cel datornic. Camata, la camata! Rea odrasla din niste parinti rai. Cametele sa se numeasca „pui de vipere” 12, pentru ca ele sunt odraslele cametelor. Se spune ca viperele cand se nasc, mananca pantecele mamelor lor; si cametele se nasc mancand casele datornicilor. Semintele cresc cu timpul, iar animalele tot cu timpul ajung la maturitate; dar camata astazi naste, si tot astazi incepe sa nasca. Animalele care nasc de timpuriu, de timpuriu inceteaza de a naste; banii insa, care incep sa se inmulteasca de timpuriu, adauga la nesfarsit ban langa ban. Fiecare dintre cele ce cresc, cand ajunge la marimea ei proprie, se opreste din crestere; dar argintul lacomilor, cu cat trece timpul, cu atat se inmulteste. Animalele, dupa ce transmit urmasilor puterea de a naste, inceteaza de a naste; dar banii camatarilor nasc si dupa ce au nascut alti bani; fac de intineresc si banii cei vechi. Sa n-ajungi sa ai de-a face cu aceasta fiara nemaiauzita!
Uita-te la soare! E liber! Pentru ce-ti expui libertatea vietii tale? Nici un luptator cu pumnii nu se fereste atata de loviturile rivalului sau, cat se fereste datornicul de intalnirile cu creditorul, ascunzandu-si capul dupa ziduri si coloane.
Poate ca cineva imi va spune:
– Cu ce-am sa ma hranesc ?
– Ai maini, ai o meserie, munceste cu ziua, intra sluga! Multe sunt mijioacele de trai, multe sunt prilejurile! Nu poti munci ca esti neputincios? Cere de la cei ce au! E rusinos cersitul? Dar mai rusinos este sa fugi de cel care te-a imprumutat! Negresit, nu spun asta ca sa-ti dau porunci, ci ca sa-ti arat ca toate sunt mai usor de suportat decat imprumutul. Furnica poate sa se hraneasca fara sa ceara si fara sa se imprumute, iar albina daruieste ramasitele hranei ei reginei, careia natura nu i-a dat nici maini, nici meserie. Tu insa, om, vietuitoare care poate deprinde usor orice meserie, tu nu gasesti, oare, dintre toate meseriile, una care sa-ti intretina viata?
Totusi nu vedem venind sa se imprumute pe cei lipsiti de cele de neaparata trebuinta vietii – ca unii ca acestia nici nu gasesc creditori -, ci se imprumuta cei care fac cheltuieli mari, care fac lux inutil, care sunt robi placerilor femeiesti. Femeia spune: „Imi trebuie rochie luxoasa si bijuterii; copiilor mei le trebuie podoaba stralucita a hainelor; dar si slugilor mele le trebuie imbracaminte inflorata si felurita; iar la masa, belsug!” Un barbat care slujeste femeii sale in unele ca acestea se duce la zaraf si, inainte de a se folosi de banii imprumutati, schimba un stapan cu altul; si schimband mereu pe cei care-l imprumuta, prin continuarea raului, nu-si mai da seama in ce incurcatura se gaseste. Si dupa cum hidropicii nu-si inchipuie ca sunt bolnavi, din pricina ingrasarii lor, tot asa si cel care se tot imprumuta isi inchipuie ca e bogat, pentru ca mereu ia si mereu da, achitand imprumutul ajuns la scadenta cu alt imprumut nou; si astfel, prin continuarea imprumuturilor, castiga increderea creditorilor. Dar, dupa cum cei care se imbolnavesc de holera varsa ce au mancat mai inainte si, daca introduc o noua mancare inainte de a li se curati bine stomacul, o varsa iarasi si pe aceasta cu durere si cu zguduituri, tot asa si acestia, platind camata peste camata, fac un al doilea imprumut inainte de a scapa de imprumutul de mai inainte; pentru moment, se lauda cu banii altora, dar mai tarziu isi plang propriii lor bani. O, pe cati nu i-au pierdut banii strain!! Cati imbogatiti, ca in vis, n-au cazut in pagube nespus de mari!
Mi se poate insa spune:
– Multi s-au imbogatit din imprumuturi!
– Dupa parerea mea, mai multi s-au spanzurat. Tu ii vezi pe cei care s-au imbogatit, dar nu-i numeri pe cei care s-au spanzurat, care, nemaiputand indura rusinea fata de creditori, au preferat moartea prin spanzuratoare decat o viata plina de ocara. Am vazut o priveliste jalnica: copii din oameni liberi dusi la vanzare in piata din pricina datoriilor parintilor. N-ai bani ca sa-i lasi copiilor ? Nu le lua si libertatea! Un singur lucru pastreaza-le: bunul libertatii, averea pe care ai mostenit-o tu de la parinti! Nimeni niciodata n-a fost dat in judecata pentru ca tatal lui a fost sarac; datoria parinteasca insa duce la inchisoare. Nu lasa un zapis care sa fie un blestem parintesc pentru copiii si nepotii tai
Ascultati, bogatilor, ce sfaturi dau saracilor din pricina neomeniei voastre! Sa rabde mai bine saracul greutatile vietii decat sa primeasca nenorocirile care vin de pe urma dobanzilor. Dar ce nevoie ar mai fi de cuvintele acestea, daca ati asculta de Domnul?
– Care este sfatul pe care il da Domnul?
– Sa dati cu imprumut acelora de la care nu nadajduiti sa luati inapoi 13!
Poate insa ma va intreba cineva:
– Dar ce fel de imprumut este acela care nu-i legat cu nadejdea restituirii imprumutului?
– Intelege puterea spuselor Domnului si vei admira iubirea de oameni a legiuitorului! Cand vrei sa dai saracului pentru Domnul, datul este si dar, si imprumut; este dar, din pricina ca nu mai nadajduiesti sa ti se dea inapoi; este imprumut, din pricina marii darnicii a Stapanului, Care iti va plati datoria in locul saracului; Dumnezeu, primind prin sarac putin, iti va da mult. „Cel care miluieste pe sarac imprumuta pe Dumnezeu.” 14. Nu vrei, oare, sa ai pe Stapanul universului girant ca-ti vei primi inapoi banii imprumutati? Daca vreunul dintre bogatii orasului ti-ar marturisi ca va plati pentru altii imprumutul, nu-i vei primi, oare, girul? Iar pe Dumnezeu nu-L vei primi girant al saracilor? Da argintii care-ti stau degeaba; nu-i ingreuna cu adaosuri si vei avea bine si de la Dumnezeu, si de la sarac! Tu vei avea siguranta ca nu-ti pierzi banii, pentru ca ii pazeste Dumnezeu, iar saracul va avea castig din folosirea lor. Iar daca doresti si adaos, atunci multumeste-te cu cele de la Domnul. El iti va da, in locul saracilor, si imprumutul, si dobanda. Asteapta cele ale iubirii de oameni de la Cel care este cu adevarat iubitor de oameni. Da, dobanzile pe care le iei de la saraci sunt culmea neomeniei. Iti faci castig din nenorociri, scoti bani din lacrimi, spanzuri pe cel gol, lovesti pe cel infometat; mila, deloc; nici un gand ca este om ca si tine acela ce sufera. Si mai numesti si fapte de omenie castigurile ce le ai din unele ca acestea! Vai de cei ce spun ca „amarul este dulce, si dulcele amar” si de cei ce spun ca ura de oameni este iubire de oameni. Nu erau ca acestea nici ghicitorile pe care Samson le punea oaspetilor sai: „Din cel ce mananca a iesit mancarea, iar din cel tare a iesit dulceata” 15; iar din cel ce uraste pe oameni a iesit iubirea de oameni! „Nu culeg din spini struguri, nici din ciulini, smochine” 16, nici din camata, iubire de oameni. „Tot pomul rau face roade rele.” 17 Cei care iau camata suta la suta, cei care iau zece la suta sunt infricosatori chiar atunci cand li se aude numele; iar cei care cer lunar dobanda sunt ca demonii care-i mana pe somnambuli; se napustesc asupra saracilor la soroacele lunii. Datul cu camata este rau si pentru cel care da, si pentru cel ce ia; unuia ii aduce paguba in bani, altuia, paguba in suflet. Plugarul, cand culege spicul, nu mai cauta iarasi samanta la radacina spicului; tu insa culegi si roadele, si nu renunti nici la capital. Semeni, fara sa ai pamant; seceri, fara sa fi semanat. Nu stii pentru cine aduni, dar iti sta in fata cel ce plange din pricina cametei. Este necunoscut cel care are sa se bucure de averea ta adunata din camata. Este nelamurit daca nu vei lasa cumva altora bucuria bogatiei tale, iar tie iti aduni numai raul nedreptatii tale.
Asadar, „sa nu-ti intorci fata de la cel care voieste sa se imprumute de la tine ” 19 si sa nu dai argintul tau cu camata, pentru ca, fiind invatat din Vechiul si Noul Testament cele ce-ti sunt de folos, sa pleci cu buna nadejde la Domnul, ca acolo sa primesti dobanzile faptelor tale bune, in Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia slava si puterea, in vecii vecilor. Amin.
1) Iez.,22, 12
2) Deut.,23,20.
3) Ier., 9, 6.
4) Ps., 54,11.
5) Ps., 14,5.
6) Matei, 5, 42.
7) Pilde, 29, 13.
8) Pilde 5, 15
9) Pilde, 23, 26.
10) Pilde, 24, 34.
11) In limba greaca cuvantul lacomie inseamna si camata, si nastere.
12) Matei, 23, 33.
13) Luca, 6, 34.
14) Pilde, 19, 17.
15) Isaia, 5, 20.
16) Jud, 14, 14.
17) Matei, 7,16.
18) Matei, 7,17.
19) Matei, 5,42.

Comentariu saccsiv:

Si eu consider ca Mitropolia nu face bine ca acorda imprumuturi cu dobanda, adica camata.

In primul rand deoarece camata este uraciune in fata bunului Dumnezeu.

Se spune ca dobanda e mica, strict pentru acoperirea cheltuielilor necesare chiar acestei actiuni de a imprumuta pe cei inscrisi. Eu insa nu sunt sigur ca nu-i oleaca mai mare decat acest necesar. Apoi, chiar de au cheltuieli, de ce vor sa fie acoperite de catre cei imprumutati? De ce nu sufera paguba? Daca unul din noi se deplaseaza sa imprumute un frate cu niste bani, ii va cere oare in plus pentru a acoperi cheltuielile cu deplasarea? Consider ca nu. Mitropolia de ce nu face aidoma?

Apoi, de ce imprumut? De ce nu milostenie? De ce da doar la cei cu venit sigur si care vin cu doi giranti? Adica exact celor ce nu prea au mari probleme in a pune ceva pe masa. De ce nu-i cauta pe cei ce chiar nu prea au ce manca, cu ce se imbraca sau unde sta? Din pacate, nu-i cauta deoarece respectivii n-au cum da banii inapoi …

Imprumutul nu se acorda decat ortodocsilor. Ma intreb insa, cu milostenia procedeaza la fel? Adica daca vine un catolic sau protestant sau evreu sau islamist sau yoghin la ei, infometat si dezbracat, nu-l vor ajuta cu bani sau mancare sau haine?

Cititi va rog si:

„ROMANIA-VATICAN, Craciun 2010″ – emisiune de timbre postale sprijinita de IPS TEOFAN cu ocazia implinirii a 90 de ani de la primele tratative purtate de Vatican cu statul roman în vederea incheierii unui Concordat

VIDEO: IPS Teofan CENZUREAZA? S-ar parea ca la indicatia sa, din omilia arhim. Partenie de hramul Sfintei Parascheva, a fost scoasa referirea la ECUMENISM …

87 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. saccsiv said, on martie 5, 2011 at 5:24 pm

    Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:

    https://saccsiv.wordpress.com/about/

    Apreciază

  2. fanu said, on martie 5, 2011 at 5:28 pm

    poate că aşa i iecumenic să se deie cu camătă

    Apreciază

  3. dante said, on martie 5, 2011 at 5:29 pm

    …fereasca Dumnezeu, ce a ajuns Biserica!

    Apreciază

  4. Fratele Ioan said, on martie 5, 2011 at 5:56 pm

    Si atunci care este diferenta intre un camatar si un camatarcu ierarhie Bisericeasca

    Apreciază

  5. cosmin m said, on martie 5, 2011 at 6:43 pm

    Cine isi punea speranta in Mitropolitul Moldovei? Mai raman vre-o 2-3 episcopi.

    Apreciază

  6. quintus said, on martie 5, 2011 at 7:08 pm

    Oare o fi auzit Preafericitul de bancile islamice,FARA DOBANDA?Daca tot se da ecumenist…

    Apreciază

  7. quintus said, on martie 5, 2011 at 7:20 pm

    Pr. Vasile
    Musulmanii cum pot face banci fara dobanda?

    Apreciază

  8. nea Anderthal said, on martie 5, 2011 at 7:22 pm

    ..foarte bine ! Cind vor pune ATM’uri in biserici ?In SUA sunt si pa$$toru’ iti cere „risitu” cind faci donatia!Have a look here:

    ps: am glumit!Nu-s de acord cu ce se intimpla!

    Apreciază

  9. clement said, on martie 5, 2011 at 7:23 pm

    Dobanda de 6% este luata din motive de devalorizare a monedei si presupun ca se tine cont si de plata contabililor si logisticii .
    Cu certitudine ca saracii fac apel la aceste imprumuturi. Este o situatie tranzitorie, in vreme de criza. Ce poate face o familie cu multi copiii cand un parinte este somer? Moldova, cu premeditare a fost distrusa economic si toti suntem la curent cu dramele prin care trece marea majoritate a crestinilor. Hoţia, alcoolismul,prostituţia, cersetoria, au adesea drept cauza saracia. Cred ca este preferabil sa se faca apel la Biserica decat sa fie contactati camatarii.
    Dobanzi fara ipoteca la Bancile din Romania pentru imprumuturi in lei: Libra Bank 22,17%, Reiffeisen Bank 18,5%, Banca Transilvania 12,70%,CEC Bank11,02%, Banca Romaneasca22%, ING (oferta aniversara) 12,75%, Pireus Bank18,39%, Bancpost 10,10%.BRD 7%, Unicredit Tiriac Bank18,9%, BCR 17%.
    In occident unele Banci Arabe, dau imprumuturi fara dobanda fidelilor musulmani dar, recupereza cheltuielile si fac profit investind in Bursa si speculatii bancare, activitati pe care Biserica Romana presupun ca nu le practica.

    Apreciat de 1 persoană

    • florin said, on martie 6, 2011 at 8:46 am

      ce ai dat tu aici e dobanda pe care o sustin ei ca o practica,adica dobanda folosita prin reclame…banuiesc ca nu e DAE(dobanda anual efectiva)…..apropo 6% folosita de MMB e dobanda DAE?

      Apreciază

  10. Mircea Adrian said, on martie 5, 2011 at 7:36 pm

    Nu e justificata dobanda pentru ca ceea ce iau ei pe dobanda ar trebui sa fie milostenie. Altfel unde e ajutorul? Ca aceasta fac si paganii… cat iti dau, atat iti cer.. insa un ortodox trebuie sa dea si de la el ceva. Si apoi sa nu spuneti ca nu are Mitropolia bani. Sa lase la latitudinea fiecaruia, ca aceea dobanda sa fie oferita milostenie Mitropoliei, nu sa bage ei mana in buzunarul omului.
    Daca Sfintii Parinti condamna camata, cum de indraznesc acesti novici in ale credintei (probabil maica Siluana si consilierul Nicodim au un rol important in aceasta initiativa) sa faca dupa capul lor si sa sminteasca lumea?
    Vor merge ei mai departe cu aceasta pata rusinoasa, considerandu-se ca nu sunt camatari de 25%, ci camatari de 6%?
    Vai de cel prin care vine sminteala!

    Apreciază

    • cb said, on martie 5, 2011 at 8:57 pm

      @Mircea Adrian
      Subscriu la comentariul dumneavoastra.
      Cel imprumutat sa dea atat cat a luat, fara dobanda si sa nu fie obligat sa dea nimic in plus, si Mitropolia sa lase la voia celui imprumutat ca atunci cand va putea si va simti ca asa trebuie sa faca, sa ajute pe cineva din parohie, sa faca o milostenie sau asa cum va crede de cuviinta.

      Apreciază

    • Un Crestin Ortodox said, on martie 6, 2011 at 1:06 pm

      @ Mircea Adrian
      Si eu subscriu la comentariul dv..
      Camata este atunci cand iti vinzi banii. Dobanda este pretul cu care iti vinzi banii.
      Cand imprumuti pe cineva cu orice nu-i ceri sa-ti inapoieze mai mult decat i-ai dat.

      Apreciază

  11. Mircea Adrian said, on martie 5, 2011 at 7:49 pm

    @Pr. Vasile
    Parinte, cumva incepeti sa va dati pe fata?
    V-a dat Mitropolitul misiune ca sa ii justificati aceasta masura impotriva Sfintelor Canoane?
    O sa merg personal la Parintii Arsenie Papacioc si Justin Parvu si o sa inregistrez opinia sf. lor despre acest lucru.
    Nu va este clar ce zice Sf. Vasile cel Mare? Ce-ati patit? Ati orbit? Este mai mare ips Teofan decat Sf. Vasile?
    Conform carui canon au adoptat aceasta masura? Cumva vreunul de la Vatican, ca tot au facut timbre impreuna?
    Incepe postul cu aceasta sminteala, oferita de MMB. Cred ca mai trebuie schimbatii consilierii scoliti de ASCOR si prelucrati de Putna (metoc in taina al patriarhiei)

    Apreciază

  12. adriandirnescu said, on martie 5, 2011 at 7:53 pm

    Trebuie gasita o modalitate cat mai simpla de a ajuta pe cel la nevoie. Milostenia este un exercitiu pragmatic al faptei bune, imprumutul la fel. Cati dintre noi reusim sa dam ceva imprumut si sa acceptam ideea ca valoarea imprumutata e posibil sa nu o recuperam vreodata sau sa recuperam mult mai tarziu decat intelegera facuta initial. Daca vom reusii, si asta cu mila lui Dumnezeu, sa imprumutam cu placere, fara frica de a pierde, probabil ca vom descoperii ca milostenia va devenii pentru noi ceva familial, un gest omenesc nu doar crestinesc. Sa facem milostenie cat putem si cat mai des. Mantuirea e aproape , langa noi, si chiar Domnul poate fi acela care ne cere pe strada, un leu sau o bucata de paine. Nu sunt in masura sa judec aceasta activitate dar pot sa imi exprim o parere sau o cerinta ca o chemare la o fapta buna.
    Cer in numele milosteniei si al bucuriei de a darui, ca acel profit al actiunii de camatarie sa fie donat spre cei mai nevoiasi pe care clericii Mitropoliei cu pricina trebuie sa-i cunoasca cat de putin posibil. Adica sa nu-l lasam pe Domnul flamand si gol, dupa cat har ne-a dat si cata mantuire… Sa nu orbim de un profit ce ne va aduce viermele ce ne roade pe dinauntru. Cer sa fim cu picioarele pe pamant si cu inima la cer.
    Haideti fratilor deci sa facem milostenie, ca poate asta vom lua de aici cand vom pleca.
    Doamne ajuta-ne si ne miluieste!

    Apreciază

  13. adriandirnescu said, on martie 5, 2011 at 8:17 pm

    scuzati greselile gramaticale…

    Apreciază

  14. florentina said, on martie 5, 2011 at 8:59 pm

    eu cred asa: decat sa ma imprumute banca, cu o dobanda mare, mai bine sa ma ajute Biserica. Motive: ce propun ei e un fel de CAR, deci banii sunt dimpreuna, iar dobanda atat de mult blamata este poate un ajutor tot pentru semeni; daca nu pot plati, Biserica manifesta intelegere, pe cand Banca nu o indupleci sa te lase in casa. Apoi, mi-a placut mult o vorba spusa de un preot – in care am incredere – saptamana trecuta, la lansarea la care a participat marturisitorul Ilie Tudor. Spunea acel parinte ca IPS Teofan a facut la Iasi un centru pentru recuperarea prostituatelor, un fapt de mare curaj, si are si rezultate. Deci vreau sa cred ca si aceasta initiativa este in slujba omului, in contextul nefericit al atator tragedii care se intampla din cauza datoriilor. Daca privim din alt unghi, parca e altfel. Eu am probleme cu un credit, am ajuns la recuperatori, si cand am vazut stirea m-am gandit ca trebuie sa fie ceva bun, in sprijinul oamenilor. Macar prin faptul ca descurajeaza si sperie nitel bancile. Este o parere. Doamne ajuta!

    Apreciază

  15. Cosmin S. said, on martie 5, 2011 at 9:06 pm

    Eu am inteles ce explica Pr. Vasile. In conditiile in care hartiile isi pierd constant din valoare, inflatie, etc… 6% nu inseamna camata, ci se incadreaza in categoria imprumut.

    Partea penibila nu este dobanda de 6%, ci situatia in care cel imprumutat impreuna cu girantii, nu mai pot returna imprumutul. Atunci ce face creditorul? Trimite recuperatorii sa-i terorizeze pe crestinii datornici? Apeleaza la o firma de recuperari? Ii da pe mana justitiei? Ii baga la puscarie? Ii da afara din Biserica? Le iarta datoria s-au ii strange de gat? Daca le iarta datoria, nu era mai bine sa fi dat acei bani milostenie de prima data?

    Nu e rau ca noi crestinii sa ne administram singuri dupa legi economice cinstite, dar in cazul de fata, dupa cum e conceputa schema, e o amestecatura intre stat si Biserica si iese o aiureala.

    Acuma, poate am inteles eu gresit articolul…dar asta mi-a venit prima data in minte cand l-am citit.

    Apreciază

  16. Mos Ioan said, on martie 5, 2011 at 9:53 pm

    @Pr.Vasile

    Parinte Vasile n-ai putea dta sa pui o vorba buna pe lânga Patriarhul Daniel si pe lânga Sf.Sinod, ca sa mai renunte la masinile lor luxoase, la multele lor proprietati imobiliare, paduri si altele si sa mai ajute saracii? Sa mai vânda câte un hotel, si sa faca milostenie, am dat asa un exemplu………..
    Cred ca daca toti Ierarhii si Preotii ar da câte ceva din averile lor saracilor, atunci n-ar mai fi nevoie de aceste „împrumuturi”…….
    Si pe urma Parinte, oare este normal ca Biserica sa se transforme în Banca?
    Toti Sfintii Parinti interzic aceasta, deci…………….

    Stim cu totii ca în spatele acestor „Banci bisericesti” stau tot dusmanii lui Hristos………..
    astia sapa bine la fundamentul Crestinismului…………

    Oare ce-o fi vrând sa faca Mitropolitul Teofan cu banii împrumutati? Vrea oare sa-si împodobeasca Bastonul de Mitropolit cu nestemate?

    Apreciază

  17. g said, on martie 5, 2011 at 11:04 pm

    Preotul ar trebui sa faca mai multa cateheza, nu contraziceri pe forumuri

    Apreciază

  18. mircea said, on martie 5, 2011 at 11:21 pm

    Matematic vorbind:
    Dobanda > inflatia, rezulta camata. Adica dobanda pozitiva.
    Dobanda < inflatia, rezulta milostenie. Adica dobanda negativa.

    Problema e: nu are omul bani sa dea inapoi imprumutul, ce face Biserica?
    Il executa silit? Trebuie sa aplice legile statului. Care legi nu se impaca cu legea Divina.
    Pt Biserica e un fel de dans pe sarma. Alta problema e exemplul personal al ierarhilor. Ar trebui sa mearga cu Dacia, cu trenul la clasa a 2-a… De fapt, sant cam putini preotii care nu sant interesati de ban. Si cand aude omul ca Biserica da bani cu imprumut si se foloseste de legile statului, care cum zice si Pr Vasile sant anticrestine, rezulta o mare varza.

    Apreciază

  19. mircea said, on martie 5, 2011 at 11:29 pm

    Pr. Vasile,

    Spuneti,
    „In aceste conditii ortodoxul care imprumuta si nu restituie datoria se considera hoti, ca si girantii care ar refuza sa achite datoria neacoperita de datornic.”

    Aici e problema. Legile statului asa il considera – hoti. Legea lui Iisus nu ii considera hoti.
    Si de aici incepe varza.

    Apreciază

  20. dante said, on martie 6, 2011 at 7:35 am

    Pr Vasile
    La contabilitate va pricepeti extraordinar de bine, la fel si la teologie, dar Hristos nu face nici matematica nici contabilitate nici economie. Biserica daca vrea sa ajute oamenii sa dea ajutoare fara camata, crestineste, ca si ea la rindul ei primeste fooooarte multe ajutoare sub forma de donatii. Personal, eu am luat imprumut de la un om, caruia i-am restituit imprumultul dupa 2 ani, fara nici un pic de dobinda, deci acel om a putut si nici macar nu era mare credincios.
    Haideti sa nu-l mai amestecam pe Dumnezeu cu Mamona, nici macar asa in lucruri subtile, ca raul asa se infiripeaza, incetul cu incetul. Asa a ajuns Vaticanul sa aiba o foarte prospera banca proprie. Drumul spre iad e pavat cu intentii bune, asa ca…
    @danutza, @mos ioan, subscriu la comentariile voastre.

    Apreciază

  21. Iustina said, on martie 6, 2011 at 9:06 am

    E vorba de camatarie. Daca a ajuns camataria si in Biserica e vai de noi! Fie ca dai cu dobanda de 3% sau de 15% sau de 50, 100% tot camatarie se numeste.

    Doamne Dumnezeule, banul a ajuns la loc de cinste si in Sfanta Biserica! Capitanul scria in testamentul sau ca samsarii si camatarii erau peste tot. Acum , in 2011 sunt chiar si in BIserica! Incredibil! Asa vrea Patriarhul…..

    TESTAMENTUL POLITIC AL LUI CORNELIU ZELEA CODREANU:
    „…Comerţul românesc, lipsit de protecţie, îngenunchează în lupte neegale cu străinul. În cadrele armatei noastre pătrunde tot mai adânc şi tot mai sus germenul dizolvant şi corupător de conştiinţe. Ţăranul român îşi vinde produsul sub preţul de cost. Misiţii s-au înmulţit şi ne inundă. Cafenelele sunt pline de cămătari şi samsari. Ei se înmulţesc în dauna celor care muncesc.

    Poporul este spoliat. Românul, înglodat în datorii, a ajuns rob. Ţara, împărţită în partide se dărâmă sub ochii noştri. Conducerea partidelor nu are nici un pic de direcţie naţionalistă, de oblăduire şi încurajare a elementului românesc, care ţine de multe secole pe umerii săi viaţa ţării.

    Pe deasupra milioanelor de gospodării care se distrug, deasupra milioanelor de suflete sărace care plâng, se înalţă batjocoritor palatul tâlhăresc al jefuitorului de Ţară. Cine este acesta? Este trădătorul de Neam şi de Ţară, este omul de afaceri profitor, care te-a luat în arendă, iar tu ai căzut în stăpânirea lui cu Ţara pe care ai creat-o.

    O minciună sunt toate programele noi şi sistemele sociale fastuos etalate poporului dacă în spatele lor rânjeşte acelaşi suflet de tâlhari, aceeaşi lipsă de conştiinţă întru îndeplinirea datoriei, acelaşi duh de trădare faţă de tot ce-i românesc, acelaşi desfrâu, aceeaşi faptă de risipă şi de lux. Bacşişul, mita şi hoţia au desfiinţat sănatatea morală a naţiunii române …”

    Apreciază

  22. paul bacosca said, on martie 6, 2011 at 9:39 am

    Camatarii iau dobanzi exorbitante si folosesc violenta fizica pentru a-si recupera banii. Asta ar fi singura diferenta fata de banci.
    Sunt impotriva faptului ca Biserica, Ortodoxa sau Catolica, sa faca afaceri. Din pacate religia poate fi o mare afacere, iar fetele bisericesti cad foarte usor prada acestei tentatii.

    Apreciază

    • saccsiv said, on martie 6, 2011 at 11:24 am

      paul bacosca

      Prietene, vino acasa, la ortodoxie. Esti catolic si nu e bine.

      Apreciază

  23. Iustina said, on martie 6, 2011 at 9:40 am

    Matei , cap.21, versetele 12-13:
    „Si a a intrat Iisus in templu si a alungat pe toti cei ce vindeau si cumparau in templu si a rasturnat mesele schimbatorilor de bani si scaunele celor care vindeau porumbei.
    Si a zis lor: scis este: .

    Apreciază

  24. Iustina said, on martie 6, 2011 at 9:42 am

    „scis este: Casa Mea, casa de rugaciune se va chema, iar voi o faceti pestera de talhari!”

    Apreciază

  25. Tardea Raluca Diana said, on martie 6, 2011 at 10:59 am

    Este o forma de camata,indiferent de procentul mic sau mare al dobanzii.Ma intreb si eu de ce nu sunt ajutati suficient cei fara nici un venit?Prin milostenie.Nu incurajez nemunca,insa cf. codului muncii vom deveni sclavi moderni,vom fi lipsiti in Sf. Duminica de Liturghie,fiindca patronii ne vor impune sa muncim si Duminica.Vom fi lipsiti si de cateheza si de milostenia adevarata.As fi mult mai fericita daca BOR ar lua atitudine transanta impotriva „Codului Sclaviei”.Oricum cei ce nu au venit nu vor fi capabili sa dea banii inapoi.Se vor ingloda mai mult in datorii.

    Apreciază

  26. alina said, on martie 6, 2011 at 12:07 pm

    Daca ce face MMB este camatarie, atunci care ar fi varianta cea mai buna pt a ajuta nevoiasii? Daca MMB ar face milostenie, cum spun mai toti comentatorii ca ar trebui sa faca, cred ca jumatate de Romanie s-ar duce sa ia bani de pomana. Cred ca solutia MMB e decenta. Citate din Biblie si Sfintii Parinti toti stim sa dam, dar nu am citit nici o solutie concreta din comentariile de pana acum. Dar dam in cap cu mult zel celui care incearca sa faca ceva.

    Apreciază

    • saccsiv said, on martie 6, 2011 at 12:42 pm

      alina

      Ceea ce face Mitropolia NU E PENTRU CEI SARACI. Ca cei saraci n-au nici venit sigur, nici gaj, nici giranti.

      Ceea ce face Mitropolia ESTE O MANAGEREALA.

      Solutie concreta? Pune mana pe portofel si cauta AZI o vaduva saraca, un orfan, un ce stii tu si FA O MILOSTENIE.

      Apreciază

      • alina said, on martie 6, 2011 at 6:41 pm

        Multa lume face milostenie individual. Dar trebuie si ceva la un nivel mai mare. Ca este doar o politica manageriala a Mitropoliei, nu am de unde sti si pana la proba contrarie inclin sa cred ca e o alternativa de a-i ajuta pe cei care au nevoie de un astfel de ajutor. Mai bine la biserica decat la banci. De ce sa criticam ac. initiativa atata timp cat nu avem ce pune in loc?

        Apreciază

      • saccsiv said, on martie 6, 2011 at 6:56 pm

        alina

        Cum adica nu avem ce pune in loc? De 2000 de ani ni se tot striga la ureche: MILOSTENIE!!!!!!!!

        Apreciază

  27. Mircea Adrian said, on martie 6, 2011 at 1:56 pm

    @Pr. Vasile
    Oare este duhovniceste din parte dvs. sa judecati un om fara sa stiti ce a facut? De unde stiti ca nu am ajutat pe fratii mei? De unde stiti ca nu le-am mai cerut banii inapoi? Vedeti? Nu puteti sti! Insa va aruncati in a judeca.
    Dar sa trecem peste asta si sa cautam o solutie.
    Poate gresesc, dar am o idee:
    Procentul de 6% sa fie transformat in obiecte bisericesti, astfel incat si MMB sa faca vanzare (deci va castiga ceva), dar si credinciosul sa se bucure de acele obiecte (icoane, carti etc.) sau daca nu sa le vanda, recuperandu-si o parte din bani…

    Apreciază

  28. magda said, on martie 6, 2011 at 3:08 pm

    Indraznesc sa amintesc si eu un aspect, pe care nu l-am vazut comentat deloc: „se aproba participarea aveti de platit o taxa de inscriere de 35 de lei si inca 30 de lei cotizatia lunara, fie ca luati credit, fie ca nu.” Daca presupunem ca se aproba inscrierea pe liste a 200 de cetateni, aceasta inseamna 200x30RON = 6000RON/luna obtinuti din aceasta cotizatie. Daca s-a mai discutat aspectaul si nu am observat eu imi cer scuze.

    Apreciază

  29. fanu said, on martie 6, 2011 at 3:22 pm

    fără spuărare un om drag mie dar care nu este practicant al ortodoxiei ŞI SUNT MULŢI ASTFEL ştiţi ce mi a spus la auzul veştii cu ceea ce face Mitropolia „uite îşi face Daniel bancă”… ei bine pe astfel de oameni Daniel nu poate să îi apropie de ortodoxie prin ceea ce face…

    Apreciază

    • Iustina said, on martie 6, 2011 at 3:38 pm

      @fanu
      Hmmm, cam asa ceva.

      De exmplu, in invatamant este CAR. Cadrele didactice imprumuta bani si ii returneaza cu o dobanda. Din acea dobanda, probabil ca, sunt platiti casierul, contabilul, directorul, secretara, ca fiecare are dreptul sa primeasca un salariu pentru munca depusa.
      Asadar, MMB va avea angajati, intr-un birou, ca la o banca sau oricare CAR, care sa efectueze strangerile de fonduri si platile la oameni. Activitate strict contabila si nimic mai mult. Se va aduna un fond care poate fi la dispozitia …cuiva la un anumit moment dat. Exact ca la o banca. Sa nu ne mai invartim in jurul cozii. Cred ca am judecat corect.
      Personal nu vad rostul acestei afaceri in sanul MMB.

      Apreciază

  30. A said, on martie 6, 2011 at 4:25 pm

    În Biblie scrie clar că cămătăria nu e creștinească și nici plăcută lui Dumnezeu, dar BOR o ia pe arătură…trist!

    Apreciază

  31. Iustina Bacosca said, on martie 6, 2011 at 5:13 pm

    @ Pr. Vasile
    Da, chiar ne-ati pus „gand rau”, parinte. Comentati cu asa energie ca nici nu stiu cand mai aveti timp sa respirati….Faceti istoria banului intr-un mod in care pe mine m-a zapacit de cap. Sa ma iertati, dar imi dati impresia ca asta va doriti.

    Apreciază

  32. dante said, on martie 6, 2011 at 6:07 pm

    Pr Vasile
    Ati dat atitea explicatii economice si matematice, incit pentru moment am crezut ca sint la emisiunea „Biz bazar” a lui Moise Guran, dar eu tot n-am inteles ce legatura are Dumnezeu cu Mamona…

    Apreciază

  33. dinu said, on martie 6, 2011 at 7:18 pm

    ma intreb si eu , cand mai are timp de ucenici p . Vasile sa-i indrume spre mantuire daca e asa de interesat de afaceri sau santem crestini numai cu numele? vad ca pierde f.mult timp cu cele a lui mamona.

    Apreciază

  34. chisinauian said, on martie 6, 2011 at 7:33 pm

    descrierea clipului:

    Pidalionul, can. Sf. Apostoli, 31-60 (CANON 44)
    Episcopul, sau Presbiterul, sau Diaconul, camătă cerând de la cei ce se îndatoresc de la el, ori înceteze, ori caterisească-se. [Sobor 1: 17; Sobor 6: 10; Laodic: 4; Cartag: 5, 6; Vasilie: 14]
    TÂLCUIRE
    De a împrumuta cineva argintul său cu dobândă, este oprit şi de legea cea veche. Că zice Dumnezeu în a doua lege (Cap 23) nu vei cămătări fratelui tău argintul cu camătă, şi camătă de pe mâncări, şi camătă de pe tot lucrul. Şi David lăudând pe cel drept, pe lângă celelalte ale lui fapte bune, şi pe aceasta o adaugă, zicând: «Argintul său nu l-a dat în camătă.» [Psalm 14: 6] şi dacă aceasta a fost oprită la Iudei, cu mult mai vârtos este acum oprită la noi creştinii. Că zice: «Că mai mare decât Biserica este aici.» [Matei 12: 6] Că dacă de toţi creştinii este oprit a se face acest lucru, cu mult mai vârtos despre cei Ierosiţi, şi despre Clerici, care se cuvine a fi chip şi pildă a tot binele? Şi mai ales nevoitorii, şi postnicii, cei răstigniţi lumii. Pustnic şi cămătarnic, este lucru nepilduit întru adevăr, şi neprimit la auzul omenesc. Pentru aceasta dar şi apostolescul Canonul acesta rânduieşte, ca oricare Episcop, sau Presbiter, sau Diacon, împrumutând banii săi, cere de la datornicii săi dobândă, sau să înceteze de la acest rău câştig sau să se caterisească, Asemenea de aici să cuvine şi Monahului să-şi primească potrivitele lor certări, adică afurisire, şi ne împărtăşire, cu statornică făgăduinţă, că de acum înainte se vor depărta de arătata, şi vrednica de osândire călcare de legea aceasta.
    Profetul, infatisand in acest psalm pe barbatul desavarsit care are sa se urce la viata cea netulburata, a enumerat printre faptele lui mari si pe aceea ca n-a dat cu camata argintul sau. In multe locuri din Scriptura este hulit pacatul acesta. Iezechiel pune intre cele mai mari pacate „camăta si adaosul” 1, iar Legea le interzice in termeni precisi: „Sa nu iei camăta de la fratele tău si de la aproapele tău” 2; si iarasi zice: „Viclenie peste viclenie si camătă peste camătă” 3. Iar despre cetatea cea plina de păcate, ce spune psalmistul? „N-a lipsit din pieţele ei camăta si vicleşug.” 4 Si acum, in psalmul acesta, profetul a adaugat acelasi lucru pentru a-l caracteriza pe omul desavarsit, zicand:
    „Argintul sau nu l-a dat cu camăta.” 5
    Intr-adevar, este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vietii, care-ti cere imprumut ca sa se ajute in viata, tu sa nu te multumesti cu capitalul, ci sa nascocesti venituri si sa aduni bogatii de pe urma nenorocirilor saracului. Domnul ne-a poruncit lamurit, zicand: „De la cel ce voieste sa se imprumute de la tine nu intoarce fata” 6.
    ………………………………………….
    Asadar, „sa nu-ti intorci fata de la cel care voieste sa se imprumute de la tine ” 19 si sa nu dai argintul tau cu camata, pentru ca, fiind invatat din Vechiul si Noul Testament cele ce-ti sunt de folos, sa pleci cu buna nadejde la Domnul, ca acolo sa primesti dobanzile faptelor tale bune, in Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia slava si puterea, in vecii vecilor. Amin.
    Sfantul Vasilie cel Mare

    Apreciază

  35. Romeo2110 said, on martie 7, 2011 at 11:27 am

    Din nefericire in ziua de azi nu prea se mai poate desfasura activitate economica viabila fara creditare. Chiar si in agricultura.
    Patronii apuseni ai bancilor, duc o politica de dobanzi de jefuire si falimentare a romanului.
    Ceea ce face Mitropolia Moldovei ne este decat o incercare de a evita inrobirea acestor oameni la banci unde risca sa-si piarda casele si pamantul; incearca sa le ofere o alternativa.

    PS: La Sf Manastire Cernica, Sf Calinic lasase o rsanduiala prin care pelerinii erau cazati si hraniti grati un timp. Din nefericire in anii 90 au navatit tziganii din zona, care doreau mancare si cazare gratuita faca ca in schimb sa faca ceva. Pe vremea cand nu era episcop, actualul PS Calinic, a eliminat aceasta randuiala, punand o taxa minima pelerinilor. Tziganii n-au mai venit; unii parinti se temeau sa sfantul o sa se supere. Nu a fost asa: monahul Calinic a devenit ierarh.

    NU JUDECATI PRECUM FARISEII HOTARARILE MITROPOLIEI MOLDOVEI !
    MAI EXACT: NU JUDECATI !

    Apreciază

  36. Romeo2110 said, on martie 7, 2011 at 11:39 am

    La inceputul anilor 90, firma americana cu actionari evrei INTEL s-a inprumutat la coreligionarii lor cu 2 miliarde de dolari pentru a produce procesorul 386.
    De remarcat ca desi detinea o pozitie practic de monopol mondial (tehnologic cat si ca piata), firma a trebuit sa recurga la creditare.

    Presupun ca vor fi tarani care vor sa cultive pamantul si n-au bani pt a ara si semana: care din forumistii care critica initiativa MMB a ajutat vreun taran. Daca pe oamenii astea ii trimiti la banci, ii impingi practic sa-si piarda pamantul.

    Creditarea seamana cu camata dar in cazul de fata seamana si cu intr-ajutorarea.
    Exista primejdii legate de aceasta initiativa a MMB, dar cred ca acum este necesara; macar temporar.

    Apreciat de 1 persoană

  37. laurentiu said, on martie 8, 2011 at 4:49 pm

    Nu stiu daca a mai postat cineva, ca-s multe comentarii, dar Mitropolia a dat un Comunicat despre toata zarva asta: http://www.mmb.ro/ro/comunicate/o_instituie_non_bancara_i_non_profit_in_sprijinul_angajailor_arhiepiscopiei_iailor.html

    Apreciază

  38. Un Crestin Ortodox said, on martie 8, 2011 at 5:11 pm

    @ SACCSIV
    Nu ti se pare suspecta dobanda de 6%? Ma refer la semnificatia cifrei 6 pentru unii.

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: