SACCSIV – blog ortodox

Cand Mos Craciun devine idol

Posted in CRACIUN, IISUS HRISTOS, MOS CRACIUN by saccsiv on decembrie 19, 2010

Citez din articolul Când Moş Crăciun devine idol:

An de an, pe 25 decembrie se pogoară Domnul pe pământ. Aduce neîmpuţinata Sa dragoste, mereu gata să ducă tot greul nostru pentru a ne ridica. Însă de câteva veacuri ne găseşte Pruncul Iisus dănţuind, asemeni evreilor, în jurul unui alt „viţel”. Un moş cu haine roşii şi barbă albă, inventat cu un secol în urmă. Îl slăvim şi îl aşteptăm în casele noastre mai mult decât pe Pruncul ce se naşte pentru noi în iesle. Moş Crăciun devine un nou dumnezeu.

Moş Crăciun s-a născut în presă, în anul 1860, fiind o creaţie a publicaţiei Harperâs Illustrated Weekly. Cu toate acestea, cu ceva decenii înainte, mass-media americană a tot publicat un frumos poem al pastorului Clement Clarke Moore, care îl descria pe Sfântul Nicolae. Timp de 30 de ani, caricaturistul de la Harperâs Illustrated a tot redesenat personajul care aduce daruri copiilor, adăugând noi legende. Aşa se face că Moşul primeşte faimoasa haină roşie cu nasturi negri şi curea lată din piele, fiindu-i oferit drept locuinţă teritoriul Polului Nord. După anul 1930, personajul avea să fie împrumutat de compania Coca Cola pentru a crea o nouă strategie de marketing necesară celui mai slab sezon al vânzărilor de băuturi răcoritoare. Desenatorul Haddon Sundblom este cel care îl ilustrează pe Moşul jovial în culorile companiei – alb şi roşu. Devenit caracterul principal al campaniei publicitare de iarnă, Moş Crăciun avea să fie popularizat întregii lumi. An de an, Moşul s-a îmbogăţit cu noi accesorii – sania trasă de reni, spiriduşii care îl ajută să confecţioneze jucăriile şi celebra listă cu nume. A primit mai apoi şi o Crăciuniţă, un brad împodobit sau şosete uriaşe agăţate de şemineu, pentru a-şi atârna darurile. A jucat în filmele americane. S-au umplut magazinele cu faimosul său chip. Graţie mijloacelor de comunicare în masă şi publicităţii, creaţia americană a căpătat proporţii din ce în ce mai răspândite, adăugându-i-se mituri din toate culturile lumii.

Legenda lui Crăciun

Creştinismul l-a acceptat pe Moşul modern care este celebrat chiar pe 25 decembrie când omenirea sărbătoreşte Naşterea Pruncului Iisus. Din dorinţa de a găsi o conotaţie creştină, se naşte legenda conform căreia Crăciun este cel care refuză să o găzduiască în Betleem pe Maica Domnului aflată la vremea naşterii. Se spune că soţia sa este cea care oferă, în ascuns, grajdul familiei drept loc de odihnă pentru Fecioara Maria şi dreptul Iosif. Aici avea să se nască Împăratul lumii. Pentru acest gest, femeia îşi pierde braţele, tăiate de crudul său soţ. Se mai spune că însăşi Maica Domnului a vindecat mâinile Crăciuniţei, fapt care a dus la convertirea lui Crăciun. În fapt, nici o Evanghelie nu menţionează existenţa lui Crăciun sau a soţiei sale. Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca consemnează doar drumul spre Betleem al Maicii Domnului însoţită de Iosif. Este specificată ieslea ca loc de odihnă pentru Iisus Hristos şi se vorbeşte despre păstorii cărora îngerii le vestesc naşterea Mântuitorului. Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei menţionează vizita în Iudeea a magilor veniţi în căutarea Fiului de Împărat. E la fel de reală furia cu care Irod primeşte vestea naşterii lui Mesia şi măcelul pruncilor de până la doi ani produs de teama de a nu-şi pierde tronul. Nu e o legendă că Pruncul Iisus a primit ca dar de la magi aur, smirnă şi tămâie şi că în drumul lor spre Betleem au fost călăuziţi de o stea.

