SACCSIV – blog ortodox

INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se construieste o cusca invelita in staniol frumos colorat

Posted in internet, INTERNETUL OBIECTELOR, RFID by saccsiv on septembrie 24, 2010

   Citez din Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010 referitoare la internetul obiectelor (articolul e lung si de aceea am ingrosat paragrafele mai importante, pe care le voi si regrupa la final, pentru o mai facila parcurgere a lor):

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 18 iunie 2009, intitulată „Internetul obiectelor – un plan de acțiune pentru Europa” (COM(2009)0278),

–   având în vedere programul de lucru prezentat de președinția spaniolă a UE la 27 noiembrie 2009 și îndeosebi obiectivul de dezvoltare a internetului viitorului,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2009 intitulată „Investiția de azi în Europa de mâine” (COM(2009)0036),

–   având în vedere Recomandarea Comisiei privind aplicarea principiilor de respectare a vieții private și protecție a datelor în aplicațiile bazate pe identificarea prin radiofrecvență (C(2009)3200),

–   având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date,

–   având în vedere Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice,

–   având în vedere Planul european de redresare economică în vederea restabilirii rapide a creșterii economice (COM(2008)0800),

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cercetare, industrie și energie cu privire la stabilirea unei noi agende digitale pentru Europa: 2015.eu(1) ,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizele Comisiei pentru comerț internațional, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și al Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0154/2010),

A.   întrucât trebuie avute în vedere dezvoltarea rapidă a internetului din ultimii 25 de ani și perspectivele, atât în ceea ce privește răspândirea internetului în bandă largă, cât și noile aplicații;

B.   întrucât internetul obiectelor poate să răspundă așteptărilor societății și ale cetățenilor, și întrucât trebuie să se facă cercetări pentru a înțelege care sunt aceste așteptări și situațiile în care punctele sensibile și preocupările pentru viața personală și informațiile cu caracter personal pot reprezenta un obstacol în calea aplicațiilor;

C.   întrucât tehnologiile informației și a comunicațiilor (TIC) promovează dezvoltarea socială, și creșterea economică și stimulează cercetarea, inovarea și creativitatea în cadrul organismelor publice și private europene;

D.   întrucât Uniunea trebuie să elaboreze un cadru comun de referință pentru edificarea și consolidarea normelor privind guvernanța sistemului, confidențialitatea, siguranța informațiilor și gestionarea etică, respectarea vieții private, colectarea și stocarea datelor personale și a informațiilor privind consumatorii;

E.   întrucât termenul de internet al obiectelor face referire la conceptul general de obiecte (atât aparate electronice, cât și obiecte de uz cotidian) care pot fi citite, recunoscute, accesate, localizate și/sau controlate de la distanță prin intermediul internetului;

F.   întrucât este de așteptat ca internetul obiectelor să se dezvolte rapid în anii viitori și întrucât este necesară, pentru acesta, o guvernanță sigură, transparentă și multilaterală;

G.   întrucât internetul viitorului va depăși actualele granițe tradiționale ale lumii virtuale prin legătura cu lumea obiectelor fizice;

H.   întrucât tehnologia RFID, precum și alte tehnologii legate de internetul obiectelor prezintă avantaje față de codurile de bare și benzile magnetice, având mult mai multe aplicații, care pot fi puse în interfață cu alte rețele – de exemplu, rețeaua de telefonie mobilă – și ar putea fi dezvoltată și mai mult în momentul în care se va crea o interfață cu senzori care măsoară aspecte precum geolocația (de exemplu, sistemul de sateliți Galileo), temperatura, lumina, presiunea și forțele G; întrucât răspândirea la scară largă a cipurilor RFID ar trebui să aibă ca rezultat o reducere importantă a prețului lor unitar, precum și a costurilor cititoarelor respective;

I.   întrucât tehnologia RFID poate fi privită ca un catalizator și stimulent pentru dezvoltarea economică a industriei informației și comunicațiilor;

J.   întrucât tehnologia RFID și alte tehnologii legate de internetul obiectelor sunt deja aplicate în domeniul producției, al logisticii și al distribuției cu avantaje în ceea ce privește identificarea și trasabilitatea produselor, având un potențial promițător de dezvoltare în numeroase alte sectoare ca , de exemplu, în domeniul sănătății, al transportului, al eficacității energetice, al mediului, al vânzării cu amănuntul și al luptei împotriva contrafacerilor;

K.   întrucât în cazul tuturor sistemelor de e-sănătate, conceperea, dezvoltarea și aplicarea sistemelor RFID necesită intervenția directă a personalului din domeniul medical, a pacienților și a comisiilor relevante (chestiuni de protecție a datelor, etică etc.);

L.   întrucât RFID poate contribui la creșterea eficienței energetice și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și poate permite contabilizarea dioxidului de carbon în produse;

M.   întrucât tehnologia RFID și alte tehnologii legate de internetul obiectelor pot aduce avantaje cetățenilor în ceea ce privește calitatea vieții, securitatea și bunăstarea, cu condiția gestionării corecte a aspectelor legate de protecția vieții private și a datelor personale;

N.   întrucât sunt necesare standarde de comunicare sustenabile, eficiente din punct de vedere energetic, orientate către siguranță și viața privată, care folosesc protocoale compatibile sau identice la frecvențe diferite;

O.   întrucât toate obiectele din viața de zi cu zi (permise de călătorie, haine, telefoane mobile, mașini etc.) ar putea conține în cele din urmă cipuri RFID, fapt ce va căpăta rapid o importanță economică majoră, având în vedere multipla aplicabilitate a acestora;

P.   întrucât internetul obiectelor va permite conectarea în rețea a miliarde de dispozitive capabile să dialogheze și să interacționeze prin intermediul tehnologiei RFID, asociată cu protocoale de adresare logică și fizică; întrucât internetul obiectelor ar trebui să permită, prin intermediul sistemelor de identificare electronică și al dispozitivelor mobile fără fir, identificarea directă și lipsită de ambiguitate a entităților digitale și a obiectelor fizice, în vederea recuperării, stocării, transferării și a procesării continue a datelor asociate acestora,

Q.   întrucât trebuie avută în vedere provocarea tehnologică pe care o reprezintă miniaturizarea produselor de internet al obiectelor, precum integrarea într-un cip cu latura de câțiva milimetri a componentelor electronice, a senzorilor și a sistemului de alimentare și de transmisie a RFID;

R.   întrucât, deși cipurile RFID vor fi utilizate în viitor în cadrul unei game tot mai largi de aplicații, această tehnologie ridică noi aspecte problematice în ceea ce privește protecția datelor personale, cel mai important dintre acestea fiind faptul că cipurile sunt invizibile sau aproape invizibile;

S.   întrucât standardele industriale sunt foarte importante, întrucât standardele RFID necesită o maturizare și întrucât misiunea de elaborare a standardelor pentru RFID încredințată CEN și ETSI (Institutul European de Standarde în Telecomunicații) în 2009 va contribui la crearea de produse și servicii mai inovatoare care utilizează RFID;

T.   întrucât este importantă sensibilizarea cetățenilor europeni cu privire la noile tehnologii și la noile aplicații ale acestora, inclusiv cu privire la impactul asupra societății și mediului, precum și promovarea alfabetizării digitale și a competențelor informatice ale consumatorilor,

U.   întrucât dezvoltarea internetului obiectelor ar trebui să fie incluzivă și accesibilă tuturor cetățenilor UE și susținută de politici eficiente care să aibă drept scop reducerea decalajelor digitale în cadrul UE, implicând mai mulți cetățeni europeni în procesul de dobândire a competențelor informatice și a cunoștințelor referitoare la mediul digital,

V.   întrucât avantajele tehnologiilor legate de internetul obiectelor trebuie susținute printr-o securitate eficientă, aceasta fiind una dintre caracteristicile esențiale ale oricărei dezvoltări care riscă să pună în pericol datele cu caracter personal și încrederea cetățenilor în cei care dețin informații despre ei;

W.   întrucât nu se cunoaște impactul social al dezvoltării internetului obiectelor, acesta putând adânci decalajul digital existent sau crea un nou decalaj;

1.   salută comunicarea Comisiei și aprobă, în principiu, orientările din planul de acțiune ce vizează promovarea internetului obiectelor;

2.   consideră că răspândirea internetului obiectelor va permite îmbunătățirea interacțiunii între persoane și obiecte, precum și între obiectele înseși, fapt care poate aduce beneficii enorme cetățenilor UE, cu condiția respectării securității, protecției datelor și a sferei private;

3.   împărtășește preocuparea Comisiei pentru securitate, protecția datelor personale și viața privată a cetățenilor, precum și pentru guvernanța internetului obiectelor, deoarece respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal, precum și caracterul deschis și interoperabilitatea reprezintă singurele modalități prin care internetul obiectelor se poate bucura de o acceptare largă la nivel social; invită Comisia să încurajeze toate părțile implicate la nivel european și internațional să elimine amenințările în domeniul securității cibernetice; în acest sens, invită Comisia să încurajeze punerea în aplicare de către statele membre a tuturor prevederilor internaționale în vigoare în materie de securitate cibernetică, inclusiv Convenția Consiliului Europei privind siguranța cibernetică;

4.   este ferm convins că protecția vieții private reprezintă o valoare esențială și că toți utilizatorii ar trebui să aibă control asupra datelor lor personale; prin urmare, solicită adaptarea Directivei privind protecția datelor la mediul digital actual;

5.   apreciază reacția promptă a Comisiei la noile evoluții din acest sector, ceea ce permite sistemului politic să stabilească norme în timp util;

6.   insistă asupra faptului că una dintre condițiile prealabile de promovare a tehnologiei constă în stabilirea de norme juridice care să impună respectarea valorilor fundamentale, protecția datelor cu caracter personal și a vieții private;

7.   subliniază faptul că aspectele referitoare la securitate și viața privată ar trebui abordate cu ocazia elaborării viitoarelor standarde care trebuie să definească diferite caracteristici de securitate pentru a garanta confidențialitatea, integritatea sau disponibilitatea serviciilor;

8.   invită Comisia să-și coordoneze lucrările referitoare la internetul obiectelor cu activitatea de ansamblu privind agenda digitală;

9.   invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului privind utilizarea infrastructurii de „internet” existente pentru aplicațiile de internet al obiectelor și hardware în ceea ce privește congestionarea rețelelor și siguranța datelor, pentru a stabili dacă aplicațiile de internet al obiectelor și hardware-ul sunt compatibile și corespunzătoare;

10.   estimează că, pe parcursul anilor viitori, dezvoltarea internetului obiectelor și a aplicațiilor sale va avea un impact considerabil asupra vieții cotidiene a cetățenilor europeni și asupra obișnuințelor acestora, având drept rezultat numeroase schimbări de ordin economic și social;

11.   consideră că este necesară dezvoltarea unei rețele incluzive de internet al obiectelor, evitând de la început, atât la nivelul statelor membre, cât și regional, riscul de dezvoltare, răspândire și utilizare inegală a tehnologiilor legate de internetul obiectelor; observă că în comunicarea Comisiei nu se acordă atenția cuvenită acelor aspecte care ar trebui examinate atent înainte de a dezvolta în continuare internetul obiectelor;

12.   invită Comisia să ia în considerare regiunile cele mai puțin dezvoltate ale Uniunii în momentul planificării TIC și a internetului obiectelor; solicită statelor membre să asigure cofinanțare pentru implementarea acestor tehnologii și a altor proiecte TIC în astfel de regiuni, pentru a asigura participarea acestora și a împiedica excluderea lor din inițiativele comune europene;

13.   subliniază că, deși utilizarea cipurilor RFID poate fi eficientă în combaterea cazurilor de contrafacere, de răpire a nou-născuților din maternități, în identificarea animalelor etc., aceasta poate prezenta, de asemenea, pericole și poate crea probleme de ordin etic pentru cetățeni și pentru societate, fiind necesară identificarea unor modalități de protejare împotriva acestui tip de probleme;

14.   subliniază importanța studierii efectelor sociale și culturale ale internetului obiectelor, din perspectiva transformării profunde a societății determinată de aceste tehnologii; de aceea, consideră că este important ca cercetarea socio-economică și dezbaterea politică privind internetul obiectelor să meargă mână în mână cu cercetarea tehnologică și progresele acesteia și invită Comisia să constituie un comitet de experți pentru a efectua o evaluare aprofundată a acestor aspecte și să propună un cadru etic pentru dezvoltarea tehnologiilor și a aplicațiilor aferente;

15.   observă că tehnologia RFID și alte tehnologii legate de internetul obiectelor, utilizate în domeniul etichetării inteligente a produselor și a bunurilor de consum, precum și al sistemelor de comunicare între obiecte și persoane, se pretează unei utilizări universale, fiind totodată practic insesizabilă și silențioasă; solicită, prin urmare, ca această tehnologie să facă obiectul, pe viitor, al unor evaluări mai detaliate ale Comisiei Europene, cu privire mai ales la:

   – impactul undelor radio și a altor mijloace de activare a tehnologiilor de identificare asupra sănătății;

   – impactul asupra mediului al cipurilor și al reciclării acestora;

   – viața privată și încrederea utilizatorilor;

   – riscurile sporite privind securitatea cibernetică;

   – prezența cipurilor inteligente într-un anume produs;

   – dreptul la dezactivare a cipurilor care asigură abilitatea de utilizare și controlul utilizatorului;

   – garanțiile acordate cetățenilor cu privire la protecția datelor personale pe durata colectării și procesării acestora;

   – dezvoltarea unor infrastructuri și structuri de rețea suplimentare pentru aplicațiile și hardware-ul aferente internetului obiectelor;

   – garantarea protecției optime pentru cetățenii și întreprinderile din UE împotriva oricărui tip de atac cibernetic online; 

   – impactul câmpurilor electromagnetice asupra animalelor, în special a păsărilor din orașe;

   – armonizarea standardelor regionale;

   – dezvoltarea standardelor tehnologice deschise și interoperabilitatea între diferite sisteme;

precum și o reglementare specifică la nivel european, după caz; 

16.   subliniază faptul că consumatorii au dreptul la protecția sferei private pe baza consimțământului prealabil explicit (opt-in) și/sau în temeiul principiului respectării vieții private din momentul proiectării, conform căruia etichetele sunt dezactivate automat la punctul de vânzare, cu excepția cazului în care consumatorii decid altfel în mod explicit; ia act, în această privință, de avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor; subliniază faptul că ar trebui să se acorde atenție sferei private și securității încă din primele faze ale dezvoltării și implementării tehnologiilor legate de internetul obiectelor; subliniază faptul că aplicațiile RFID trebuie realizate în conformitate cu normele privind protecția datelor și respectarea vieții private consacrate în articolele 7 și 8 ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; solicită Comisiei să reflecteze asupra dreptului cetățenilor de a alege produse neechipate cu produse IoT sau de a se deconecta de la mediul în rețea în orice moment;

17.   observă că în timp ce RFID pasiv este limitat ca rază de acțiune, RFID activ poate transmite date pe distanțe mult mai mari; în acest context, subliniază necesitatea stabilirii de orientări clare pentru fiecare tip de RFID în parte;

18.   invită Comisia să lămurească chestiunea proprietății și controlului asupra datelor prelevate și interpretate în mod automat;

19.   invită producătorii să asigure dreptul la „dezactivare a cipurilor” prin crearea unor etichete RFID detașabile sau ușor de dezactivat de către consumator după achiziționare; subliniază necesitatea de a informa consumatorii în legătură cu prezența etichetelor RFID pasive sau active, distanța de citire, tipul de date comunicate – atât primite, cât și transmise – de către dispozitive și utilizarea datelor respective, precum și necesitatea de a marca aceste informații în mod clar pe orice ambalaj și de a le prezenta în detaliu în documentația produsului;

20.   îndeamnă operatorii de aplicații RFID să adopte toate măsurile care se impun pentru a garanta că datele nu indică o persoană fizică identificată sau identificabilă printr-un mijloc pasibil de a fi folosit de operatorul aplicației RFID sau de altă persoană, cu excepția cazului în care astfel de date sunt prelucrate în conformitate cu principiile aplicabile și cu normele juridice privind protecția datelor cu caracter personal;

21.   subliniază că, dat fiind faptul că cipurile din produsele comercializate nu sunt destinate utilizării în afara punctelor de comercializare, acestea ar trebui dotate cu dispozitive tehnice încorporate în momentul fabricării, care să garanteze dezactivarea cipurilor și limitarea, în acest fel, a perioadei pe parcursul căreia acestea conservă date;

22.   consideră că ar trebui să li se ofere consumatorilor soluții de tip „opt-in” sau „opt-out” referitoare la internetul obiectelor, inclusiv posibilitatea de neparticipare („opt-out”) la tehnologiile individuale de internet al obiectelor fără a dezactiva alte aplicații sau un dispozitiv în ansamblu;

23.   subliniază necesitatea includerii celor mai sofisticate și sigure sisteme de transmisie în cadrul tuturor tehnologiilor de internet al obiectelor pentru a preveni frauda și a permite autorizarea și autentificarea corespunzătoare a dispozitivelor; constată posibilitatea de fraudare a ID-ului și de contrafacere a produselor prin clonarea etichetelor IoT sau interceptarea datelor partajate; invită Comisia să asigure dezvoltarea unui sistem transparent de internet al obiectelor care să ia în considerare în principal următoarele aspecte:

   – menționarea explicită a prezenței mijloacelor de identificare și trasabilitate;

   – măsuri de securitate care să garanteze faptul că datele pot fi accesate doar de utilizatorii autorizați;

   – acordarea posibilității de a verifica fiabilitatea datelor și modul de funcționare a sistemului consumatorilor și autorităților însărcinate cu alocarea;

24.   consideră prioritară instituirea unui cadru de reglementare global și determinarea de termene precise la nivel european pentru stimularea și facilitarea investițiilor publice și private în domeniul internetului obiectelor și a rețelelor inteligente necesare pentru susținerea dezvoltării noilor tehnologii;

25.   recunoaște importanța RFID dar constată în același timp că internetul obiectelor mai include și alte tehnologii în afară de RFID; subliniază faptul că aspectele referitoare la cercetare, finanțare și guvernanță ar trebui să aibă în vedere și tehnologiile respective;

26.   invită Comisia să ia în considerare utilizarea aplicațiilor de internet al obiectelor pentru desfășurarea câtorva inițiative europene aflate în derulare, precum „TIC pentru eficiență energetică”, „contorizarea inteligentă”, „etichetarea energetică”, „performanța energetică a clădirilor”, „protecția produselor farmaceutice și de altă natură împotriva contrafacerii” etc.;

27.   invită Comisia să monitorizeze noi amenințări posibile pe care le implică vulnerabilitatea sistemelor foarte interconectate;

28.   invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a garanta că tehnologiile legate de internetul obiectelor respectă cerințele utilizatorilor (de exemplu, opțiunea de dezactivare a trasabilității) și respectă drepturile și libertățile individuale; reamintește, în acest context, funcția decisivă a ENISA (Agenția europeană pentru securitatea rețelelor informatice și a datelor ) în ceea ce privește siguranța rețelelor și a informațiilor și, prin urmare, a internetului obiectelor, fapt care va întări acceptarea și încrederea consumatorilor;

29.   consideră că dezvoltarea de noi aplicații și funcționarea propriu-zisă a internetului obiectelor vor depinde de încrederea pe care consumatorii europeni o vor acorda sistemului, și subliniază faptul că încrederea se va dezvolta o dată cu clarificarea semnelor de întrebare cu privire la amenințările potențiale la adresa vieții private și a sănătății;

30.   subliniază faptul că încrederea trebuie să se bazeze pe un cadru juridic clar care să includă norme privind controlul, colectarea, procesarea și utilizarea datelor colectate și transmise prin intermediul internetului obiectelor, precum și tipurile de consimțământ care trebuie obținute din partea consumatorilor;

31.   consideră că internetul obiectelor include multiple beneficii pentru persoanele cu handicap și poate reprezenta o modalitate de a răspunde nevoilor populației în vârstă și de a asigura servicii de îngrijire fiabile; subliniază, în acest context, că, prin intermediul acestei tehnologii, nevăzătorii sau persoanele cu deficiențe de vedere ar putea avea o percepție mai cuprinzătoare asupra mediului înconjurător grație echipamentelor auxiliare electronice; subliniază, cu toate acestea, faptul că este necesară aplicarea de măsuri pentru a garanta protecția vieții private, ușurința instalării și a funcționării precum și informarea clienților cu privire la servicii;

32.   subliniază că transparența costurilor de utilizare este necesară pentru consumator, de exemplu în ceea ce privește consumul de energie electrică al aplicării și al utilizării obiectelor;

33.   consideră că, în general, proiectele de internet al obiectelor și TIC necesită campanii ample de informare pentru a explica cetățenilor scopul punerii lor în aplicare; subliniază necesitatea crucială de a informa și a educa societatea în legătură cu utilizările posibile și beneficiile clare ale unor tehnologii de tipul RFID pentru a împiedica interpretarea greșită a proiectului și pierderea susținerii din partea cetățenilor; subliniază faptul că, în vederea utilizării depline a internetului obiectelor, atât în scop individual cât și comun, utilizatorii trebuie să dețină competențele necesare pentru înțelegerea noilor tehnologii și să fie motivați și capabili să le utilizeze în mod corespunzător;

34.   constată că internetul obiectelor va avea drept rezultat colectarea unei cantități impresionante de date; în acest sens, invită Comisia să prezinte o propunere de adaptare a Directivei europene privind protecția datelor pentru a examina datele colectate și transmise prin internetul obiectelor;

35.   consideră necesară adoptarea unui principiu general privind tehnologiile de internet al obiectelor conform căruia tehnologiile ar trebui concepute pentru colectarea și utilizarea exclusivă a unei cantități minime de informații necesare în vederea îndeplinirii funcției sale, prevenind astfel colectarea de date suplimentare;

36.   solicită ca o parte însemnată a datelor partajate de internetul obiectelor să fie anonime înainte de a fi transmise, cu scopul de a asigura respectarea vieții private;

37.   reamintește Comisiei faptul că alte părți ale lumii, și în special Asia, cunosc o dezvoltare mult mai rapidă în acest domeniu și că va fi, prin urmare, necesară o abordare proactivă și o cooperare mai strânsă cu restul lumii în cadrul procesului de elaborare a normelor aplicabile sistemului politic și de stabilire a standardelor tehnice pentru internetul obiectelor;

38.   subliniază că, pentru relansarea economiei europene, sunt necesare investiții în noile tehnologii ale informației și comunicațiilor, ca instrument de stimulare a creșterii economice și de asigurare a accesului la noi sisteme și aplicații pentru un număr în creștere de cetățeni și societăți europene; subliniază faptul că Europa ar trebui să fie în pas cu noutățile în domeniul tehnologiilor de internet; propune ca bugetul UE destinat TIC să fie dublat, iar bugetul pentru adoptarea TIC să fie înmulțit cu patru în cadrul perspectivei financiare viitoare;

39.   subliniază faptul că cercetarea trebuie să joace un rol fundamentală în ceea ce privește crearea unui mediu concurențial între furnizorii de capacitate de calcul, care este necesară pentru funcționarea în timp real a aplicațiilor internetului obiectelor ;

40.   invită Comisia să mențină și să sporească finanțarea proiectelor de cercetare din cel de-al șaptelea program-cadru în domeniul internetului obiectelor, în vederea consolidării sectorului european al TIC și aprobă recurgerea la programul CIP (programul-cadru pentru competitivitate și inovare) în vederea promovării difuzării; solicită, în special, dezvoltarea de proiecte pilot cu efecte pozitive imediate asupra vieții cotidiene a cetățenilor europeni în domeniul e-sănătății, e-învățării, e-comerțului, e-accesibilității și eficienței energetice; invită Comisia să elimine birocrația excesivă asociată PC, care constituie un motiv de preocupare, prin reorganizarea procedurilor PC și prin crearea unui consiliu al utilizatorilor;

41.   consideră că internetul obiectelor are un potențial considerabil din punct de vedere al dezvoltării economiei și a producției, al îmbunătățirii calității serviciilor și al optimizării lanțurilor logistice și de distribuție ale societăților, al gestionării inventarului și al creării de noi locuri de muncă și de noi posibilități pentru societăți;

42.   invită Comisia să facă o evaluare a oricăror consecințe pe care strategia propusă le-ar putea avea asupra productivității și competitivității întreprinderilor europene pe piața internațională;

43.   consideră că internetul obiectelor poate contribui la facilitarea fluxurilor comerciale dintre UE și țările terțe, prin extinderea piețelor și asigurarea garanțiilor în ce privește calitatea produselor comercializate;

44.   subliniază faptul că tehnologia RFID va permite industriilor europene să controleze volumul bunurilor puse în circulație, pe de o parte (și anume producție, doar dacă este cazul, și, prin urmare, protecția mediului) și, pe de altă parte, va susține lupta eficientă împotriva pirateriei și contrafacerii, ca urmare a garantării trasabilității bunurilor;

45.   consideră că, mulțumită aplicării noilor tehnologii în procesele de producție, bunurile de consum vor fi mai competitive pe piață, iar resursele vor fi utilizate mai eficient;

46.   subliniază necesitatea unui dialog internațional susținut și a unui plan comun de acțiune în privința internetului obiectelor; solicită Comisiei să examineze impactul exercitat de internetul obiectelor asupra comerțului internațional;

47.   susține intenția Comisiei de a continua să monitorizeze și să evalueze necesitatea alocării de noi spectre armonizate pentru scopuri specifice IoT, luând în considerare diferitele caracteristici și capacități ale diferitelor benzi de frecvență electromagnetică și, în consecință, invită Comisia să ia în considerare nevoile internetului obiectelor în momentul stabilirii obiectivelor de coordonare și armonizare ale Uniunii prin intermediul programelor multianuale pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio; subliniază faptul că astfel de frecvențe ar trebui să rămână în proprietate publică, iar utilizarea lor ar trebui reglementată astfel încât să susțină, să încurajeze și să finanțeze cercetarea tehnologică de înalt nivel, precum și dezvoltarea în acest domeniu; consideră că frecvențele fără licență ar trebui să permită o explozie a utilizării noilor tehnologii și servicii (rețelele fără fir), pentru a stimula inovația;

48.   subliniază pericolul incertitudinii juridice în cazul „cloud computing” (utilizarea tehnologiilor informatice bazate pe internet pentru o diversitate de servicii);

49.   consideră că implicarea la toate nivelurile politice (UE, național și regional) reprezintă o cerință prealabilă esențială pentru dezvoltarea eficientă și abordarea internetului obiectelor; subliniază rolul esențial pe care îl vor deține autoritățile locale și regionale și municipalitățile în dezvoltarea internetului obiectelor, asigurându-se că acesta va depăși sfera de activități exclusiv privată; reamintește totodată că autoritățile locale vor putea recurge la utilizarea pe scară largă a acestuia, de exemplu în organizarea transporturilor publice, colectarea deșeurilor menajere, calcularea nivelurilor de poluare, gestionarea traficului etc.; invită Comisia să consulte toate nivelurile politice în cadrul activității sale privind internetul obiectelor, în spiritul guvernanței pe mai multe niveluri;

50.   ia act de faptul că informațiile oferite de internetul obiectelor trebuie să fie trasabile, verificabile și corigibile în cazul unei defecțiuni a sistemului bazat pe internetul obiectelor; subliniază faptul că, întrucât aceste tehnologii sunt incluse în unele sisteme de siguranță, precum cele de control al traficului sau reglare a temperaturii, informațiile incorecte pot pune în pericol viețile cetățenilor;

51.   subliniază faptul că noile tehnologii sunt esențiale pentru simplificarea lanțurilor de transport, creșterea calității și eficienței transporturilor, susținerea și dezvoltarea sistemelor de transport inteligente și facilitarea coridoarelor ecologice, iar RFID poate oferi modalități inovatoare de desfășurare a operațiunilor comerciale, sporind, în același timp, gradul de satisfacție a consumatorilor;

52.   consideră că utilizarea internetului obiectelor în natură poate contribui la dezvoltarea tehnologiilor ecologice, la o utilizare mai eficientă a energiei și, astfel, la o mai bună protecție a mediului, precum și la îmbunătățirea relației TIC – natură;

53.   solicită Comisiei să depună toate eforturile pentru definirea la nivel internațional a unor norme comune privind standardizarea tehnologiilor RFID și a aplicațiilor acesteia în vederea facilitării interoperabilității și a creării unei infrastructuri deschise, transparente și neutre din punct de vedere tehnologic; subliniază faptul că, în absența unor standarde clare și recunoscute precum TCP5/IP6 în lumea internetului, extinderea internetului obiectelor în afară de soluțiile RFID nu poate lua o amploare mondială;

54.   aprobă propunerea care vizează adoptarea în cel mai scurt timp a versiunii a șasea a protocolului internet (IPv6), pe care se vor baza, în viitor, extinderea și simplificarea internetului;

55.   salută intenția Comisiei de a prezenta, în 2010, o comunicare cu privire la siguranță, sfera privată și încrederea de care se bucură societatea informațională; subliniază importanța acestei comunicări și a măsurilor propuse în vederea consolidării normelor privind aspectele referitoare la siguranța informației, sfera privată și protecția datelor personale; invită Comisia să implice în mod activ toate părțile interesate relevante, precum ENISA și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor;

56.   crede în importanța protejării tuturor drepturilor fundamentale, nu doar a sferei private, în cadrul procesului de dezvoltare a internetului obiectelor;

57.   consideră că Comisia ar trebui să prezente recomandări referitoare la îndatoririle și responsabilitățile autorităților locale, ale organelor legislative și ale instituțiilor responsabile cu aplicarea legii în legătură cu internetul obiectelor;

58.   solicită Comisiei să monitorizeze cu strictețe implementarea reglementărilor deja adoptate la nivel european în materie și să prezinte, înainte de sfârșitul anului, un calendar al orientărilor pe care intenționează să le propună la nivel comunitar pentru a consolida securitatea internetului obiectelor și a aplicațiilor RFID;

59.   solicită Comisiei să inițieze un dialog public privind internetul obiectelor și să informeze cetățenii cu privire la efectele pozitive și negative ale noilor tehnologii asupra vieții cotidiene; prin urmare, invită Comisia să consulte sectorul industrial european în mod proactiv și să-l încurajeze să își asume rolul de lider în activitatea de concepere și de promovare a unor tehnologii inovatoare, standardizate și interoperabile;

60.   solicită Comisiei să implice într-o măsură corespunzătoare întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în planul de acțiune privind internetul obiectelor;

61.   invită totodată Comisia să informeze periodic Parlamentul cu privire la evoluția dialogului cu operatorii din acest sector și cu părțile interesate, precum și cu privire la inițiativele pe care le are în vedere;

62.   consideră că posibilitatea unei reduceri suplimentare a tarifelor pentru serviciile de roaming ar trebui să fie examinată de către Comisie;

63.   subliniază faptul că guvernanța internetului obiectelor trebuie să reducă la minim piedicile birocratice și să implice toate părțile interesate în procesul de luare a deciziilor și, prin urmare, solicită o reglementare corectă și corespunzătoare la nivelul UE;

64.   invită Comisia să contribuie activ la definirea și stabilirea principiilor și normelor de guvernare a internetului obiectelor, împreună cu partenerii săi comerciali, în cadrul unor forumuri internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului;

65.   solicită Comisiei să precizeze clar aspectele privind guvernarea și controlul internetului pentru care consideră că este necesară o reglementare la momentul actual în legătură cu internetul obiectelor și sistemul prin intermediul căruia ar trebui apărat interesul publicului larg;

66.   solicită, prin urmare, Comisiei să examineze problematica privind guvernarea internetului obiectelor cu ajutorul actorilor din acest sector; consideră, de asemenea, că este esențială studierea aspectelor legate de sistemele de siguranță Wi-Fi;

67.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

   Comentariu saccsiv:

   Dupa cum am mentionat, regrupez paragrafele subliniate si rog a fi citi cu foarte mare atentie:

E.   întrucât termenul de internet al obiectelor face referire la conceptul general de obiecte (atât aparate electronice, cât și obiecte de uz cotidian) care pot fi citite, recunoscute, accesate, localizate și/sau controlate de la distanță prin intermediul internetului;

G.   întrucât internetul viitorului va depăși actualele granițe tradiționale ale lumii virtuale prin legătura cu lumea obiectelor fizice;

H.   întrucât tehnologia RFID, precum și alte tehnologii legate de internetul obiectelor prezintă avantaje față de codurile de bare și benzile magnetice, având mult mai multe aplicații, care pot fi puse în interfață cu alte rețele – de exemplu, rețeaua de telefonie mobilă – și ar putea fi dezvoltată și mai mult în momentul în care se va crea o interfață cu senzori care măsoară aspecte precum geolocația (de exemplu, sistemul de sateliți Galileo), temperatura, lumina, presiunea și forțele G; întrucât răspândirea la scară largă a cipurilor RFID ar trebui să aibă ca rezultat o reducere importantă a prețului lor unitar, precum și a costurilor cititoarelor respective;

I.   întrucât tehnologia RFID poate fi privită ca un catalizator și stimulent pentru dezvoltarea economică a industriei informației și comunicațiilor;

J.   întrucât tehnologia RFID și alte tehnologii legate de internetul obiectelor sunt deja aplicate în domeniul producției, al logisticii și al distribuției cu avantaje în ceea ce privește identificarea și trasabilitatea produselor, având un potențial promițător de dezvoltare în numeroase alte sectoare ca , de exemplu, în domeniul sănătății, al transportului, al eficacității energetice, al mediului, al vânzării cu amănuntul și al luptei împotriva contrafacerilor;

K.   întrucât în cazul tuturor sistemelor de e-sănătate, conceperea, dezvoltarea și aplicarea sistemelor RFID necesită intervenția directă a personalului din domeniul medical, a pacienților și a comisiilor relevante (chestiuni de protecție a datelor, etică etc.);

L.   întrucât RFID poate contribui la creșterea eficienței energetice și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și poate permite contabilizarea dioxidului de carbon în produse;

O.   întrucât toate obiectele din viața de zi cu zi (permise de călătorie, haine, telefoane mobile, mașini etc.) ar putea conține în cele din urmă cipuri RFID, fapt ce va căpăta rapid o importanță economică majoră, având în vedere multipla aplicabilitate a acestora;

P.   întrucât internetul obiectelor va permite conectarea în rețea a miliarde de dispozitive capabile să dialogheze și să interacționeze prin intermediul tehnologiei RFID, asociată cu protocoale de adresare logică și fizică; întrucât internetul obiectelor ar trebui să permită, prin intermediul sistemelor de identificare electronică și al dispozitivelor mobile fără fir, identificarea directă și lipsită de ambiguitate a entităților digitale și a obiectelor fizice, în vederea recuperării, stocării, transferării și a procesării continue a datelor asociate acestora,

Q.   întrucât trebuie avută în vedere provocarea tehnologică pe care o reprezintă miniaturizarea produselor de internet al obiectelor, precum integrarea într-un cip cu latura de câțiva milimetri a componentelor electronice, a senzorilor și a sistemului de alimentare și de transmisie a RFID;

T.   întrucât este importantă sensibilizarea cetățenilor europeni cu privire la noile tehnologii și la noile aplicații ale acestora, inclusiv cu privire la impactul asupra societății și mediului, precum și promovarea alfabetizării digitale și a competențelor informatice ale consumatorilor,

V.   întrucât avantajele tehnologiilor legate de internetul obiectelor trebuie susținute printr-o securitate eficientă, aceasta fiind una dintre caracteristicile esențiale ale oricărei dezvoltări care riscă să pună în pericol datele cu caracter personal și încrederea cetățenilor în cei care dețin informații despre ei;

1.   salută comunicarea Comisiei și aprobă, în principiu, orientările din planul de acțiune ce vizează promovarea internetului obiectelor;

3.   împărtășește preocuparea Comisiei pentru securitate, protecția datelor personale și viața privată a cetățenilor, precum și pentru guvernanța internetului obiectelor, deoarece respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal, precum și caracterul deschis și interoperabilitatea reprezintă singurele modalități prin care internetul obiectelor se poate bucura de o acceptare largă la nivel social; invită Comisia să încurajeze toate părțile implicate la nivel european și internațional să elimine amenințările în domeniul securității cibernetice; în acest sens, invită Comisia să încurajeze punerea în aplicare de către statele membre a tuturor prevederilor internaționale în vigoare în materie de securitate cibernetică, inclusiv Convenția Consiliului Europei privind siguranța cibernetică;

10.   estimează că, pe parcursul anilor viitori, dezvoltarea internetului obiectelor și a aplicațiilor sale va avea un impact considerabil asupra vieții cotidiene a cetățenilor europeni și asupra obișnuințelor acestora, având drept rezultat numeroase schimbări de ordin economic și social;

12.   invită Comisia să ia în considerare regiunile cele mai puțin dezvoltate ale Uniunii în momentul planificării TIC și a internetului obiectelor; solicită statelor membre să asigure cofinanțare pentru implementarea acestor tehnologii și a altor proiecte TIC în astfel de regiuni, pentru a asigura participarea acestora și a împiedica excluderea lor din inițiativele comune europene;

13.   subliniază că, deși utilizarea cipurilor RFID poate fi eficientă în combaterea cazurilor de contrafacere, de răpire a nou-născuților din maternități, în identificarea animalelor etc., aceasta poate prezenta, de asemenea, pericole și poate crea probleme de ordin etic pentru cetățeni și pentru societate, fiind necesară identificarea unor modalități de protejare împotriva acestui tip de probleme;

17.   observă că în timp ce RFID pasiv este limitat ca rază de acțiune, RFID activ poate transmite date pe distanțe mult mai mari; în acest context, subliniază necesitatea stabilirii de orientări clare pentru fiecare tip de RFID în parte;

19.   invită producătorii să asigure dreptul la „dezactivare a cipurilor” prin crearea unor etichete RFID detașabile sau ușor de dezactivat de către consumator după achiziționare; subliniază necesitatea de a informa consumatorii în legătură cu prezența etichetelor RFID pasive sau active, distanța de citire, tipul de date comunicate – atât primite, cât și transmise – de către dispozitive și utilizarea datelor respective, precum și necesitatea de a marca aceste informații în mod clar pe orice ambalaj și de a le prezenta în detaliu în documentația produsului;

28.   invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a garanta că tehnologiile legate de internetul obiectelor respectă cerințele utilizatorilor (de exemplu, opțiunea de dezactivare a trasabilității) și respectă drepturile și libertățile individuale; reamintește, în acest context, funcția decisivă a ENISA (Agenția europeană pentru securitatea rețelelor informatice și a datelor ) în ceea ce privește siguranța rețelelor și a informațiilor și, prin urmare, a internetului obiectelor, fapt care va întări acceptarea și încrederea consumatorilor;

29.   consideră că dezvoltarea de noi aplicații și funcționarea propriu-zisă a internetului obiectelor vor depinde de încrederea pe care consumatorii europeni o vor acorda sistemului, și subliniază faptul că încrederea se va dezvolta o dată cu clarificarea semnelor de întrebare cu privire la amenințările potențiale la adresa vieții private și a sănătății;

30.   subliniază faptul că încrederea trebuie să se bazeze pe un cadru juridic clar care să includă norme privind controlul, colectarea, procesarea și utilizarea datelor colectate și transmise prin intermediul internetului obiectelor, precum și tipurile de consimțământ care trebuie obținute din partea consumatorilor;

33.   consideră că, în general, proiectele de internet al obiectelor și TIC necesită campanii ample de informare pentru a explica cetățenilor scopul punerii lor în aplicare; subliniază necesitatea crucială de a informa și a educa societatea în legătură cu utilizările posibile și beneficiile clare ale unor tehnologii de tipul RFID pentru a împiedica interpretarea greșită a proiectului și pierderea susținerii din partea cetățenilor; subliniază faptul că, în vederea utilizării depline a internetului obiectelor, atât în scop individual cât și comun, utilizatorii trebuie să dețină competențele necesare pentru înțelegerea noilor tehnologii și să fie motivați și capabili să le utilizeze în mod corespunzător;

37.   reamintește Comisiei faptul că alte părți ale lumii, și în special Asia, cunosc o dezvoltare mult mai rapidă în acest domeniu și că va fi, prin urmare, necesară o abordare proactivă și o cooperare mai strânsă cu restul lumii în cadrul procesului de elaborare a normelor aplicabile sistemului politic și de stabilire a standardelor tehnice pentru internetul obiectelor;

38.   subliniază că, pentru relansarea economiei europene, sunt necesare investiții în noile tehnologii ale informației și comunicațiilor, ca instrument de stimulare a creșterii economice și de asigurare a accesului la noi sisteme și aplicații pentru un număr în creștere de cetățeni și societăți europene; subliniază faptul că Europa ar trebui să fie în pas cu noutățile în domeniul tehnologiilor de internet; propune ca bugetul UE destinat TIC să fie dublat, iar bugetul pentru adoptarea TIC să fie înmulțit cu patru în cadrul perspectivei financiare viitoare;

40.   invită Comisia să mențină și să sporească finanțarea proiectelor de cercetare din cel de-al șaptelea program-cadru în domeniul internetului obiectelor, în vederea consolidării sectorului european al TIC și aprobă recurgerea la programul CIP (programul-cadru pentru competitivitate și inovare) în vederea promovării difuzării; solicită, în special, dezvoltarea de proiecte pilot cu efecte pozitive imediate asupra vieții cotidiene a cetățenilor europeni în domeniul e-sănătății, e-învățării, e-comerțului, e-accesibilității și eficienței energetice; invită Comisia să elimine birocrația excesivă asociată PC, care constituie un motiv de preocupare, prin reorganizarea procedurilor PC și prin crearea unui consiliu al utilizatorilor;

44.   subliniază faptul că tehnologia RFID va permite industriilor europene să controleze volumul bunurilor puse în circulație, pe de o parte (și anume producție, doar dacă este cazul, și, prin urmare, protecția mediului) și, pe de altă parte, va susține lupta eficientă împotriva pirateriei și contrafacerii, ca urmare a garantării trasabilității bunurilor;

53.   solicită Comisiei să depună toate eforturile pentru definirea la nivel internațional a unor norme comune privind standardizarea tehnologiilor RFID și a aplicațiilor acesteia în vederea facilitării interoperabilității și a creării unei infrastructuri deschise, transparente și neutre din punct de vedere tehnologic; subliniază faptul că, în absența unor standarde clare și recunoscute precum TCP5/IP6 în lumea internetului, extinderea internetului obiectelor în afară de soluțiile RFID nu poate lua o amploare mondială;

63.   subliniază faptul că guvernanța internetului obiectelor trebuie să reducă la minim piedicile birocratice și să implice toate părțile interesate în procesul de luare a deciziilor și, prin urmare, solicită o reglementare corectă și corespunzătoare la nivelul UE;

   Asadar, se doreste ca absolut totul a aiba pana la urma un cip RFID: oameni, animale, obiecte. Se specifica foarte clar masurile ce trebuiesc luate pentru a castiga increderea maselor in sistemul internetul obiectelor – RFID. Se insira toate avantajele. Se rezolva multe din punctele din agenda ELITELOR: chestia cu carbonul, eliminarea comertului la negru, securitatea, etc.

   Cum materialul de mai sus este deja lung, il voi analiza detaliat intr-un alt articol. Oricum, esentialul consider ca s-a inteles.

   Iata asadar motivul pentru care Comisia Europeana a decis: Din 2013, INTERNET IN BANDA LARGA pentru toti europenii

   Cititi va rog si:

Comentariul zilei (23.09.2010): legatura dintre WEB 3.0 si RFID 

   Mai e un pic fratilor, doar un pic pana in momentul in care nu vom mai putea cumpara sau vinde fara semn. Totusi sunt inca destui care considera ca cipul RFID nu reprezinta nici un pericol. Si sunt din pacate inca destui crestini ce considera ca ceea ce se petrece actualmente in jurul nostru nu are nici o legatura cu semnul fiarei ce va apare in foarte scurt timp.

   Credeti ca degeaba SISTEMUL va impune buletinele cu cip? Citind articolul Despre mega experimentul cu BULETINE BIOMETRICE CU CIP din India si despre opozitia ce o intampina SISTEMUL acolo, veti putea afla opiniile celor ce se opun buletinelor cu cip din India, dar chiar si ale celor ce fac parte din program, conform carora:

   „sistemul ar putea fi folosit până la urmă pentru plăţi, posibil şi pentru a reduce treptat tranzacţiile în numerar.”

   Si:

   „AIDUI lucrează deja cu autorităţile de stat, bănci, firme de telecom, oficiali pentru carnetul de şoferi, companii de asigurări şi chiar furnizori de servicii medicale pentru a se asigura că toţi indienii trebuie să poarte actele de identitate. Nu va exista nicio cale de evitare a sistemului

   Cititi va rog si:

Un om al SISTEMULUI, IPS CALINIC, va prezinta istoricul PASAPORTULUI BIOMETRIC. Si concluzioneaza: “Democraţia presupune automat şi educaţie!”

Comentariul zilei (26.08.2010): Un COSMAR bate la usa. Se va declansa cand cetatenii vor avea noile acte cu cip iar eRomania va fi functional …

Comentariul zilei (22.08.2010): Cei ce refuza BULETINELE CU CIP isi pun toata nadejdea in bunul Dumnezeu. A face concesii inseamna a nu avea credinta

12 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. saccsiv said, on septembrie 24, 2010 at 11:02 am

    Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:

    https://saccsiv.wordpress.com/about/

    Apreciază

  2. […] INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se co… […]

    Apreciază

  3. danutza said, on septembrie 24, 2010 at 9:04 pm

    mi-e cat s epoate de clar ca acest cip rfid este ( sau poarta in el) pecetea antihristului, adica e semnul fiarei. nu trebuie sa aiba 666 la vedere. de fapt, asta am discutat si cu o cititoare a blogului meu, la articolul http://luptapentruortodoxie.blogspot.com/2010/09/parintele-paisie-aghioritul-despre-ue.html

    Anca spunea…
    da, e un plan bine pus la punct, in care urmaresc cipuirea…; dupa cum bine ai observat si tu si e limpede de vazut, cip in acte, cip implant, si eliminarea banilor lichizi, astfel incat nimeni nu va mai putea cumpara sau vinde, daca n-are semnul Fiarei, iar semnul Fiarei va fi tocmai acest cip RFID, care va stoca toate infotmatiile despre om, inclusiv cati bani va avea in cont. Mai mult, acest cip RFID va fi implantat in omul care-l va accepta pe cartile de identitate…si uite asa, o sa traim ce scrie in Apocalipsa…; E mai mut decat clar, ca cip-ul RFID este semnul Fiarei! Eu asa vad.
    danutza spunea…
    si eu vad asa. chiar daca nu e explicit acel 666 in cipul rfid ( cel putin , nu in momentul de fata), eu il asimilez cu pecetea satanei.
    „Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. ”
    iata ce e numele sau numarul…
    vom avea curaj sa refuzam actele biometrice? daca am avea, am avea sanse macar sa conceapa alt plan. dar, timpul in care vremurile vin este direct proportional cu masura credintei noastre.
    si se pare ca vor veni mai repede decat ne asteptam..
    semnul fiarei= cipul rfid
    in plus, e cutremurator ca se face reclama implantului pe posturile tv
    http://luptapentruortodoxie.blogspot.com/2010/09/terminator-varianta-reala-s-ajuns.html
    Primul om-robot din lume

    Un profesor de cibernetică american uimeşte cu realizările sale. Specialiştii spun că bărbatul poate fi numit, pe bună dreptate, primul cyborg din lume.

    Profesorul are implantat în mână un cip, iar prin impulsurile venite de la creier, poate controla un robot sau diferite obiecte.
    ce mai e de spus? ca marii nostri duhovnici ne tot spun de 14-15 ani, dar noi nu vrem sa auzim.
    vine antihristul,asta e clar si nu trebuie sa ne inspaimantam sau sa ne facem bunkere pt ca tot ne va gasi. trebuie sa ne RUGAM!!! sa ne intarim credinta si,dupa mintea mea cea slaba,sa strangem randurile si sa tinem aproape unii de ceilalti ( cat ne va permite sistemul sa comunicam prin net. dupa aceea….fiecare pe cont propriu, deoarece inteleg ca nu se doreste sa ne si cunoastem).
    Dumnezeu sa ne ocroteasca!

    Apreciază

  4. […] INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se co… […]

    Apreciază

  5. […] INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se co… […]

    Apreciază

  6. […] INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se co… […]

    Apreciază

  7. […] INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se co… […]

    Apreciază

  8. […] INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se co… […]

    Apreciază

  9. […] INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se co… […]

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: