SACCSIV – blog ortodox

VIDEO: De luni incep si in Romania PROTESTELE. Va urma REVOLTA DESCULTILOR …

Posted in revolte sociale by saccsiv on martie 14, 2010

   Citez din Antena 3:

   De luni, încep proteste. Tonul îl vor da profesorii. FSLI a anunţat mitinguri, pichetări şi greve de avertisment. Studenţii se vor alătura şi ei protestelor, tot de mâine. Iar joi, transportul în Capitală va fi paralizat. Salariaţii de la metrou întrerup lucrul şi intră în grevă generală. Nicio garnitură nu va mai circula vreme de 12 ore.

   Primii care vor ieşi în stradă sunt profesorii. De mâine şi până pe 2 aprilie FSLI organizează în toată ţara mitinguri, pichetări şi greve de avertisment. Iar acţiunile împotriva guvernanţilor nu se opresc aici. În paralel, Cartel Alfa continuă pichetările prefecturilor din ţară.

   400 de studenţi sunt aşteptaţi să protesteze în faţa Ministerului Educaţiei, tot de luni.

   Proteste şi la metrou. Angajaţiii vor intra în grevă generală, joi, astfel încât nicio garnitură nu va mai circula între orele 4 şi 16. Oamenii cer o majorare a salariilor şi condiţii mai bune de muncă.

   Şi pensionarii se pregătesc de proteste în stradă.

   Miercuri şi joi, Capitala va fi de-a dreptul paralizată. 7.000 de şoferi de microbuze şi taximetre vor veni în Piaţa Victoriei să îşi strige nemulţumirea.

   Ameninţări vin şi din partea sindicaliştilor din administraţie, nemulţumiţi de reducerea salariilor.

   Vizionati va rog si:

VIDEO

   Comentariu saccsiv:

   Cei de mai sus reprezinta deocamdata segmentele sa le zicem ordonate ale nemultumitilor (sindicate, asociatii). Cat de curand insa foamea si lipsurile vor scoate in strada multimile … Atunci nu vor mai fi bulgari de zapada, ci pietre, bate, ciocniri violente cu fortele de ordine, si mult sange, foarte mult sange. Iar guvernantii dorm pe ei. Ei nu constientizeaza ce inseamna revolta descultilor. Cine i-a mintit ca vor fi in siguranta, ei si aliatii lor imbogatiti peste noapte? Se considera puternici si la adapost caci nu cunosc istoria ce le-ar oferi destule exemple cat sa se ingrozeasca. Insa ei sunt fericiti in bogatia, incultura si nepasarea lor. Majoritatea se uita in jur si nu pricep nimic. O minoritate dintre ei insa pricep ca va incepe revolta generalizata in toata lumea “civilizata” insa se considera “initiati” ce stiu ce fac si caror ELITE le sunt slugi. Si dorm pe o ureche, nestiind sarmanii ca nu sunt decat pioni de sacrificiu.

   Cititi va rog si:

Ceea ce trebuie sa se intample, se va intampla: NEMULTUMIRILE SOCIALE …

 

VIDEO: Criza familiei creştine

Posted in Bogdan Mateciuc, FAMILIA, FAMILIA CRESTINA, FAMILIA ORTODOXA, familia traditionala by saccsiv on martie 14, 2010

   Va prezint un interesant documentar realizat de Rafael Udriste, avandu-i printre invitati pe Bogdan Mateciuc, director executiv “Alianta familiilor” si Viorel Calin, Revista “Familia Ortodoxa, emisiunea „Semne„, transmisa pe 6 martie 2010 la TVR1.

   Bertrand Russell, 1953:

   “Cred ca subiectul cel mai important (politic) este psihologia maselor… Vom arata ca familia împiedica dezvoltarea individului... Desi acestea vor fi studiate în sistemul de educatie, ele vor fi aservite obiectivelor clasei guvernante… Populatia nu va cunoaste felul în care i se inoculeaza convingerile. Când tehnica se va fi perfectat, fiecare guvern care a educat generatii de oameni în acest fel va putea sa controleze întreaga populatie în mod eficient si sigur, fara a fi nevoie de armate sau politie… Propaganda educationala, cu ajutorul guvernului, va putea sa obtina rezultate într-o singura generatie.
   Exista însa doua puternice forte care se opun unei astfel de politici: una este religia, iar cealalta este patriotismul... O societate stiintifica nu poate fi stabila decât sub conducerea unui guvern mondial.“

   Cu alte cuvinte, exista un plan, iar niste unii se tin de el. Dar planul nu-i vechi de doar 50 de ani, ci de peste 200. Iata ce cuprindea doctrina NOII ORDINI MONDIALE, asa cum au gandit-o evreii Mayer Amschel Rothschild si Adam Weishaupt:

   1) Abolirea monarhiei si a oricarei puteri ordonate;

    2) Abolirea proprietatii private;

   3) Abolirea mostenitorilor;

   4) Abolirea patriotismului;

   5) Abolirea familiei (a casniciei si instruirea in comun a copiilor);

   6) Abolirea tuturor religiilor.

   Cititi va rog si:

Personalitati si organizatii: evreul MAYER AMSCHEL ROTHSCHILD (SCUTUL ROSU), intemeietorul celei mai puternice familii din istoria moderna a omenirii si creatorul ordinului ILUMINATII

   In cazul de fata, prin religii nu trebuie inteleasa inclusiv inchinarea la lucifer pe care o practica varfurile masoneriei sau initiatii in tot soiul de dracisme:

Citate celebre ale unor masoni sau evrei sionisti faimosi

   Ci toate cele ce promoveaza intr-o oarecare masura exact ceea ce ELITELE au dorit sa distruga, deci in primul crestinismul.