Moşul creştinilor

E adevărat că, de prin secolul al IV-lea, omenirea, şi în special creştinătatea, a sărbătorit un „moş al darurilor”. Acesta este nimeni altul decât Sfântul Nicolae, cel care avea obiceiul de a lăsa milostenii, în ascuns, nevoiaşilor. Viaţa sfântului consemnează ajutorul oferit unei familii care, din cauza sărăciei, înclina să cadă în păcatul desfrâului. Pungile cu galbeni strecurate periodic de către episcopul Mirei aveau să salveze situaţia, însă „filantropul” este descoperit. Câte familii nu a ajutat însă Sfântul Nicolae fără ca minunatele fapte să fi fost consemnate? Pentru ajutorul primit în nenumărate rânduri şi graba cu care sfântul a răspuns mereu la rugăciuni, cultul său s-a răspândit în întreaga creştinătate. În amintirea dărniciei sale, părinţii şi-au mângâiat copiii cu mici daruri. Secolul marketingului l-a transformat însă pe Sfântul Nicolae într-un personaj mai puţin creştin, coborât mai degrabă din platourile de la Hollywood decât din icoană.

În uitarea ei de Dumnezeu, omenirea l-a înlocuit pe Sfântul Nicolae cu un moş păgân. În fapt, un idol pe care îl aşteptăm cu atât de multă nerăbdare tocmai când se naşte cel mai mare Dar al omenirii, însuşi Domnul Iisus Hristos. În neuitarea noastră, în decembrie, începem să forfotăm. Străzile sunt luminate, magazinele îşi umplu rafturile, iar în pieţele cetăţilor de astăzi tronează câte un brad. Copiii îşi pregătesc în avans câte o listă cu daruri; chiar şi modestă, tot listă e. Îşi creează aşteptări şi visuri alimentate de Moşul de la Hollywood. Trăiesc cu emoţie întâlnirea cu acest personaj la grădiniţă sau la şcoală. Mai apoi, peste ani, tot balonul de săpun se sparge şi micuţii prind minciuna. „Moşul sunt părinţii, toate sunt legende”. Moşul cel vesel şi frumos îmbrăcat nu există, Crăciun, cel de la Betleem, e şi el un mit. Bulversaţi de o lume a consumismului, ajungem să luptăm pentru a distinge între realitate şi marketing. Ori de câte ori punem mai mult suflet în goana după cadouri, în aşteptarea aproape pătimaşă a Moşului, să ne gândim că în fapt merităm doar o nuieluşă. Şi dacă sub bradul german nu vom găsi nici un dar, să ne îndreptăm inimile spre ieslea din Betleem, acolo unde se află cel mai frumos cadou primit de întreaga omenire. În fapt, e şi darul meu, şi al vecinului de bloc sau al celui mai uitat beduin din ţinuturile arse ale Sinaiului. E însuşi Dumnezeu, venit, aşa cum spune colindul, Mititel Înfăşăţel şi pentru care Măicuţa Sfântă n-a avut nici măcar scutecele.

A dărui e un sentiment nemaipomenit

Trăiesc de ceva vreme experienţa Crăciunului în Occident. În Marea Britanie, loc ce mi-a devenit ca trăire extrem de cunoscut, am avut dezamăgirea să descopăr copii care nu cred în naşterea lui Iisus ca Dumnezeu. Cu mare tristeţe a trebuit să realizez că pentru ei Iisus Hristos e un personaj istoric şi oarecum enigmatic. La vremea copilăriei, am scotocit ani

de-a rândul casa mamei pentru a găsi darurile de Crăciun cu mult timp înainte. De multe ori, mi-am stricat singură surpriza. E uimitor să întâlnesc în Londra copii de 10 anişori care încă mai cred cu tărie în existenţa unui moş extrem de darnic, cu puteri magice. Copiii îşi pun dorinţe şi se roagă acestui moş. Am întâlnit chiar şi adulţi care au cerut de la Moş Crăciun un an mai bun, fără şocuri economice sau chiar l-au rugat să aducă sănătate. Occidentalii, fără tendinţă de generalizare, îşi îndreaptă oarecum busola într-o direcţie ce nu aduce decât efemer. Dincolo de toate însă, a dărui e un sentiment nemaipomenit pe care l-au experimentat mai toţi sfinţii Ortodoxiei. Însă, cum recent îmi spunea un părinte grec, trebuie să fim atenţi în numele cui o facem.

Cititi va rog si:

MOS NICOLAE – adevaratul MOS CRACIUN

De Craciun se vorbeste mai mult despre brad …

Reclame

20 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. saccsiv said, on decembrie 19, 2010 at 9:43 pm

    Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:

    https://saccsiv.wordpress.com/about/

    Apreciază

  2. Roland said, on decembrie 19, 2010 at 10:21 pm

    asa e

    Apreciază

  3. Caarol Duhul Capitanului said, on decembrie 19, 2010 at 10:55 pm

    trist dar adevarat, au inlocuit bucuria Craciunului cu Mos Craciun, toti sarbatoresc Craciunul,dar habar au ce sarbatorim,cred ca sunt ”crestini” botezati care nici macar nu stiu ce sarbatoare vine, haotici, cred ca s-ar bloca…multi asteapta pe mosu…. mos Craciun…. toti cred in mos craciun, filme, publicitate, brazi, propaganda….inlocuiesc pe Hristos cu Mos Craciun…. nascocire draceasca
    Ce oare-i determina pe parinti sa-si minta copii,asa cum faceau si parintii mei, cand eram mic ma prosteau cu mos Craciun si mos Nicolae, pana cand s-a enervat odata tata si mi-a zis :)))) nu mai stiu motivu…. fusesem obraznic parca,ca am zis uite ce mi-a luat mosu si voi nimic, si mi-a zis la nervi, sa sti ca defapt eu si maicata suntem mosu …. mi-a parut rau, dar acum imi pare bine…. eu la randul meu i-a spus lu sormea sa nu mai creada ca e minciuna cu mos Craciun, ea s-a suaprat pe mine,ca trebuia sa o las sa creada :))))
    dar e o mare tampenie, ce o fi in capul lor, sunt haotici,ce au,ce e nebunia asta, nu imi explic….

    Apreciază

  4. G-man said, on decembrie 20, 2010 at 8:22 am

    Intr-o lume bolnava , suntem bolnavi fara sa vrem intram in jocul acesta cum un mos rosu bautor de coca cola, totul intamplandu-se pe fondul unei bucurii a vacantelor de iarna pt copii si parinti se scriu in gluma scrisori catre mos antrend copii intr-o credinta desarta ….dar cat poate fi de grav ! sa se ajunga la uitarea nasterii Domnului si ridicarea la rang de zeu a acestui mos gras de la atatea minciuni.

    Apreciază

  5. codrut said, on decembrie 20, 2010 at 8:53 am

    eu i-am spus fiicei mele de mult ca nu exista un mos ce face daruri…si desi a parut dezamagaita ca eu eram cel ce-i cumpara cate ceva, pana la urma a inteles….anul asta insa nici macar eu nu-i voi face vreun cadou , deoarece nu mai am job asa ca nici cadori nu o sa mai fac…

    Apreciază

    • daniela said, on decembrie 20, 2010 at 8:45 pm

      cati ani are fetita ta? daca vrei iti trimit niste jucarii de la copilasii mei, pt ca ei au destule si se pot lipsi de multe dintre ele.

      Apreciază

    • Gabriel M. said, on decembrie 21, 2014 at 9:30 am

      Eu i-am spus fetei mele ca mos craciun e un tip deghizat care face cadouri copiilor. Asa ca sa fie undeva la jumatate dezamagirea ei si sa o las sa mai traiasca putin si bucuria de a gasi sub brad ceva. Dar am invatat-o cu tarie ca adevarata sarbatoare e cea a nasterii lui Iisus Hristos. Si a inteles si mi-a facut din ochi si mi-a zis in soapta sa nu ii spun inca surioarei ei mai micica mosul e deghizat ca sa o pacalim … a intelea foarte bine cum sta treaba cu mosul si la gradinita stie sa se poarte cu mosul la serbare si sa tina si „secretul fata de micii ei colegi”

      Apreciază

    • Un pacatos said, on decembrie 23, 2014 at 12:22 am

      Frate, pot sa te ajut cu ceva?

      Apreciază

  6. Vasile said, on decembrie 20, 2010 at 9:12 am

    Devine un idol? Eu cred ca a devenit de foarte mult timp. Uitativa cu totii la ce se intampla pe mapamond si cum lumea a inceput sa iubeasca mai mult anormalul decat ceea ce iubeau stramosii nostri. Sunteti martori la ramasitele traditiei romanesti si la disparitia, cu totul, a umanitatii. Adunati-va mintea si sufletul la un loc ca sa puteti fi mai linistiti si sa va folositi de ceea ce stiti deja…nu va mai mintiti ca de ceea ce trebuie sa se intample nimeni nu v-a scapa. Doam ne ajuta.

    Apreciază

  7. Ion de la Chiuiesti said, on decembrie 20, 2010 at 9:58 am

    Oamenii uita de bucuria Nasterii Mantuitorului si inlocuiesc aceasta stare minunata cu bucuria imbuibarii, a betiei si a desfraului. Arunca banii pe cadouri nefolositoare, pe mancaruri grele si bauturi scumpe uitand ca unii fac foamea sau sunt neajutorati prin spitale si aziluri sau parasiti de familii.

    Apreciază

  8. Dan Tanasescu said, on decembrie 20, 2010 at 1:34 pm

    Iiată că pentru unii şi brazii de Crăciun sunt o problemă!
    http://www.realitatea.net/brazii-de-craciun-pot-provoca-depresii_784651.html

    Apreciază

  9. Dan Tanasescu said, on decembrie 20, 2010 at 1:38 pm

    Eu cred că Moş Crăciun se adresează mai mult copiilor şi este o derivaţie pornită de la Sfântul Nicolae (Santa Niclaus), dar problema nu este cea a lui Moş Crăciun sau bradul împodobit, ci faptul că adulţii au cam uitat semnificaţia originală a sărbătorii, aceea de Naştere a Domnului.

    Apreciază

  10. amdc said, on decembrie 20, 2010 at 4:32 pm

    Cu Mos Craciun e bine, inca… In America nu se mai ureaza Craciun fericit! ci Sarbatori fericite!, vacanta este de sarbatori si nu de Craciun. Eu propun sa luam exemplul grecilor:stit, la ei Sfantul Vasile aduce daruri… Kala Hristougenna!

    Apreciază

  11. Stefan said, on decembrie 20, 2010 at 8:42 pm

    Cel mai bine ar fi sa ne amintim cu totii si mai ales unii altora sa ne spunem ca in urma cu peste 2 milenii a venit pe lume intr-o pestera si nu in palate,pe paie intr-o iesle si nu pe asternuturi luxoase,a venit Cel care covarseste toata mintea si toata puterea intelegeriinoastre umane,Insusi dragostea fara de asemanare a Bunului Dumnezeu pentru noi pacatosii,Insusi Pruncul Prea Neprihanitei Fecioare Maria,care ne-a unit pe noi oamenii prin Sfanta nastere a Sa,cu insasi Prea Sfanta Treimie ! Sa nu uitam nicicand pentru ce ne bucuram noi Crestin Ortodocsii,pentru ce cantam si slavim Pruncul si Maicuta Sfanta in colinde si mai ales,noi Romanii sa ne aducem aminte ca ne inchinam cu dreapta si slavim Nasterea Mantuitorului lumii,iara nu simboluri si castroane pline cu sarmale ori brazi din plastic ! Dumnezeu sa apere pe toti Crestin Ortodocsii in pace si buna intelegere !

    Apreciază

  12. daniela said, on decembrie 20, 2010 at 8:42 pm

    eu inca nu le-am spus copilasilor mei ca nu exista Mos Craciu, sunt prea mici si nu cred ca ar intelege, dar Craciunul este o sarbatoare a bucuriei, asa cum este fiecare zi de nastere a fiecaruia dintre noi. sa ne gandim ca nu de la Mos Craciun vin darurile ci chiar din partea Mantuitorului. eu una asa le voi explica copiilor cand vor fi un pic mai maricuti. e frumos cum se impodobesc orasele cu luminite, dar se uita sensul Craciunului.
    va trimit in dar tuturor o colinda: http://www.youtube.com/watch?v=d1Hpjm81QCg

    Apreciază

  13. paul said, on decembrie 20, 2010 at 11:31 pm

    Parintele GHEORGHE CALCIU despre darurile de CRACIUN:

    Începând din 1935, Coca Cola a înlocuit pe Moş Nicolae sau pe Moş Crăciun, aşa cum era el, cu un tip îmbrăcat cu roşu şi cu alb… Şi acum, de sărbători, ce se întâmplă în magazine…! Mă duceam să cumpăr şi eu cartofi şi ceapă şi trebuia să stau mult la coadă: toată lumea cu mormane de mărfuri şi de mâncăruri în cărucioare. Ba încă am văzut că la Biblioteca Congresului, înainte de Crăciun există un fel de training al funcţionarilor de acolo: intelectuali dintre cei mai buni vin ca să-i înveţe pe cumpărători cum să nu se streseze de Crăciun. Adică să nu-şi pună problema ce să dea fiecăruia, fiindcă fiecare om se va bucura… Iar dacă constată că au cumpărat un dar pe care şi altul l-a mai dat aceluia, să nu se tulbure, să nu intre în depresie nervoasă, că toate sunt bune şi anul viitor o să-i facă alt dar… Sau dacă nu-ţi mai permiţi să-i dai un dar, du-te şi restituie-l, că ţi-l primeşte. Cred că unui român nici nu-i vin prin minte asemenea idei…

    Învăţaţi din aceste sărbători nu aspectul comercial, nu să dai un dar cât mai scump unuia! Poţi să-i dai darul cel mai scump, dacă n-ai pus dragostea ta în acel dar, nimic nu este! Mă uitam la copii în casele in care intru: sunt zeci şi sute de jucării. Copilul nici nu are timp să se joace cu toate, nu are timp să facă afecţiune. El nu iubeşte nici o jucărie. Dacă face zgomot, o pune să facă zgomot. Dacă merge, o pune să meargă. Dar nu are afecţiune. Sufletul lui este rece. Noi creştem în felul acesta nişte copii cu suflete moarte. Mă gândesc câtă dragoste puneam noi într-o jucărie de lemn pe care ne-o făceam noi, sau ne-o făceau alţii mai mari, şi care un an de zile era jucăria noastră! O iubeam şi o comparam cu a celorlalţi şi spuneam că a mea e mai frumoasă, că a mea e mai nouă, că e mai mare. Jucăriile deveneau lucruri însufleţite de intimitatea dragostei. Şi eram bucuroşi şi fericiţi. Acum copiii iau o jucărie, se joacă o zi, sau nici o zi, dacă îi aduci cincizeci dintr-o dată…

    Rupem cu darurile materiale relaţia sufletească. Ca şi cum am putea cumpăra cu o jucărie inima copilului nostru. Ca şi cum am putea cumpăra cu un cadou inima vecinului, sau a mamei, sau a tatălui. Pentru că ceea ce trebuie să puneţi în jucăria voastră este dragostea pe care Iisus a pus-o în toate darurile pe care le-a făcut El. Că dacă respirăm, respirăm prin bunătatea lui Iisus. Dacă vedem, vedem prin bunătatea lui Iisus. Dacă ieşind afară pot să pun un picior pe stradă fără să mă calce o maşină, fără să cad sau să păţesc altceva, e pentru că Hristos are grijă de mine. Şi are grijă de fiecare dintre noi. El păzeşte copiii, El îmbunează inima oamenilor, El aduce pacea caselor, El ne face adeseori să iertăm. Deşi iertăm cu greu, dar prin El iertăm. Prin El nu mai ţinem minte răul ori răzbunarea.

    Iată învăţămintele adevărate pentru sărbătoarea Crăciunului”.

    (din: Parintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii. “A sluji lui Hristos inseamna suferinta”, Editura Bonifaciu, 2009)

    Apreciază

  14. dragos said, on decembrie 23, 2010 at 2:20 am

    se pare ca exista totusi o corelatie.Asta nu justifica inlocuirea sarbaroririi lui Iisus, Corelatia consta in faptul ca la venirea ierniiastronomice,conform legendelor stravechi,spiritele pamantului(gnomii)colinda casele oamenilor pt. a gasi”hartile comorilor”-de fapt a dorintelor noastre in plan material,pt a le indeplinii.De aici,la sarbatoarea Mosului si a braduluie doar un mic pas.Bradul-pomul incarcat cu globuri=fructe,roade,semnificacererea si,i acelasi timp,mentalizarea rodniciei anului care urmeaza.Listele de cadouri si scrisorile catre Mos Craciun sunt” hartile comorilor”…De aceea nasterea Domnului Iisus in astfel de moment,nu e intamplatoare.Ea vine pentrua aduce oamenilor cele mai de pret comori:aspiratia catre Dumnezeu,credinta,iertarea si compasiunea,iubirea,…mantuirea.Nasterea Domnului,vine in acestmoment pt. amutapreocuparea oamenilor de la material,la spiritual.Iisus ne aduce credinta ca Dumnezeu ne poate da mult mai mult decat”comori”matriale…darurile Lui avandconotatii pe toate planurile si in toate domeniile posibile,fiind aici,inclus(intrinsec)planul material

    Apreciază

    • saccsiv said, on decembrie 23, 2010 at 3:19 am

      dragos

      Cam new age comentariul. Poti te rog detalia cum e cu gnomii aia?

      Apreciază

  15. Talpa Tarii said, on iulie 26, 2015 at 10:24 am

    HRISTOS ? sau porcii din Gadara ?

    Lumină lină, Lumină lină
    Hristos să vină
    Azi să se nască
    Din nou să crească.

    Să vadă cum
    Din nou acum
    Oamenii sunt
    Cu inima de pământ.

    Pământ lipsit de dor
    Pământ nesimţitor
    Ce şade în drum
    O viaţă ca-n fum.

    Praf, fum, vis şi nălucă
    Un creştinism pe ducă
    Care acum se rezumă
    Doar la ce se consumă.

    Crăciun Fericit
    Purcelu-i servit
    Festin culinar
    Mai toarnă-un pahar.

    Mai ieri se putea auzi
    Cum Irod jertfea din nou pruncii.
    Mii de glasuri ce sfâşiau văzduhul
    Ale miilor de porci ce-n cocini îşi dădeau duhul.

    Măcel sacrificat în prag de Ignat
    Dar oamenii cred că nu e păcat
    Când ar fi trebuit să postească
    Nu carne şi jumări în tigăi să prăjească.

    Crăciunul şi Paştile, sărbători culinare
    Purcelul şi Mielul, băuturi în pahare
    Asta au înţeles creştinii că trebuie să facă
    Să bea, să mănânce şi să petreacă.

    Purcelul pârlit sau Mielul din iesle
    Şoriciul sărat sau Fiul cu tesle
    Festivitate şi Creştinătate
    Drumuri distincte, pagâne şi sfinte.

    Crăciunul şi Paştile
    Nu stau în mâncare
    În gastronomii
    Idei culinare.

    HRISTOS S-a născut
    De puţini ştiut
    În taină şi făr de haină
    În simplitate şi seninătate.

    Sărbători Fericite
    Cuvinte ştirbite
    De cadouri şi bibelouri
    De hrană ticsită, de multă risipă.

    Ce alegere tristă
    Crăciun ca-n revistă
    Ahtiaţi de merinde
    Şi nu de colinde.

    Dacă oamenii au fi trăit
    Aşa cum colindele au grăit
    Din îndemnuri sfinte
    Cu HRISTOS sus în minte.

    Ar fi preţuit şi ar fi păstrat
    Crăciunul curat, fără sânge vărsat
    Colinde şi rugăciuni
    Primite de la moşi şi străbuni.

    Vă rog fraţilor să mă iertaţi
    Şi să nu mă admonestaţi
    Că v-am ironizat
    Cum porcul l-aţi sacrificat.

    Am vrut doar să subliniez
    C-aţi uitat de al vostru Crez
    Şi c-aţi abandonat
    Pe Pruncul azi înfăşat.

    Sărbători culinare, bimilenare
    Trăite prin pântece
    Cu jocuri şi cântece
    Sms-uri primite, dar netrăite.

    Lumină lină
    Ce azi Te-ai coborât
    Lumea nu mai vede
    Că Tu, Te-ai născut.

    Cum sufletele noastre
    Le-ai primenit
    C-ai vrut să ne mântui
    Prea mult ne-ai iubit.

    Apreciază

  16. […] gânduri bune, daruri și iubire cu semenii lor. Vor exista mereu mișcări care să aducă aminte semenilor lor că Moș Crăciun este o conspirație care ne va distruge, un păcat, câteodată recurgând chiar și la amenințări**. Realitatea este că acolo unde adepții lui […]

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: