SACCSIV – blog ortodox

Articolul zilei (13.07.2010): Generaţia „oriunde în străinătate e mai bine“

Posted in Romania by saccsiv on iulie 13, 2010

   Citez din articolul Generaţia „oriunde în străinătate e mai bine“:

   România riscă să devină o societate îmbătrânită şi tristă în următorii 10-20 de ani. Așa sună un sumbru avertisment pe care îl formulează sociologii Alin Teodorescu şi Vasile Dâncu. Copiii românilor care lucrează în străinătate, indiferent că sunt „căpşunari“, „stranieri“ ori este vorba despre profesori universitari, vor tot mai mult să emigreze. 

   La 12 ani, Valentina – elevă a Şcolii Generale nr. 19 din Timişoara – este unul dintre cei aproape 100.000 de copii din România rămaşi singuri acasă. Ambii părinţi au plecat în urmă cu câţiva ani să câştige o pâine mai albă în Italia, aşa că fetiţa îi vede o dată la câteva luni. Copil şi părinţi încearcă să păstreze vii legăturile de familie, astfel că vorbesc la telefon sau pe internet în fiecare zi.

   Valentina stă la o mătuşă, iar acum spune că „este destul de mare să înţeleagă că părinţii au făcut ce trebuia făcut” atunci când au decis să muncească în altă ţară. „Vorbesc cu ei în fiecare seară. Când mi se face dor de ei, le dau beep şi mă sună înapoi”, povesteşte fetiţa.

   Prietena ei, Denisa, în vârstă de 11 ani, este ceva mai norocoasă: numai tatăl ei lucrează peste hotare, în timp ce mama a rămas acasă. „Nu am fost niciodată în Italia, dar îmi imaginez că e frumos, ca în orice ţară în afară de România”, spune Denisa. Ea completează: „aici e greu, mai ales de când a venit şi criza”.

   Cele două fetiţe sunt cazurile fericite. De ele se ocupă rude apropiate, ţin o legătură strânsă cu părinţii plecaţi. Mai mult, aceste familii s-ar putea reîntregi odată ce părinţii Valentinei şi ai Denisei ar considera că ele sunt suficient de mari pentru a putea merge la şcoală în ţările unde părinţii fetelor au locuri de muncă. Alte zeci de mii de copii au pierdut legătura cu părinţii. Şi ei vor să plece în străinătate, atraşi de mirajul unei vieţi cu mai puţine greutăţi.

   Fundaţia SOROS pentru o Societate Deschisă, care a produs mai multe studii, în ultimii ani, privind calitatea vieţii copiilor ai căror părinţi au plecat, arată într-o declaraţie pentru „Adevărul” că, deşi nu se cunosc cifre exacte, empiric se poate constata o tendinţă: cei mai mulţi dintre copiii „stranierilor” tind să îşi caute un rost în viaţă tot în străinătate. „La nivelul dorinţelor, constatăm că unii dintre elevi vor mai degrabă să se alăture părinţilor în străinătate, decât să îşi continue studiile. Cei mai expuşi riscului de a întrerupe studiile în favoarea părăsirii ţării sunt băieţii.”

   Am pierdut jumătate din București

   Potrivit sociologului Alin Teodorescu, director al IMAS, „nici măcar nu se poate vorbi de o problemă de generaţie în România, ci mai curând de un spirit public.” „Românii sunt orientaţi aproape genetic spre migrare. Şi nu de azi, de ieri, ci de peste trei decenii, din perioada anilor’80. Îmi amintesc că atunci, întrebarea cheie pe care ne-o puneam unii altora nu era dacă pleci, ci «când pleci?».”Multă lume nu ştie, susţine sociologul, că România a pierdut în anii ’90, prin emigrare, 1.200 de mii de oameni. „Vă daţi seama? Asta înseamnă jumătate din Bucureşti. Este ca şi cum jumătate din oraş ar fi dispărut aproape peste noapte!”

   Marea problemă ar fi, potrivit directorului IMAS, că după câţiva ani în care fenomenul părea că s-a oprit, ori cel puţin că a încetinit considerabil, s-a reluat în forţă. „Emigrarea creşte. Se va vedea foarte clar la recensământul din 2012. Dacă între 1992 şi 2002 România a pierdut 1.200.00 dintre cetăţenii săi, probabil că vom constata în 2012 o pierdere de cel puţin încă un milion de persoane”. Copiii, influenţaţi de părinţi şi de mediul în care trăiesc, ajung să nu mai dorească să îşi construiască viitorul aici.

   Copiii vor să fie împreună cu părinţii lor

   După cum explică Alin Teodorescu „este vorba de fapt despre o dublă percepţie: că în altă parte este mai bine, ceea ce în 90% din cazuri se dovedeşte a fi fals; şi, pe de aaltă parte, că aici nu este bine. Ceea ce se poate dovedi de asemenea fals, într-o anumită măsură. Această dublă percepţie se transmite de la părinţi la copii, în şcoală, se întăreşte prin experienţa personală”.

   Dorinţa copiilor de a pleca din ţară poate fi explicată, spune sociologul, prin faptul că aceştia cunosc Occidentul mai ales în vacanţe, iar părinţii îi răsfaţă, pentru a compensa pentru absenţele lungi. „Ei sunt musafiri în propriile familii, sunt trataţi cu totul deosebit în perioadele respective. Li se cumpără orice, li se arată multe lucruri, sunt trataţi cu maximum de atenţie, iar copiii cred că aşa merge viaţa. Şi atunci se creează un decalaj, cum a existat în anii ’20, în Transilvania, când au plecat în Statele Unite peste un milion de ardeleni. O parte s-au întors, dar foarte puţini.”

   La rândul lui, sociologul Vasile Dâncu, de la Cluj, şeful Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, este îngrijorat de numărul mare de copii care sinucid. El spune că în mare majoritate e vorba de copii ai părinţilor plecaţi la muncă în afara ţării. „Aceşti copii au rămas fără mame la o vârstă foarte tulburată, iar aceste tragedii intervin pe fondul crizelor de pubertate sau de adolescenţă.”

   Un fenomen îngrijorător

   O altă chestiune care îl pune pe gânduri pe sociologul clujean este faptul că în România, „aproape ignorându-şi codul genetic”, foarte multe mame îşi părăsesc copiii pentru a se duce să muncească în străinătate.

   „În România se întâmplă frecvent. Este un fenomen sociologic pe care îl înteleg foarte greu. Astăzi avem ca ideal de fericire un fel de fericire de «carton», pe care o vedem la televizor, un ideal pe care părinţii îl transmit copiilor. Ce să înţeleagă un copil de 12 ani, când mama l-a părăsit ca să câştige mai mulţi bani? Toate valorile lui sunt date peste cap: pentru el adevărul, frumosul, valorile noastre tradiţionale nu mai înseamnă nimic”.

    „Vă aduc aminte că unul din studiile noastre recente arată ca 80% din absolvenţii de facultate spun că nu se pot împlini decât în străinătate. Asta, pentru că ei au socializat într-un astfel de mediu”. Concluziile celor doi sociologi sunt extrem de pesimiste. Directorul IMAS, Alin Teodorescu, spune că „România va rămâne mult mai săracă. Stocul de învăţământ scade, stocul profesional scade, chiar fondurile, banii pleacă din ţară odată cu aceşti copii”.

   Vasile Dâncu merge şi mai departe: „la nivel metaforic ne vom transforma dintr-o naţiune într-o populaţie. Din punct de vedere pragmatic, o să avem mari pierderi de populaţie. Dar asta nu e cel mai important aspect, pentru că până acum nu s-a pomenit o ţară care să se fi golit de populaţie. Vom pierde însă populaţia activă şi tânără şi vom cunoaşte mari dezechilibre demografice. Vom aduce medici din Africa, sau din Republica Moldova, ceea ce se întâmplă deja. Avem deja generaţii de medici şcoliţi în România care pleacă în Occident.”

   Riscurile, pentru societatea românească, sunt uriaşe: „mai avem probabil încă vreo 20 de ani de evoluţie a situaţiei. Atunci când generaţiile ajunse la maturitate înainte de 1989 vor dispărea, vom cunoaşte o zguduire. Ţesutul social se poate subţia foarte mult iar noi mergem înainte fără să protejăm acest «contract social» cum îi spunea Rousseau, fără să ţinem seama că statul este responsabil cu serviciile sociale indisponibile unei naţiuni: Educaţia şi sănătatea. Dacă mergem tot aşa vom ajunge la ceea ce sociologic se cheamă «un stat eşuat»”.

   Educaţie de calitate

   Printre cei care doresc mai mult decât orice să plece se află tinerii care caută un sistem de învăţământ de calitate. Odată ce gustă din viaţa de peste hotare, rareori se mai întorc acasă.Silvia Raşca  a plecat din România în 2007, cu o dorinţă imensă de a învăţa. Silvia a absolvit chiar în această vară specializarea media a Universităţii Canterbury Christ Church din Marea Britanie.

   A avut nevoie de două luni pentru a se acomoda, iar acum nu mai vrea să plece. „ Sistemul este corect, nu există diferenţe între studenţi, iar oportunităţile sunt extraordinare”, spune Silvia. După ce a făcut voluntariat, ea a fost aleasă vicepreşedinte pe educaţie şi bunăstare în universitate. Ceea ce înseamnă că va lucra în continuare ca angajată a instituţiei, pentru a-i ajuta pe studenţi să-şi facă auzită vocea.

   Cititi va rog si:

Comentariul zilei (12.07.2010): Cum e mai bine? Cei din strainatate sa vina in Romania sau sa ramana acolo unde sunt?

 

16 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. saccsiv said, on iulie 13, 2010 at 6:32 pm

    Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:

    https://saccsiv.wordpress.com/about/

    Apreciază

  2. ovidiu said, on iulie 13, 2010 at 8:45 pm

    Imigrantii nu trebuiesc acuzati.Mai degraba compatimiti.Sint refugiati(chiar daca din motive economice).Cu totii sintem victime ale sistemului.Unii sint tocati marunt in…deplasare,altii acasa.Asa ca…
    Romania,si nu numai,este sub un asediu teribil de 20 de ani.Sa constientizam treaba asta si tot e un inceput…

    Apreciază

  3. Fuzzy said, on iulie 13, 2010 at 10:20 pm

    Poi asta face parte din planul LOR, nu mai stiu ce punct era, dar stiu sigur ca avea ceva de-a face cu destabilizarea familiilor.

    Apreciază

  4. mirceapuscasu said, on iulie 14, 2010 at 12:36 am

    off topic:

    Comunicat al Parintelui Justin cu privire la problema actelor cu cip – 13 iulie 2010

    sursa:http://www.petruvoda.ro/

    In urma controverselor si nelamuririlor legate de problema introducerii actelor electronice in Romania si pozitia crestinilor fata de ele, ne simtim indatorati sa facem urmatoarele precizari, care vizeaza strict pozitia manastirii Petru Voda.

    1. Cipul din actele biometrice nu este pecetea finala, ci unul din pasii premergatori acesteia.
    2. Cei care nu se opun implementarii actelor de identitate electronice si nu vad un pericol in acceptarea lor, trebuie sa fie constienti ca savarsesc un pacat impotriva evidentei Apocalipsei[1] si se fac partasi, mai mult sau mai putin, acestui sistem care incepe sa semene din ce in ce mai mult cu fiara apocaliptica[2].
    3. Dupa cum ne invata Sfanta Scriptura si Sfintele Canoane, avem datoria de a primi pe oricine vine la spovedanie cu duh umilit si dorinta de indreptare. Asadar nu excludem pocainta si indreptarea celor ce au acceptat actele cu cip.
    4. Daca penitentul nu renunta la actele cu cip, dupa ce a fost mai inainte duhovniceste catehizat si mustrat, noi, manastirea Petru Voda, nu ne putem asuma ca acesta sa fie dezlegat la spovedanie, decat daca renunta la aceste acte si accepta canonul de indreptare[3].
    5. In privinta acelei inregistrari video postate pe internet, in care cineva intreaba cum sa procedeze cu sotia care are un act cu cip, tinem sa facem precizarea ca acea inregistrare nu trebuia facuta publica, deoarece era un sfat personal, menit sa castige pocainta si trezirea constiintei penitentului, si nu reprezinta un sfat general valabil. Epitimia pentru pacate difera de la fiecare individ in parte. Chiar daca la inceput se face afirmatia, aparent grava, ca sotul sa isi paraseasca sotia, totusi se revine cu precizarea ca sotia sa fie adusa spre catehizare si spovedanie. Un duhovnic iscusit acorda canonul si mustrarea in functie de starea sufleteasca a fiecaruia. Pentru acel suflet era poate necesara o astfel de mustrare. Asadar, mustrarea si canonul celui ce primeste acte cu cip, se face particular, dupa cum hotaraste duhovnicul si in functie de situatie.
    6. Precizam iarasi ca prin aceasta pozitie a noastra nu intentionam sa facem nici un fel de scindare in Biserica cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca, ci cerem sa ni se dea voie sa purtam mai departe lucrarea Duhului celui ce a spus candva: “Iata si securea zace la radacina pomilor; deci tot pomul care nu face roada buna se taie si in foc se arunca.” (Mt. 3:10) si sa ne temem de mustrarea Celui ce a spus “fata cerului stiti sa o socotiti; iar semnele vremilor nu puteti” (Mt. 16:3). Chiar daca nu mai este intre noi un Sfant Apostol Pavel, nu mai avem un dumnezeiesc ierarh ca Vasilie cel Mare, ca Grigorie Palama, sau ca Ioan Maximovici, si pentru aceea si situatia este cu atat mai greu de judecat, avem incredere insa ca bunul Dumnezeu va pazi turma Sa si ca Pastorul cel Bun cunoaste oile Sale si ele Il cunosc pe El si asculta glasul Lui (Ioan 10:14).

    Arhimandrit Justin Parvu,
    staret al Manastirii Petru Voda

    [1] 1 Thessaloniceni 5:20.

    [2] Nu putem, de asemenea, sa trecem cu vederea prorociile Sfintilor, mai vechi sau mai noi, care pun egal intre lucrarile fiarei apocaliptice si masurile antihristice si antiumane ale statului global contemporan.

    [3] Nu putem dezlega unele pacate, iar pe altele nu.

    Apreciază

  5. nea Anderthal said, on iulie 14, 2010 at 1:12 am

    salut,
    Ai atins un subiect din ce in ce mai dureros ptr. mare parte din noi.A avut dreptate cel ce a spus ca „nimeni n-a plecat din tara ca sa se mintuiasca ,ci a plecat ptr. bani sau faima..”

    Apreciază

    • acadennis said, on iulie 14, 2010 at 8:01 am

      A avut dreptate cel ce a spus ca “nimeni n-a plecat din tara ca sa se mintuiasca ,ci a plecat ptr. bani sau faima..”

      De parca cineva stie ce cruce duce altul, intotdeauna sunt destepti care vin cu completari.
      Fiecare-si are crucea lui, tot pamantul e sfant pentru ca este a Lui Dumnezeu, si pe tot locut traiesc oameni, important e sa stie sa traiasca in legea Lui Dumnezeu.

      Apreciază

      • boddyca said, on iulie 14, 2010 at 12:41 pm

        Off topic

        @nea Anderthal

        Mi-a placut mult de tot comentariul lasat de tine la articolul ala cu proorocii mincinosi al lui bataiosu. M-a uns pe suflet 🙂 Bravo!

        Apreciază

  6. ionescu said, on iulie 14, 2010 at 8:23 am

    eu sunt unul din romanii care au plecat din tara, nu pt bani si faima, ci pt o viata linistita, pt un trai decent si lipsit de griji…insa dupa un timp mi-am dat seama ca cel mai important lucru e sa fii unde iti e locul, unde te-ai nascut si unde iti sunt cei dragi,cu toate problemele locului…asa ca m-am intors…acum, dupa mai mult de 1 an de stat acasa, in care nimeni nu mi-a oferit nici-o sansa de munca, desi am foarte multa experienta, ma gandesc din nou sa plec, pt ca macar afara ai sansa de a munci…aici sistemul ne calca pe cap…

    Apreciază

    • parereamea said, on iulie 14, 2010 at 9:04 am

      ionescu,
      Pai de ce astepti sa-ti ofere…?
      Gandeste-te ce stii sa faci cel mai bine si fa-ti un PFA (persoana fizica autorizata) sau un II (Intreprindere Individuala) si incepe sa-ti cauti clienti, intai printre prieteni si cunoscuti, apoi iti faci un pic de reclama cu materiale tiparite sau pe net si o sa se miste treaba.
      Vrei iar sa te duci la slugarit la straini? Nu e mai bine sa investeti munca ta aici in tara unde este tot neamul tau? Sa profite de pe urma puterii tale de munca si a mintii tale tot strainii?
      Cauta informatii, pe net sau printre prieteni. Nu ai pe nimeni care sa aiba o firma, un SRL sau un PFA si sa te sfatuiasca? Cere si ti se va da!
      Iata un punct de start http://pfacontabilitate.ro/.
      Daca ai nevoie de mai multe sfaturi cere. Te-as putea ajuta.

      Apreciază

  7. Andrei said, on iulie 14, 2010 at 12:02 pm

    @ petru:
    Sa te tii tare,te admir pentru felul in care gandesti.

    Apreciază

  8. double_M said, on iulie 14, 2010 at 12:13 pm

    eu tocmai am absolvit ieri ase-ul si la ce am patit cu profesorii, mi-a lasat un dezgust total.
    am avut sustinere de licenta, dar defapt nu trebuia sa o sustin, trebuia sa tac si sa-i las pe ei sa isi bata joc de munca mea de 2 luni si sa o interpreteze cum vor (cu toate ca nu citisera licenta mea).
    acest lucru si altele mi-au aratat cat de barbara e romania din acest punct de vedere. nu vreau sa plec, dar astfel de experiente ma fac sa imi displaca aceasta tara.

    Apreciază

    • zorba said, on iulie 14, 2010 at 12:42 pm

      Lasa taica ca si eu am dat si licenta si masterat la scoli mari din vest si a fost aceiasi poveste, in afara de profesorii coordonatori care stiau despre ce era vorba restu se bagau si ei ca musca-n lapte doar ca sa se afle in treaba si sa-si justifice prezenta in comisie. Ceea ce era categoric mai bine decat in Romania, era faptul ca te puteai contraria cu profesorul daca nu erai de acord cu ideile lui si in cazul in care iti argumentai parerea erai chiar felicitat, nu era situatia de la noi unde orice semidoct ajuns profesor universitar cu doctorate cumparate se crede si inteligent si nu suporta sa fie contrazis.

      Apreciază

  9. zorba said, on iulie 14, 2010 at 12:31 pm

    Pentru marea majoritate binele asta de dincolo este doar o iluzie si o multime de probleme, psihice. Nu vorbesc in general de cei cu studii care au tendinta de a se descurca mult mai usor ci de cei care dau cu sapa pe euro si continua sa se uite la manele si la OTV din strainataturi. Vad ca multi care sau intors asteapta sa fie primiti ca niste invingatori sa li se aseze presul la picioare si eventual sa fie pusi directori te miri pe unde pentru simplul motiv ca ei au tras la rindea in Italia si dupa autoevaluare au ajuns la concluzia ca sunt foarte competenti. Pai dragilor cum zicea cineva mai sus, puneti mana faceti ceva, straduiti-va sa va reusiti si nu mai stati cu mana intinsa. Tind sa cred ca tara asta e blestemata, daca nici cei ce au indurat umilintele vestului si au tras pentru o conditie mai buna se intorc in tara cu aceiasi mentalitate de om handicapat care vrea doar sa i se dea si lui ceva daca se poate fara sa miste un deget, pentru ca e martiri au luptat pe campurile de capsuni, rosii si sparanghel. Nu am auzit inca de nici un capsunar care sa se fi intors in tara sa construiasca niste sere cum a vazut in Spania, nu, inca ii omoara fudulia pe toti, masini vile si manele iar cand se termina banul incep sa arunce cu rahat in stanga si in dreapta ca nu se pot realiza. Mergeti dragilor invartindu-va, eliberati locul si stati linistiti ca vor venii altii in loc iar voi tot cu iobagia.
    Despre fata care a plecat sa se realizeze in Anglia si si-a vazut visul cu ochii si a putut sa profite de „oportunitatea extraordinara” de a fi secretara la o facultate obscura, ce sa mai zic, daca se angaja la stat in Romania cred ca ii era la fel de bine. Dupa ce-si plateste chiria, mancarea si cheltuielile mai ramane si ea cu 500 de lire pe luna, mai merge la un cico, un concert o masa in oras, va pune de-o parte 200. Cand va veni acasa insa , va predica cum e de misto in Anglia si ce viata are si ce oportunitati bla, bla bla.
    Am fost si eu plecat mult timp si m-am intors, nu pot sa spun ca imi merge genial dar nici rau, incerc sa fac lucrurile asa cum am invatat acolo si guess what se vad rezultatele, incet incet dezvolt ceea ce stiu sa fac si in vre-o doi ani voi ajunge la aceiasi bani, chiar mai multi, fara a fi sclavul nimanui.

    Apreciază

    • parereamea said, on iulie 14, 2010 at 3:40 pm

      Felicitari pentru efortul de a vorbi altora din experienta ta.
      Sa-ti ajute Dumnezeu sa ai putere de munca, caci vointa vad ca ai.

      Apreciază

  10. Danielo said, on iulie 15, 2010 at 8:48 am

    Mai fratilor, am muncit vreo 2 veri afara in agricultura, dar nu m-am laudat, desi am castigat in 3 luni cat in Rom intr-un an. Aici in tara asta, dak stai degeaba sau dak muncesti, tot cam aia iei… Cat despre ferme, aici nu pot suporta sa vina unu’ sa imi ceara shpaga pt o autorizatie… In strainatate nu stiu cum s ate sprijine sa produci, aici vin tiganii si altii si te fura, apoi politia nu cerceteaza si baietzii vin si cer shpaga. Eu nu as putea rezista tentatiei de a ii lovi cu pumnii pe acesti functionari atei, obezi la 25 de ani, care ar veni sa controleze afacerea mea. Asa ca lasati povestile cu Romania…

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: