Cei ce lucreaza in strainatate au 40 MILIARDE euro in banci straine?

   Citez din articolul Căpşunarii au vreo 40 de miliarde € în bănci străine:

   Suma este rezultatul unei estimări preliminare a unei agenţii austriece specializate în cercetări privind remitenţele. Banii ar putea fi utilizaţi pentru deschiderea de noi afaceri în România.

   România se situează între primele zece ţări din lume (prima din acest top fiind China) care beneficiază de importante sume de bani ce provin de peste graniţă, de la cetăţenii aflaţi în emigraţie.  „Se vorbeşte de 2,5-2,8 milioane de emigranţi români, însă nu există date exacte. Aceştia trimit anual în ţară între şase şi opt miliarde de euro“, spune Nicolaas de Zwager, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Informaţii despre Țările Sursă (IASCI), un ONG din Austria. Împreună cu Fundaţia Soros, agenţia a demarat un proiect intitulat „Maximizând impactul migraţiei asupra dezvoltării – Fluxuri financiare şi investiţii în România“, primul realizat de către IASCI într-o ţară din cadrul UE. Proiectul, care va fi implementat în perioada iunie-noiembrie 2010, îşi propune promovarea stabilităţii şi sustenabilităţii dezvoltării economice în România, prin integrarea efectelor pozitive ale migraţiei şi a fluxurilor financiare generate de migraţie, care pot avea un impact benefic în dezvoltarea comunităţilor şi ţării de origine.

   IASCI a realizat diferite studii în ţări învecinate, cum sunt Republica Moldova, Bosnia, Albania şi Kosovo. Directorul IASCI precizează că, în medie, ciclul de migraţie este de 12 ani, iar un portret-robot al emigrantului ar fi alcătuit astfel: tânăr, ambiţios, cu spirit antreprenorial, care îşi asumă riscul. De aceea, de Zwager consideră că emigranţii trebuie văzuţi ca antreprenori. El spune că 70% din emigranţii moldoveni care au fost intervievaţi au spus că doresc să revină acasă, iar 60% au declarat că, odată întorşi, îşi vor deschide o afacere.

   Emigranţii economisesc de şase ori mai mult decât trimit acasă

   Una din concluziile studiilor realizate de IASCI este aceea că pentru emigranţi nu este important numai să trimită acasă câte 100 de euro pe lună. Obiectivul lor este să acumuleze capital pentru a investi într-o afacere, pentru educaţia copiilor sau pentru pensii. De aceea, cheltuiesc cât mai puţini bani şi expediază către familiile din ţară doar o mică parte din câştig. La rândul lor, rudele cheltuiesc sumele primite pe produse importate, astfel încât banii se întorc peste hotare. „De exemplu, pentru fiecare euro pe care îl trimit acasă, albanezii păstrează 6,6 euro, pe care-i economisesc. Cei mai economi sunt însă emigranţii din Kosovo, care, atunci când expediază un euro către familii, depun în bănci 7,1 euro“, susţine Ilir Gedeshi, director al Centrului pentru studii economice şi sociale din Albania, instituţie ce a colaborat cu IASCI. Astfel, gradul mediu de economisire în rândul emigranţilor proveniţi din ţările învecinate României este de 50%, în vreme ce familiile din statele UE economisesc doar 10% din venituri. În general, printre cei mai economi sunt asiaticii, care pun deoparte 13% din banii câştigaţi, la polul opus aflându-se americanii, cu un grad de economisire de aproximativ 3%.

   „Ne aşteptăm ca rezultatele pe care le vom obţine în România să se încadreze între cele din Bosnia şi Albania. Ar însemna că emigranţii români au depuşi în băncile din ţările în care lucrează sume care totalizează 30 până la 40 de miliarde de euro. De aceea, este important ca autorităţile române să nu se bucure atât pentru că emigranţii trimit acasă opt miliarde de euro, cât mai ales să reuşească să-i convingă pe aceştia să se întoarcă. Emigranţii vor aduce cu ei sume importante, pe care le vor investi în economie, şi cunoştinţele dobândite în acest timp“, susţine Nicolaas de Zwager.

   Guvernul ar trebui să se focalizeze pe exportul de maşini, nu pe cel de forţă de muncă. Nu poţi aştepta doar ca emigranţii să trimită bani în ţară.
Nicolaas de Zwager, director, IASCI

   50% este rata de economisire în cazul emigranţilor din regiunea sud-est-europeană. Diferenţa o reprezintă cheltuielile curente şi banii trimişi celor de-acasă

   Cititi va rog si:

Comentariul zilei (12.07.2010): Cum e mai bine? Cei din strainatate sa vina in Romania sau sa ramana acolo unde sunt?

Articolul zilei (13.07.2010): Generaţia „oriunde în străinătate e mai bine“