Ghidul alegătorului din România. Alegerea Preşedintelui României, 22 noiembrie 2009

Cum este ales Preşedintele României ?

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilr înscrişi în listele electorale permanente este declarat ales.

În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută de lege, se organizează al doilea tur de scrutin la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. 

Cine are drept de vot ?

Au drept de vot cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Cine nu are drept de vot ?

Debilii sau alienații mintal, puşi sub interdicție; 

Persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Unde votăm ?

Fiecare alegător votează la secția de votare unde este arondat potrivit domiciliului.

Alegătorul care, în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, votează numai  la  secțiile  de  votare  speciale,  constituite,  de  regulă,  în  gări,  autogări,  aerogări  şi  în  campusurile universitare.

Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

Când votăm ?

Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. 

La  ora  21,00  preşedintele  biroului  electoral  al  secției  de  votare  declară  votarea  încheiată  şi  dispune închiderea sălii unde se votează.

Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Care este procedura la secția de votare ?

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate membrilor biroului electoral al secției de votare.Prin act de identitate se : cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul  diplomatic,  paşaportul  diplomatic  electronic,  paşaportul  de  serviciu,  paşaportul  de  serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.

Atenție!

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România îşi pot exercita dreptul de vot pe baza paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic, paşaportului simplu temporar sau titlului de călătorie .

Dacă  alegătorul  votează  la  secția  de  votare  unde  este  arondat  potrivit  domiciliului, preşedintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de acesta va verifica dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul va semna în listă la poziția destinată acestuia. Dacă alegătorul nu se regăseşte în  copia de pe lista electorală permanentă va fi înscris într‐un tabel electoral, unde va semna în dreptul datelor sale personale la poziția dedicată semnăturii din tabel.

Dacă alegătorul votează la o secție de votare specială este înscris de preşedintele biroului electoral al secției de votare sau de către membrul desemnat de acesta în tabelul electoral, după care semnează.

În  baza  semnăturii  în  copia  de  pe  lista  electorală  permanentă  sau  în  tabel,  după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu mențiunea „VOTAT” pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. 

În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o mențiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral. 

Cine are acces în cabina de vot ?

Fiecare alegător votează separat, în cabine închise. 

Atenție! Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă !

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a‐l ajuta.

Însoțitorul nu poate fi ales din rândul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

Preşedintele secției de votare poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Cum aplicăm ştampila pe buletinul de vot ?

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat.

Ştampila  cu  mențiunea  „VOTAT”  se  aplică  înăuntrul  patrulaterului  care  cuprinde  prenumele  şi  numele candidatului pe care îl votează. 

Ce se întâmplă dacă am aplicat greşit ştampila pe buletinul de vot ?

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu mențiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând şi anulând buletinul de vot inițial.

Atenție!

SUNT VALABILE

•buletinele de vot pe care opțiunea alegătorului este evidentă deşi ştampila cu mențiunea „VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, 

•buletinele de vot pe care tuşul s‐a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu mențiunea „VOTAT”, 

• buletinele  de  vot  pe  care  ştampila  a  fost  aplicată  de  mai  multe  ori  în  acelaşi  patrulater  sau  atât  într‐un patrulater cât şi în afara oricărui alt patrulater.

Efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora!

SUNT NULE

• buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secției de votare; 

• buletinele de alt model decât cel legal aprobat;

• buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu mențiunea „VOTAT”;

•buletinele de vot la care ştampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate!

Introducerea buletinului de vot în urnă şi restituirea ştampilei

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. 

Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

Ştampila încredințată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de  votare  desemnați  de  acesta  care  o  aplică  pe  actul  de identitate al alegătorului sau aplică un timbru autocolant, după caz, şi înscrie data scrutinului.

Se poate contesta identitatea unui alegător ?

Candidații şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace legale.

În cazul în care contestația este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secției de votare îl va opri de la votare  pe  alegătorul  contestat,  va  consemna  faptul  într‐un  proces‐verbal  şi  va  sesiza  această  situație autorităților competente.

Când poate fi suspendată votarea ?

Preşedintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. 

Suspendarea este anunțată prin afişare la uşa sediului secției de votare imediat ce s‐a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.

Cine poate vota prin intermediul urnei speciale ? 

Alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate;

cererea  scrisă  trebuie  depusă  cel  mai  târziu  în  preziua  votării  şi  trebuie  să  aibă anexate copiile actelor medicale sau ale altor acte oficiale din care să rezulte că alegătorul respectiv este netransportabil.

Persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă; cererea scrisă a acestora trebuie depusă cel mai târziu în preziua votării.

Persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi‐au pierdut drepturile electorale. cererea  scrisă  a  acestora  trebuie  depusă  cel  mai  târziu  în  preziua votării (art. 196 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 cu modificările şi completările ulterioare).

Atenție!

• În  preziua  votării,  preşedintele  biroului  electoral  al  secției  de  votare  primeşte  cererile  de  votare  prin intermediul urnei speciale, în intervalul orar 18,00 – 20,00.

• În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială.

•Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare.

•Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare.

Când se organizează al doilea tur de scrutin ?

Al doilea tur de scrutin se organizează în cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În al doilea tur de scrutin participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi, valabil exprimate pe întreaga țară la primul tur. 

Al doilea tur de scrutin are loc la doua săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleaşi secții de votare, sub conducerea  operațiunilor de  către  aceleaşi  birouri  electorale  şi  pe baza  aceloraşi  liste  de alegători  de  la primul tur.

Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Cum se stabileşte rezultatul alegerilor ?

După  închiderea  sălii  unde  se  votează,  preşedintele  biroului  electoral  al  secției de votare, în prezența celorlalți membri, efectuează operațiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării. 

Aceste rezultate sunt centralizate la nivelul biroului electoral județean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti şi apoi la Biroul Electoral Central.

Curtea Constituțională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass‐media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales.

Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul rãmâne la Curtea Constituționalã, unul se prezintã Parlamentului pentru depunerea jurãmântului prevãzut la art. 82 alin. (2) din Constituția României, republicatã, iar al treilea se înmâneazã candidatului ales.

Cum este protejat dreptul de vot ? 

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Ce fapte pot aduce atingere dreptului de vot sau altor drepturi ale mele ca alegător?

•refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secția de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot;

•refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere a alegătorului, formulată în scris;

•refuzul de a înmâna buletinul de vot şi ştampila cu mențiunea „VOTAT” alegătorului care a semnat în lista electorală; 

•neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu mențiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz, precum  şi  reținerea  actului  de  identitate,  fără  motive  întemeiate,  de  către  membrii  biroului  electoral  al secției de votare;

Aceste fapte constituie contravenții şi se sancționează cu amenzi al căror cuantum variază între 1.000 şi 10.000 lei.

Atenție!    Ca  alegător  am  obligația  de  a  respecta  prevederile  legale  referitoare  la  organizarea  şi desfăşurarea alegerilor. 

Ce fapte pot constitui o încălcare a legii ?

Constituie  contravenții  şi  se  sancționează  cu  amenzi  al  căror  cuantum  variază  între  1.000  şi  10.000  lei următoarele fapte:

• nerespectarea interdicției privind prezența altor persoane în cabina de vot;

• continuarea  propagandei  electorale  după  încheierea  acesteia,  precum  şi  sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

Legea sancționează următoarele infracțiuni:

• Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare. 

Se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

•Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat. Nu intră în această categorie bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. 

• Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegătorSe pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. 

•Utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals, sau a unui buletin de vot fals.

Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.