   Asa cum bine se arata in documentar, prin distrugerea familiei, se mai „rezolva” o problema:

„IARNA DEMOGRAFICA„ subtitrare in limba romana si completari foarte necesare

   Dupa cum veti putea observa citind articolul mai sus mentionat, cei ce promovau inca de la inceput  avortul precum si cei ce finantau aceasta actiune, aveau in aria lor de interes inclusiv emanciarea femeii, revolutia sexuala si homosexualitatea. Daca acum 100 de ani insa, totul nu sarea agresiv in ochii opiniei publice, iata la ce masura a tupeului s-a ajuns de exemplu in zilele noastre:

Revista UNICA isi aduce aportul in promovarea LESBIANISMULUI. Cat de curand anormalul va deveni firesc iar normalii vor fi considerati ciudati …

STIINTA IN SLUJBA POLITICII CORECTE: un „studiu” arata ca lesbienele sunt părinţi mai buni decât cuplurile heterosexuale

VIDEO: In Mexico City HOMOSEXUALII se vor putea casatori si VOR PUTEA ADOPTA COPII …

   Nu doar parintii ce alearga dupa doua job-uri isi pierd copilul din mana, ci majoritatea, deoarece SISTEMUL este gandit de asa natura incat venitul celor mai multi barbati nu le permite sa-si tina sotiile acasa pentru a creste copii, ba mai mult, chiar daca merg amandoi la servicu, tot de abia le ajunge. Si ca lucrurile sa fie cu mult mai rele, a aparut job-ul de tip nou, un soi de sclavie ce depaseste cu mult cele 8 ore pe zi lucratoare si care uneori duce chiar si la moartea salariatului. Iar ideea a fost implementata tot cu vreo suta de ani in urma:

DOCUMENTARE CELEBRE: Interviul luat de Alex Jones lui Aaron Russo, subtitrare in limba romana si o analiza a sa

   In aceste conditii, desigur ca se ajunge in situatia ca odraslele sa fie crescute de catre SISTEM:

Parintii britanici au mai pierdut un drept: elevii vor participa la CURSURI OBLIGATORII de promovare a contraceptiei, avortului si homosexualitatii

VIDEO: Cum se promoveaza homosexualitatea in scoli …

   Sau de catre strada, deci indirect tot de catre SISTEM, caci ceea ce se gaseste in revistele ce promoveaza desfraul, tot de catre ELITE este controlat. Ba se mai creaza si „alternative” pentru tinerii rebeli ce le dau acestora iluzia iesirii din gloata:

DOCUMENTARE CELEBRE: „The Merchants of COOL”       

Documentare celebre: “CONSUMING KIDS”

VIDEO: ROCK si CRESTINISM

   Dar nici acasa nu sunt lasati copii de capul lor de catre PAPUSARII SISTEMULUI si prin ferestrele spre lume reprezentate de televizor, internet, jocuri si carti, ii manipuleaza uneori poate chiar mai eficient:

Comentariul zilei (28.01.2010): Promovarea NOII ORDINI MONDIALE prin jocurile video si desenele animate

VIDEO: Mesajul nociv din productiile WALT DISNEY. Detalii despre greii companiei

Documentare celebre: HARRY POTTER si vrajitoria moderna (cum au facut un lucru rau sa para inocent) – subtitrare in limba romana

Din ciclul SA FACEM TOTUL PENTRU STRICAREA CELOR MICI: jocul MY MINX

   Bine se scoate in evidenta in documentarul lui Rafael Udriste si componenta anti nationala de tip “Romania, roman, romanesc = prost”, “UE = bun”, prin care tot ceea ce era intr-adevar bun in tara asta a fost denigrat iar tot ceea ce era rau in occident a fost prezentat a fi exceptional. Si s-a ajuns in situatia nefericita in care acum chiar putem spune ca aproape tot ceea ce se petrece in Romania este foarte rau … Printre cei care au initiat sinistra miscare in tara asta si care au fost deosebit de eficienti, au fost intelectualii de tip Soros:

GEORGE SOROS, GUVERNUL MONDIAL, NOUA ORDINE MONDIALA, lista lui Soros

   Iar in mass-media, PRO TV:

COMPLETARI LA STIREA: Sarbu vinde MediaPro Entertainment

   Inchei completand observatia din documentar, ce arata ca multi ierarhi nu fac nimic in acest sens:

VIDEO: Parintele ARSENIE PAPACIOC, homosexualitatea si Patriarhul

 

O hotarare a Sinodului BOR creaza controverse: masuri impotriva PREOTILOR CE SE RECASATORESC

Posted in CASATORIE, PREOT by saccsiv on martie 14, 2010

DANION VASILE: Tu şi „nebunul” Simeon…

Posted in Danion Vasile by saccsiv on martie 14, 2010

Tu şi „nebunul” Simeon…[1]

Multe minuni a făcut acest plăcut al lui Dumnezeu, Sfântul Simeon cel nebun pentru Hristos. Gonea diavolii, cele ce aveau să fie le spunea mai înainte, tămăduia toate felurile de boli, izbăvea de năpraznice morţi, pe cei necredincioşi îi aducea la credinţă, iar pe cei păcătoşi îi povăţuia la pocăinţă. Dar oamenii nu puteau să cunoască sfinţenia lui, pentru că Dumnezeu îl acoperea şi până la sfârşitul său au socotit că este nebun şi îndrăcit. El ştia singur că lucrurile cele minunate ale sale, care se făceau cu darul lui Dumnezeu, trebuia să le acopere cu nebunia care se arăta pe dinafară. Dar să nu se smintească cineva auzind oarecare fapte necuviincioase şi vrednice de râs, pe care le făcea acest sfânt în nebunia lui cea prefăcută, batjocorind lumea cea deşartă şi trufaşă. Să se gândească fiecare la cuvintele Apostolului: Cel ce voieşte să fie înţelept în veacul acesta să se facă nebun. Şi iarăşi: Noi suntem nebuni pentru Hristos; pentru că cel nebun al lui Dumnezeu este mai înţelept decât oamenii.

Cu darul lui Dumnezeu, pofta cea firească era luată de la dânsul. El a povestit despre sine, zicând: „Când eram în pustie şi aveam multă supărare de la patimile trupeşti şi când mă rugam lui Dumnezeu cu lacrimi pentru uşurarea acelui război, mi s-a arătat Sfântul Nicon, zicându-mi: «Frate, cum petreci?». Eu i-am răspuns: «Pătimesc rău, părinte, şi de nu-mi vei ajuta, nu ştiu ce voi face, pentru că trupul mă munceşte foarte mult». Stareţul, zâmbind, a luat apă din Sfântul Iordan şi mi-a turnat pe pântece; apoi, făcând semnul Sfintei Cruci, mi-a grăit: «Acum eşti sănătos!». De atunci n-am mai simţit în mine poftă trupească, nici în somn şi nici la arătare”.

S-a întâmplat stareţului că mergea pe lângă un loc unde dănţuiau o mulţime de fecioare. Fetele acelea, văzându-l pe el, au început a-l batjocori şi a-l chema la dânsul, strigând: „Monahule, monahule…!”. Dar el, vrând să pedepsească şi să înţelepţească nerânduiala lor, s-a rugat în taina inimii sale către Dumnezeu. Deci le-a făcut ochii strâmbi, căutând fiecare cruciş, iar stareţul s-a dus în drumul său.

Fetele, cunoscându-şi strâmbarea ochilor, au înţeles că nebunul le-a făcut lor aceea şi alergau în urma lui, plângând şi strigând: „Nebunule, îndreaptă-ne ochii noştri”, pentru că lor li se părea că din vrajbă le-a făcut lor aceea. Deci, ajungându-l, l-au prins şi îl rugau cu sila, zicându-i: „Dezleagă ceea ce ai legat!”. Iar el, jucând, a zis către dânsele: „De voieşte cineva din voi să se tămăduiască, atunci să-i sărut ochii cei strâmbi şi se va tămădui”. Unele din ele, câte a voit Domnul să le tămăduiască, s-au învoit cu stareţul să le sărute ochii; deci, prin sărutarea lui, îndată au luat tămăduire. Celelalte, cărora le-a fost scârbă şi n-au voit să le sărute stareţul ochii, au rămas netămăduite[2].

Plecând stareţul puţin de la ele, au început şi acelea a alerga în urma lui şi a striga: „Aşteaptă, nebunule, aşteaptă pentru Dumnezeu şi sărută-ne şi pe noi!”. Dar stareţul nu le-a ascultat pe ele, ci alerga înainte, iar fetele veneau în urma lui. Unii din popor, care priveau la aceasta, ziceau: „Se joacă fetele cu dânsul”, iar alţii le socoteau şi pe acelea că sunt nebune. Dar cuviosul zicea către dânşii: „De n-ar fi strâmbat Dumnezeu ochii lor, apoi ar fi întrecut cu desfrânarea lor toate femeile din Siria; dar pentru schimbarea ochilor lor, nu vor mai fi astfel”.

Un tânăr oarecare a căzut în păcatul desfrânării şi îndată, ca pedeapsă din partea lui Dumnezeu, a fost dat satanei spre chinuirea trupului şi astfel se muncea de duhul cel necurat. Văzându-l pe el, stareţul l-a lovit peste obraz, zicându-i la ureche: „Să nu fii desfrânat”. Îndată cu cuvântul a ieşit diavolul dintr-însul şi tânărul acela a rămas sănătos. Deci, mulţi întrebându-l cum s-a tămăduit, el spunea: „Am văzut pe un stareţ ţinând în mâini o cruce de lemn. Cu aceea a izgonit de la mine un câine negru şi înfricoşător, pe care bătându-l, m-a făcut sănătos!”. Acela nu putea să spună că Simeon Nebunul l-a tămăduit pe el, ţinând Dumnezeu limba aceluia, până în ziua morţii lui Simeon.

El, fiind fără patimă, se apropia fără teamă de partea femeiască şi precum de demult în Sinai rugul de foc stătea nears, tot aşa şi el petrecea nears de atingerea femeiască. El mergea printre dânsele, căutând mântuirea lor, pentru că uneori zicea către orice desfrânată: „Dacă vei voi să-mi fii prietenă, îţi dau o sută de galbeni, numai să nu mai păcătuieşti”. Zicând aceasta, îi arăta desfrânatei aurul, pe care Dumnezeu i-l dădea nevăzut. Dar femeile cele desfrânate, batjocorindu-l, i se făgăduiau că nu vor greşi cu nimeni. Dar lui îi trebuia jurământ de la dânsele şi, de se jura vreuna că va petrece în curăţenie, îi dădea galbenii. După aceea, dacă nu păzea jurământul şi greşea cu cineva, sfântul o cunoştea îndată şi o mustra. Atunci venea asupra ei o boală cumplită sau vreun diavol s-o muncească, până ce făcea făgăduinţă nemincinoasă de pocăinţă adevărată. Astfel a mântuit sfântul pe multe femei desfrânate…[3]

Da, cititorule, mă cheamă Simeon… Şi am primit de la Dumnezeu darul de a-i ajuta pe cei apăsaţi de ispitele trupeşti. Tu nu mă vezi, nu mă auzi şi nici nu te gândeşti că îţi pot fi de ajutor. De multe ori eşti trist, nu-i aşa? De multe ori eşti plictisit de viaţă… Poate chiar te gândeşti la sinucidere. De multe ori ai vrea să schimbi ceva în viaţa ta, să fie altfel. Cum altfel? Nu ştii exact, dar vrei să îţi fie mai bine.

Ştiu, ai încercat de multe ori să schimbi ceva, dar până acum nu ai reuşit să afli ce căutai. De ce? Pentru că nu ştiai să cauţi, nu ştiai ce să cauţi, nu ştiai unde să cauţi. Ştiu, nu îţi place să auzi că mergeai pe un drum greşit. Şi poate totuşi că, pe undeva, îmi dai dreptate… Când stai şi te întrebi: de ce există atâta răutate în lume? Când eşti nemulţumit de faptul că există atâta suferinţă, sau când stai şi te întrebi de ce exişti, pentru că nu îţi găseşti locul într-o lume atât de ticăloasă, atunci îmi dai dreptate. Ai vrea să fie altfel… Ai vrea ca lumea să fie altfel…

Şi eu am vrut acelaşi lucru. Şi îl mai vreau… Şi Dumnezeu a vrut să fie altfel… Crezi că, dacă s-ar fi putut ca viaţa noastră să fi fost mai fericită, Dumnezeu nu ne-ar fi dat această şansă? Să ştii că Dumnezeu ne-a dat-o. Of, dacă Adam nu ar fi călcat porunca dumnezeiască… Ştiu, nu vezi nici o legătură directă între tine şi acest Adam de la începutul istoriei…

Dar viaţa putea fi altfel. Mai bună, mai frumoasă, mai împlinită. Nu ne ajută însă la nimic să îl tot arătăm cu degetul pe Adam, ci trebuie să facem ceva. Ce? „Nu prea avem ce…” – constatăm privind în jurul nostru. Răul e prea mare…

Şi totuşi, eu îţi spun că poţi face ceva… Dacă nu poţi schimba lumea, poţi măcar să îţi schimbi viaţa… Şi, cu fiecare om care trăieşte mai bine, întreaga lume este un pic mai bună. Tot aşa cum fiecare om rău murdăreşte, chiar dacă insesizabil, întreaga lume… Da, poţi trăi cu un picior pe pământ şi cu un picior în rai. În raiul la care eşti chemat. „Rai? Ce cuvânt ciudat… E bun de spus în poveştile de adormit copiii”, ai putea spune. Şi totuşi raiul, în care Hristos m-a învrednicit şi pe mine să ajung, există…

Da, ai auzit de multe ori că raiul există şi poate că de tot atâtea ori ai fost dezamăgit de viaţa pe care o duc cei care spun asta… Dar mie, mie oare ce ai să îmi reproşezi? Am lăsat liniştea pustiei, a pustiei în care mă simţeam ca într-un palat dumnezeiesc, şi am venit să locuiesc în mijlocul cetăţii, pentru a trăi şi a-i ajuta pe cei ca tine… Dacă aş fi trăit azi, aş fi venit în mijlocul Bucureştiului, al Atenei, al Londrei sau al Washingtonului… Nu, nu pentru că mi-ar fi plăcut mai mult viaţa de capitală, ci pentru a fi alături de cât mai mulţi oameni. Da, mă puteam duce şi în capitala Chinei, pentru că există biserici ortodoxe şi în Asia…

Crede-mă că am fost batjocorit în fel şi chip, am primit umilinţe de tot felul, numai pentru a putea să îi ajut pe alţii ca tine… Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a pătimit moarte pe cruce pentru păcatele noastre. Atât de mult ne-a iubit… Şi de asta am încercat şi eu să fac tot ce pot pentru a-i ajuta pe oameni să Îl cunoască…

Am fost şi eu ispitit tare de duhul desfrâului… Dacă nu m-ar fi ajutat Sfântul Nicon, cine ştie ce mi s-ar fi întâmplat… Dar, pentru rugăciunile lui, Dumnezeu mi-a ridicat ispita. Ştiu deci cât de greu este să fii ispitit… Dar mai ştiu şi cât de bine este să primeşti ajutor… Dumnezeu mi-a dat acest har – de a-i ajuta pe cei ispitiţi sau chiar căzuţi în desfrânare. Şi pe mulţi i-am ajutat… Dacă s-ar fi scris toate faptele mele, nu ar fi încăput într-o carte… Numai că cele mai multe nu au fost făcute cunoscute.     M-am ferit să fiu slăvit de oameni şi de asta mi-am ascuns harismele prin nebunia pentru Hristos…

Dar, pentru cine are urechi de auzit, spun că este de ajuns să se ştie că m-am străduit să rup desfrânatele de lucrarea lor şi să le aduc pe drumul cel bun. Şi unele din ele se află acum în Împărăţia Cerurilor… Crezi că acum am renunţat să îi ajut pe oameni să Îl cunoască pe Dumnezeu? Nu… Tocmai de asta şi vreau să te ajut… Pentru că ai avut căderi, pentru că ai ispite, pentru că diavolul vrea să te piardă, aşa cum i-a pierdut pe atâţia alţii…

Vreau să te ajut… vreau să vin în ajutorul tău…

***

Să mă ierte Sfântul Simeon cel nebun pentru Hristos că am îndrăznit să scriu în numele lui… Cu siguranţă că el s-ar fi adresat altfel sufletului tău… Dar sunt sigur că, dacă ai fi putut să îl auzi, ţi-ar fi spus şi el că vrea să vină în ajutorul tău, pentru a te ajuta să îţi schimbi viaţa…

O, dacă am putea noi să auzim glasul sfinţilor, dacă am auzi cu câtă dragoste se oferă să ne vină în ajutor… Numai că nu putem să îi auzim direct[4]. Dar sfinţii ne vorbesc, în mod indirect, prin vieţile şi minunile lor…

Şi, citind câte ceva despre Sfântul Simeon, îţi poţi da seama că şi pe tine vrea să te ajute. Îţi poţi da seama că pentru sfinţi nu există oameni lipsiţi de importanţă. Oameni prea păcătoşi, prea răi, prea urâţi sau prea împietriţi la inimă. Sfinţii sunt colindători care vor să îţi aducă vestea cea bună a Naşterii lui Hristos.

Sfinţii sunt prietenii care vor să ne ajute să scăpăm din lanţurile păcatelor şi să cunoaştem bucuria cea adevărată. Şi nu ne cer nimic în schimb… Păcat însă că oamenii nu înţeleg aceasta.

Iată un exemplu: dacă întrebi o sută de creştini cine a fost Sfântul Avramie, cei mai mulţi ar spune: „Nu ştiu….”. Dacă întrebi o sută de creştini dacă vor să fie ajutaţi de Sfântul Avramie, marea majoritate ar spune: „Da…”.

Poate că nici tu nu ştii nimic despre acest sfânt. Aşa că o să îţi spun eu o întâmplare din viaţa lui, o întâmplare mai palpitantă decât marea majoritate a producţiilor hollywoodiene…

Sfântul Avramie a fost un mare rugător, un mare nevoitor, care ajunsese să se lupte cu diavolii în chip văzut. La un moment dat, când fratele său – care era văduv – a trecut la Domnul, rudele au adus-o pe fiica acestuia, Maria, care avea doar şapte ani, la sfânt. Cuviosul Avramie a lăsat-o să locuiască într-o chilie de lângă chilia sa, şi a învăţat-o rânduielile vieţii monahale. După douăzeci de ani, Maria a căzut în păcatul curviei cu un bărbat care o ispitise vreme de un an. Căzând în deznădejde, ea a părăsit viaţa monahală şi a ajuns într-o casă de desfrâu…

După alţi doi ani, când sfântul a aflat unde trăia nepoata sa, s-a îmbrăcat în haine ostăşeşti şi s-a dus după ea. Când a văzut-o, abia a reuşit să îşi stăpânească plânsul. Când ea l-a văzut, nu l-a recunoscut… Seara, după ce au cinat, Maria i-a spus bătrânului să meargă în pat. După ce acesta a pus-o să închidă uşa camerei, luând-o de mâini, a început să plângă. I-a spus: „«O, fiica mea, eu voi răspunde lui Dumnezeu pentru tine în ziua judecăţii, eu voi lua asupra mea pocăinţa pentru păcatele tale. (…) O, fiica mea, scoală-te şi mergi cu mine!». Iar ea a răspuns către dânsul: «Dacă ştii că eu voi putea merge să mă pocăiesc şi îmi va primi Dumnezeu rugăciunea, voi merge şi voi cădea la cuvioşia ta şi voi săruta sfintele tale picioare, căci te-ai milostivit spre mine şi ai venit aici să mă scoţi din noroiul faptelor mele»”[5]. Şi s-au întors la chiliile lor. După o vreme, mergând pe calea pocăinţei, Maria a primit de la Dumnezeu chiar darul facerii de minuni, ca semn al iertării păcatelor sale…

Să credem lui Hristos că sfinţii vor să vină în ajutorul nostru, aşa cum a venit Sfântul Avramie în ajutorul nepoatei sale. Să ne dăm seama că, fiind mădulare ale Trupului lui Hristos – care este Biserica – , ne înrudim şi noi cu Sfântul Avramie şi cu toţi sfinţii. Să nu ne supărăm că unchii noştri sau mătuşile noastre sau bunicii noştri nu au fost sfinţi. Ci să ne bucurăm că suntem rude duhovniceşti cu toţi membrii Sinaxarului… Suntem rude cu toţi sfinţii care strălucesc în Împărăţia Cerurilor…

Da, sfinţii vor să vină în ajutorul tău… Vor să te ajute şi Sfânta Maria Egipteanca şi Sfânta Taisia sau Sfânta Pelaghia, care din desfrânate au ajuns cuvioase… Vrea să te ajute şi Sfântul Siluan Athonitul, care a călcat şi el în noroiul desfrâului, iar apoi a mers pe calea pocăinţei… Vor să te ajute şi Sfântul Ioan Rusul, şi Sfântul Nicolae, făcătorul de minuni, şi Sfântul Stelian, ocrotitorul copiilor… Şi Sfântul Ciprian, care a fost vrăjitor înainte de convertirea sa… Vrea să te ajute şi Sfântul Mucenic Bonifatie, care cădea în păcatul beţiei, care trăia în desfrâu cu stăpâna sa Aglaida, care păcătuia poate mai greu decât tine, dar prin moartea sa eroică a intrat în cetele sfinţilor. Şi chiar Sfânta Aglaida, care, văzând cum iubitul ei Bonifatie a avut curajul de a-L mărturisi pe Hristos, a renunţat la patimi şi a dobândit sfinţenia printr-o viaţă de rugăciune şi nevoinţă… Vor să te ajute şi Sfântul Nectarie din Eghina, care a făcut şi face o mulţime mare de minuni în vremurile noastre, şi Sfântul Ioan Maximovici, arhiepiscopul care în secolul XX a dobândit sfinţenia, având acum moaştele întregi şi neputrezite…

Da, o mulţime de sfinţi vor să vină în ajutorul tău. Şi, mai mult decât atât, Hristos Însuşi bate la poarta inimii tale. Vrea să Se aşeze în ea. Vrea să îţi alunge singurătatea, tristeţea, durerea…


[1] Din volumul Ti­ne­rii şi sexua­li­ta­tea – Repere pentru mileniul III (Editura Egu­meniţa, 2007).

[2] Faptele făcute de sfinţii nebuni pentru Hristos nu pot fi uşor înţelese de ceilalţi. Dacă ar face numai fapte vrednice de lauda tuturor, unde ar mai fi nebunia lor? Oricum, nu trebuie ca noi să încercăm să le urmăm faptele de părută nebunie, pentru că ele cer o aşezare lăuntrică deosebită. Şi, de altfel, în zilele noastre cea mai grea nebunie pentru Hristos este să fii normal. Pentru că în acest caz necredincioşii, care sunt îmbolnăviţi de înţelepciunea lumii acesteia, te vor considera nebun de-a binelea…

[3] Aceste fragmente sunt luate din Viaţa Sfântului Simeon. Le recomand cititorilor să citească acest text în întregime în Vieţile Sfinţilor – pe luna iulie, Editura Episcopiei Romanului. De asemenea, recomand şi romanul care înfăţişează viaţa Sfântului, Nebunul, scris de părintele Savatie Baştovoi, Editura Cathisma, Bucureşti, 2006.

[4] Cei care au încercat să vorbească cu sfinţii, prin spiritism, au căzut tot în ghearele diavolului, care, aşa cum poate lua chipul unui înger de lumină, poate lua şi chipul unui sfânt…

[5] Vieţile Sfinţilor – pe luna octombrie, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1992, p. 317.

PREOT CRESTIN in tabara ANTI CRESTINA: ADEVARATUL motiv al actiunii preotului LUCIAN GRIGORE a iesit la iveala, prin aparitia articolului din Evenimentul Zilei „Împărtăşania cu aceeaşi linguriţă, între taină şi igienă”

Posted in preotul LUCIAN GRIGORE, Sfanta Impartasanie by saccsiv on martie 14, 2010

   In zi Sfanta de Duminica, ziua Invierii, pe prima pagina a Evenimentului Zilei, apare un nou articol anti crestin, de tipul celor cu care mass-media deja ne-a obisnuit. Trist este ca la caruta asta anti ortodoxa s-a inhamat si preotul LUCIAN GRIGORE, din Pitesti.

   Iata articolul Împărtăşania cu aceeaşi linguriţă, între taină şi igienă:

   Împărtăşania este poate cea mai importantă dintre tainele din religia ortodoxă. Pentru creştini, ea înseamnă împărtăşirea cu trupul şi sângele lui Hristos şi se face de mai multe ori de an. De obicei, în bisericile din România, acest ritual se practică folosind aceeaşi linguriţă. Din acest motiv, medicii atrag atenţia că normele de igienă sunt încălcate, iar oamenii pot contacta diferite boli, unele dintre ele foarte grave.
   „Este complet contra normelor igienice”
   „Este o problemă de igienă majoră. Boli precum hepatita A sau mononucleoza infecţioasă (boală provocată de virusul Epstein-Barrse, care se manifestă prin febră şi angină) se transmit prin salivă şi sunt boli redutabile, contagioase, care pot duce la epidemii pe această cale. Este un lucru complet contra normelor igienice”, spune medicul de familie Călin Ciubotaru. „Alte boli care se pot transmite sunt aftele şi toate bolile infecţioase de la nivelul cavităţii bucale”.
   Medicul Vasile Benea, specialist în boli dermato-venerice de la Spitalul „Prof. Dr. Scarlat Longhin”, spune că prin împărtăşania cu aceeaşi linguriţă se pot transmite microbi, streptococi sau ciuperci precum candida (boala se manifestă prin senzaţia de arsură la nivelul gurii, pete albe, scăderea apetitului la sugari). Din punctul său de vedere, o soluţie ar fi împărtăşirea cu mai multe linguriţe sau punând vinul pe pâine.
   „Nu există altă soluţie decât folosirea unei singure linguriţe de plastic, de unică folosinţă, pentru fiecare persoană”, avertizează şi medicul Ciubotaru.
   De asemenea, printre oameni este destul de răspândită credinţa potrivit căreia argintul ar împiedica transmiterea de microbi sau de boli şi, deoarece linguriţa folosită la împărtăşanie este din argint, ei sunt astfel protejaţi.
   Referitor la proprietăţile miraculoase ale argintului, Ciubotaru spune că e vorba de un mit: „Nu este adevărat. E pur şi simplu o explicaţie religioasă, la fel şi cea potrivit căreia vinul e dezinfectant. Din punct de vedere medical e complet fals. Soluţia de vin e prea diluată şi timpul e prea scurt pentru a dezinfecta linguriţa”.
   Utilizarea mai multor linguriţe, o practică „stupidă” şi „comică”
   Problema linguriţei se dezbate de ceva vreme pe blogurile cu specific religos, dar şi pe forumurile pentru proaspeţi părinţi. Unii dintre ei văd în utilizarea aceleiaşi linguriţe un pericol pentru nou-născuţii care sunt duşi la împărtăşanie.
   Părerea credincioşilor este împărţită. În timp ce mulţi dintre ei spun că nu sunt deranjaţi de această practică, alţii au explicat că şi-au mai pus această problemă.
   „Da, ne-am pus-o, mai ales cu copilul. Pentru că ei sunt mai sensibili. Tatăl copilului spune că nu are nimic, că de asta te împărtăşeşti. Eu zic că ar fi bine ca fiecare să folosească o linguriţă de unică folosinţă, care să nu meargă de la mine la tine”, spune Crina, de 40 de ani, care are un copil de un an şi 10 luni.
   „Dacă o luăm istoric, ar trebui să rămână cum e acum. Cei 12 apostoli au luat vin din aceeaşi cană. Din punct de vedere al igienei, probabil că ar trebui să avem linguriţe de unică folosinţă”, crede Andreas, un tânăr de 25 de ani.
   Alţii exclud din start problema igienei: „Cum să te îmbolnăveşti când te duci la împărtăşanie?”, se întreabă Sonia Hristu, studentă în Bucureşti, de 21 de ani. Iar Andrei Dănilă, de 31 de ani, spune că i se pare „stupid” şi „comic” să fie folosite mai multe linguriţe.
   Doamna V.P., în vârstă de 71 de ani, spune că nu a fost niciodată deranjată că linguriţa trece de la un om la altul: „Iei trupul şi sângele Mântuitorului. Mii de oameni s-au împărtăşit de-a lungul anilor şi nimeni nu s-a îmbolnăvit de la o linguriţă”.
   „Nu mă deranjează pentru că nu suntem ca la doctor. Puterea împărtăşaniei este extraordinar de mare şi eu nu ştiu cazuri medicale legate de acest cult. Şi cred că avem sistemul imunitar destul de puternic. Nu cred că e mare pericol”, spune şi C.M., o femeie în vârstă de 38 de ani.
   „De mică, de când mă împărtăşesc, m-am împărtăşit cu o singură linguriţă şi nu am păţit nimic”, spune Alexandra, în vârstă de 23 de ani.
   „N-am auzit pe nimeni să facă o aftă”, povesteşte Mihai Ionescu, de 64 de ani, dar subliniază faptul că linguriţa respectivă trebuie folosită numai la împărtăşanie, nu şi pentru a mânca miere din borcan: „La noi, linguriţa pe care o foloseşti la împărtăşanie e folosită numai la împărtăşanie. Aşa e normal, dar nu poate nimeni să stea după catapeteasmă să vadă ce face popa. Acea linguriţă nu trebuie să se schimbe: e la împărtăşanie, la împărtăşanie moare”.
   Sunt preoţi care văd în împărtăşirea cu o singură linguriţă o „dogmă” de neatins
   Poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române este că nimeni nu s-a îmbolnăvit niciodată din cauza utilizării aceleiaşi linguriţe în ritualul împărtăşaniei şi că obiceiul trebuie să rămână neschimbat.
   Există însă şi preoţi care, atât din motive de igienă, cât şi teologice, au decis să îi împărtăşească pe credincioşi cu linguriţe diferite.
   „Am luat decizia de a împărtăşi credincioşii cu linguriţe dedicate fiecăruia din dorinţa de a-i împărtăşi pe aceştia numai cu ceea ce se cuvine a-i împărtăşi, adică cu Sfintele Taine şi nu cu altceva – cu materie salivară ori bacteriană de pe limba şi din cavitatea bucală a altora”, îşi explică decizia preotul paroh Lucian Grigore, de la Biserica Domnească Sfântul Gheorghe din Piteşti.
   El spune că principalul motiv care l-a determinat să ia această hotărâre a fost acela de a-i face pe oameni să vină cu inima deschisă la împărtăşanie, fără teama că s-ar putea îmbolnăvi.
   Din punct de vedere teologic, Grigore spune că preotul are datoria de a se îngriji ca în potirul pentru împărtăşanie, iar mai apoi pe buzele credincioşilor, să nu ajungă diferite impurităţi.
   Grigore s-a gândit la un moment dat să înainteze un document către forurile superioare din Biserica Ortodoxă din România pentru a-şi prezenta argumentele şi pentru a se lămuri situaţia la nivelul întregii biserici, dar s-a lovit de o serie de împotriviri : “Cu privire la această problemă, sunt preoţi care văd în această lucrare a împărtăşirii cu o singură linguriţă o „dogmă” de neatins – care ar fi în măsură să probeze măsura credinţei noastre în puterea lui Dumnezeu de a curăţa necurăţiile”.
   Oamenii, puşi în mod forţat în faţa unei dileme
   El spune că, de obicei, credincioşii sunt puşi în mod forţat în faţa dilemei: “ori crezi că Dumnezeu este în măsură să te ferească de bolile (contagioase) ale celui de dinaintea ta şi te mântuieşti, ori nu crezi în puterea Sfintei Împărtăşanii şi nu te mântuieşti. Să ne trezim! Preotul care pune credinciosul să meargă pe tăişul acestei dileme nu dovedeşte nici credinţă şi nici cuviinţă dreaptă faţă de oameni”.
   „Împărtăşania nu are destinaţia de a se transforma în dezinfectant”, mai spune el vizavi de părerea comună potrivit căreia este imposibil ca o persoană să se îmbolnăvească dacă foloseşte aceeaşi linguriţă ca şi cei dinaintea lui. Preotul consideră că, deşi  Dumnezeu face minuni, “minunea nu se cere şi nu se forţează”.
   Am împărtăşit odată un bătrân care era răcit, tuşea şi îi curgea abundent nasul. L-am invitat să se şteargă mai întâi şi apoi să se apropie. Omul era atât de bolnav şi necăjit încât nu-i stătea mintea nici la ce îi zicem eu şi nici la grija la care îl chemam. Sumar a făcut gestul de a se şterge. Pe cei mai catolici decât Papa, care ne pun pe noi în astfel de dileme, i-aş întreba: v-aţi putea împărtăşi vreodată copilul cu o linguriţă ca cea despre care zic eu când povestesc despre bătrân ? Să nu fim ipocriţi, ci să fim cinstiţi cu noi înşine”, spune Grigore.
   “Eu nu găsesc un impediment în a sfinţi în loc de una singură mai multe linguriţe şi a le folosi în cult la momentul cuvenit. Rugăciunea necesară sfinţirii linguriţei poate fi citită mai multora la fel de bine cum se citeşte uneia”, oferă el o soluţie.
   Grigore mai spune că, din punct de vedere teologic, linguriţa este doar un mijloc pentru a primi împărtăşania, iar comunitatea credincioşilor nu este simbolizată de linguriţă, ci de potir.
   Preotul spune că cea mai potrivită soluţie pentru a împărtăşi este cea folosită în Biserica Ortodoxă Rusă. “După ce credinciosul vine înaintea uşilor împărăteşti ale Sfântului Altar, i se aşează sub bărbie procovăţul (o bucată de pânză de culoare roşie). Cu această operaţie se ocupă paracliserul (la nevoie), dar de cele mai multe ori diaconul sau un alt slujitor. Având dinainte un credincios cu fruntea orientată spre vârful catapetesmei şi gura deschisă, preotului îi vine uşor, adică la îndemână să transporte pe deasupra procovăţului linguriţa – purtând cele sfinte – şi să le lase să se prelingă în cavitatea bucală a primitorului, fără să o atingă. Astfel, linguriţa cea unică a preotului rămâne la fel de curată la sfârşitul împărtăşirii a o mie de credincioşi precum a fost şi la început. Totul însă ţine de educaţia pe care s-ar cuveni să o facem credincioşilor în acest sens. Dacă forurile noastre ocârmuitoare s-ar îngriji să poruncească şi la noi, în Biserica Ortodoxă Românească, o astfel de practică, am scăpa de „dilema linguriţei””.
   „Nu există cazuri de îmbolnăvire”
   Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica, nu este de acord cu folosirea mai multor linguriţe pentru împărtăşanie: „Dintotdeauna, în tradiţia ortodoxă, la împărtăşit se foloseşte aceeaşi linguriţă. Acolo avem trupul şi sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, suntem feriţi de boli şi de alte pericole”.
   „Este exclusă îmbolnăvirea de la Sfânta Împărtăşanie. Suntem cu toţii păziţi de orice boală în momentul în care ne împărtăşim. De 2000 de ani, biserica foloseşte împărtăşirea cu aceeaşi linguriţă ”, mai spune el.
   „Ceea ce e important de subliniat e că nu sunt semnalate cazuri de îmbolnăvire. Nu există aşa ceva, nimeni nu a reclamat vreodată aşa ceva. Nu avem de ce să ne temem. Credincioşii bisericii noastre niciodată nu vin cu reţinere la sfântul potir atunci când se împărtăşesc”, susţine Stoica.
   Comentariu saccsiv:

   Pasajul scris cu albastru face parte dintr-un interviu mai larg pe care preotul din Pitesti l-a acordat Evenimentului Zilei si pe care il puteti citi integral la:

Ratacirea preotului LUCIAN GRIGORE, din Pitesti, cel ce da SFANTA IMPARTASANIE CU MAI MULTE LINGURITE … Sau „Sa mai zica cineva ca nu e vremea cernerii cumplite…”

   Articolul din Evenimentul Zilei dovedeste indubitabil motivele reale care l-au determinat pe preotul LUCIAN GRIGORE sa dea acel interviu. Exact ceea ce fratii de la RAZBOI INTRU CUVANT, eu si majoritatea comentatorilor avertizau ca se va intampla, aceea s-a si intamplat:

“Cum sa admitem ca preotii sa semene asemenea indoieli?” RASPUNSURILE TRADITIEI LA SMINTEALA PARINTELUI LUCIAN GRIGORE IN CHESTIUNEA LINGURITEI DE IMPARTASANIE

„COINCIDENTE”: Preotul LUCIAN GRIGORE, cel ce promoveaza, prin producerea SCARBEI, folosirea mai multor lingurite la Sfanta Impartasanie, DORESTE SI UN CALEDAR UNIC …

   Asa ca “explicatiile” preotului pe care le gasiti la sectiunea comentarii a articolelor amintite se dovedesc a fi mincinoase si inselatoare

   Intre timp, la articolul Dilema linguriţei de pe blogul preotului LUCIAN GRIGORE si la http://laurentiudumitru.ro/blog/2010/03/09/dilema-linguritei/ a aparut urmatorul anunt:

   „Întrucât tema abordată aici – de o deosebită importanţă pentru practica liturgică şi pentru viaţa Bisericii Ortodoxe – a fost supusă unor aprecieri neautorizate, anonime (de orientare stilistă), articolul a fost retras până la finalizarea unei dezbateri specializate. 

   În aşteptarea acestui moment, oprim aici orice fel de frământări şi tulburări pe acest subiect.”

   Trebuie subliniat urmatorul aspect. Chestiunea linguritei este doar varful ice-bergului sau mai bine zis, fisura ce se doreste a se produce in zid, ce o data realizata, va permite apelor sa sparga intregul baraj.

   Sa ne amintim ce spunea Sf. Lavrentie de Cernigov:

   „Vine timpul, şi nu e departe, povestea stareţul, când foarte multe biserici şi mănăstiri se vor deschide în slujba Domnului şi se vor repara, le vor reface nu numai pe dinăuntru ci şi pe dinafară. Vor auri şi acoperişurile atât ale bisericilor, cât şi ale clopotniţelor, dar preoţimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la cărămizile lui Faraon. Preotul nu va mai face şi misiune. Când vor termina lucrările nu se vor putea bucura de slujbe duhovniceşti în ele că va veni vremea împărăţiei lui antihrist şi el va fi pus împărat 

   Luaţi aminte la toate cele ce vă spun căci totul se pregăteşte cu foarte mare viclenie . Toate bisericile şi mănăstirile vor fi într-o bunăstare imensă, pline de bogăţii, ca niciodată, dar să nu mergeţi în ele. Antihrist va fi încununat ca împărat în marea biserică din Ierusalim cu participarea clerului şi a Patriarhului. Intrarea şi ieşirea din Ierusalim va fi liberă pentru orice om, dar atunci să vă străduiţi să nu vă duceţi, căci totul va fi spre a vă linguşi pe voi, ca să vă atragă în ispită.

   Bisericile vor fi deschise, dar creştinul ortodox (trăitor, viu cu sufletul) nu va putea intra în ele să se roage, căci în ele nu se va mai aduce jertfa fără de sânge a lui Iisus Hristos. În ele va fi toată „adunarea satanică”.

   Nu mai este mult pana in zilele acelea, dar trebuie sa intelegem ca scenariul de mai sus nu se va realiza peste noapte, ci prin etape premergatoare, care desi se vor succeda cu rapiditate, ele trebuie sa existe. Iar cele ce le-ati citit in Evenimentul Zilei si cele asemanatoare acestui articol reprezinta una dintre ele.

   Sa ne amintim ca La REALITATEA s-au descoperit vinovatii raspandirii GRIPEI PORCINE si ai refuzului vaccinarii: CRESTINII …:

   Tudor Octavian de exemplu, n-a ratat momentul pentru a-si uni fortele cu Val Vilcu, intr-un atac furibund impotriva crestinismului, pe postul Realitatea, la inceputul lui ianuarie 2010.

   Astfel, au ajuns ei la concluzia ca focarele de gripa porcina din Romania au aparut datorita maselor de credinciosi stransi la Sfintele Moaste dar si obiceiului de a saruta in general icoanele. Ca atare, au sfatuit autoritatile sa ia masuri in acest sens, iar Patriarhiei i-au cerut sa promoveze intens campania de vaccinare.

    Val Vilcu a mers insa mult mai departe si amintind de fostul imperiu Britanic ce-si vaccina obligatoriu soldatii, a considerat ca prea multa democratie strica si ca nu-i normal “sa ne rugam de lucratorii ministerelor sanatatii, apararii sau internelor sa se vaccineze” …

   Tot el s-a plans ca “grupuri religioase” folosesc internetul intr-o campanie anti vaccinare foarte eficienta si ca atare actiunea lor ar trebui sanctionata penal.

   La vremea aceea, crestinii erau periculosi caci favorizau pandemia:

Articolul zilei (13.10.2009): ziarul „ADEVARUL” ataca Fundatia “Sfintii Martiri Brancoveni”, datorita campaniei sale ANTI-VACCINARE …

Cotidianul, vaccinul si blogurile

Mass-media ataca blogurile crestine: ADEVARUL pe Apologeticum si NU VACCINURILOR!!! iar Costi Rogozanu (COTIDIANUL) pe RAZBOI INTRU CUVANT

   De aceea si avertizam:

Din cauza GRIPEI PORCINE, se vor interzice slujbele religioase si eventual chiar Sfanta Impartasanie?

   Porcina insa s-a dus, dar asta nu a fost de natura sa-i determine pe furibunzii anti crestini sa renunte. Atacurile impotriva ortodoxiei din mass-media sunt diverse:

„VIP” ii explica parintelui SAVATIE BASTOVOI cum e treaba cu TEORIA CONSPIRATIEI

Anti crestinismul revistei TABU nu are limite …

In seria „REALITATEA.NET vă prezintă conspiraţii celebre” aflati despre inexistenta lui IISUS HRISTOS, a NOII ORDINI MONDIALE, a EVREILOR bogati, dar si despre existenta EXTRATERESTRILOR …

Taranul roman a fost ateu? MUZEUL TARANULUI ROMAN va scoate expunerea Horia Bernea – Crucea

VIDEO: Care este motivul pentru care PAVEL CORUT, varfurile masoneriei, yoghinii sau adeptii new age, NEAGA EXISTENTA DRACILOR si ca IISUS HRISTOS ESTE FIUL LUI DUMNEZEU?

VIDEO: Un trucaj ieftin este intens mediatizat: „TREI PREOTI DANSEAZA MANELE” … Va prezint FILMUL ORIGINAL

   Insa cele, precum articolul din EZ, ataca elementul central al crestinismului: impartasirea cu TRUPUL SI SANGELE MANTUITORULUI. Cu chestiunea linguritei unice ce infecteaza se deschide o bresa, cu afirmatii de tipul „sarutatul icoanelor si masele de oameni stranse de sarbatori duc la epidemii” aceasta se largeste iar cu inducerea scarbei cand vorbesti de potir, precum o face preotul din Pitesti („COINCIDENTE”: Preotul LUCIAN GRIGORE, cel ce promoveaza, prin producerea SCARBEI, folosirea mai multor lingurite la Sfanta Impartasanie, DORESTE SI UN CALEDAR UNIC …) bresa din zid devine suficient de mare pentru a navali apele. Din acest moment atacurile se vor inteti intr-un ritm dracesc si cat de curand barajul se va rupe …

   Preotul LUCIAN GRIGORE figura a fi luptator anti sistem:

“Biserica nu este doar Sinodul si nici Sinodul nu este in chip deplin Biserica”

   Actiunea lui dovedeste indubitabil ca a lua atitudine impotriva actelor cu cip nu este deajuns. Caci multi necrestini o fac de asemenea, dar acestia de fapt pregatesc mentalul maselor cu doctrina realei NOI ORDINI MONDIALE, precum miscarea anti crestina Zeitgeist

Ultima revolutie: NOUA ORDINE MONDIALA reala impotriva falsei “Noi Ordini Mondiale”

   De fapt despre asta si este vorba cu acest preot. S-a inhamat in sinistra miscare ce pregateste lumea noua antihristica. Daca cele de mai sus nu va sunt suficiente pentru a intelege, cititi va rog cu rabdare si articolul sau:

The Book of Eli (Cartea lui Eli), o cronica a filmului, Pr. Lucian Grigore

%d blogeri au apreciat: