NUMELE de BOTEZ

   Citez din articolul Numele de botez:

   Numele sfintilor nu mai sunt de actualitate. Vrem nume care sa atraga sau bine zis sa seduca. Ti se spune raspicat: nu vei arata bine in ochii lumii cu un nume precum Talaleu, sarbatorit pe 20 mai sau Nimfodora, cinstita pe 10 septembrie. A pune astfel de nume, echivaleaza cu a trai in trecut. Nu mai suntem in lumea celor din icoane. Sa fie purtate cel mult de monahi. Asta isi spun cei din zilele noastre.

   Sigur, nu recomand sa va opriti la aceste nume, cer doar sa nu uitati de numele sfintilor. Este adevarat ca aceste nume au fost purtate, pentru ca a existat obiceiul ca numele copilului sa fie cel al sfantului cinstit in ziua in care el s-a nascut.

   Din documentele secolelor trecute, se poate vedea, dupa prenumele ce apar in ele, ca numele sfintilor erau purtate. In documente apar nume de botez precum Zaharia, Gheorghe, Stefan, Teodor, Grigorie, Vasile si altele asemanatoare.

   Stam rau si ne straduim sa stam si mai rau in privinta purtarii numelor de sfinti. Daca bunicii nostri nu mai daruiau numele sfintilor asa cum acestia le-au purtat, pentru ca dadeau nume “de alint”: Tincuta de la Ecaterina, Costicuta de la Constantin, Nelutu de la Ion, etc, astazi avem nume de genul Casandra, Michael, Daiana ….

   Parintele Simeon Florea Marian referindu-se la numele imprumutate din alte limbi, spunea: „unii nu se pot dezbara cu totul de numele si diminutivele straine, cugetand, pesemne, in mintea lor cea corcita, ca daca se vor impopotona in pene straine vor arata cu mult mai frumosi si nobili de cum sunt in realitate“.

   Sunt multe persoane nemultumite de indrazneala parintilor in a le pune nume. Si sunt indreptatite, pentru ca a fi “Crenguta” nu reprezinta o optiune personala. Iar daca tarziu doresti sa scapi de „Crenguta”, tot asa ramai pentru cei care te cunosc.

   Nume precum Vasile, Gheorghe, Ion, etc. sunt in minoritate. Pierdem din vedere ca de la Intruparea Domnului, numele nu se mai refera numai la rudenia de sange, ci si la inrudirea cu Dumnezeu, la mantuire. Numele nu trebuie sa ne mai opreasca doar la legatura cu parintii, ci trebuie sa duca si la legatura cu Dumnezeu. Dar nu e de ajuns sa porti numele unui sfant pentru a te mantui.

   Grav este ca Biserica nu mai spune nimic in acest sens. Si cu atat mai mult, se multumeste sa rosteasca in ziua Botezului, rugaciunea sau molitfa pentru punerea numelui, in loc sa faca acest lucru in a opta zi de la nasterea pruncului. Nu mai vorbesc de faptul ca sunt preoti care zambesc atunci cand rostesc „Se boteaza robul lui Dumnezeu ELVIS …”, in loc sa se intristeze.

   Nu-mi doresc sa vina ziua in care numele sfintilor sa fie prezente doar in manastiri.

   Adrian Cocosila