SACCSIV – blog ortodox

Proteste in prima zi a întrunirii Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic între ortodocşi şi romano-catolici

Citez din articolul Prima zi a intrunirii din Cipru cu proteste, al fratilor de la RAZBOI INTRU CUVANT:

   Membri ai Uniunilor Creştin-Ortodoxe, monahi ai Mănăstirii Stavrovunios, precum şi clerici din cuprinsul Mitropoliei Kitios au cerut Arhiepiscopului Hrisostomos al II-lea anularea întrunirii care se desfăşoară la Hotelul Sfântul Gheorghe din Pafos.

   Membri Uniunilor Ortodoxe din Grecia şi din Cipru protestează, deoarece susţin că Dialogul dintre cele două Biserici are ca scop supunerea Bisericii Ortodoxe faţă de Papa.

   Arhiepiscopul şi-a exprimat neplăcerea faţă de manifestare şi a cerut de la clericii care au participat la manifestarea protestatară să treacă luni pe la biroul său.

   Comisia Mixtă Internaţională, care este alcătuită din reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe şi ai Bisericii Romano-Catolice, are ca scop restabilirea comuniunii dintre cele două biserici. Din pricina adunării credincioşilor în afara hotelului, s-a renunţat la o parte din program care prevedea inaugurarea întrunirii printr-o rugăciune comună în Sfânta Biserică a Sf. Gheorghe.

   Din partea sa, Mitropolitul Gheorghios de Paphos a accentuat că scopul Dialogului este ca ortodocşii şi romano-catolicii să găsească Credinţa pe care au avut-o în comun înainte de despărţirea bisericilor.

   A mai spus că toţi sunt de acord

   „că există diferenţe foarte serioase; o mie de ani de depărţire au înmulţit şi diferenţele dintre noi, iar anumite lucruri pentru care de la început a existat o interpretare diferită pe de o parte, şi pe de altă parte ne-au despărţit. Astăzi însă, vremurile impun împăcarea; cu toate că Bisericile au trecut prin ură şi ostilitate, astăzi înţelegem că trebuie să colaborăm”.

   Întrunirea, care se desfăşoară la fiecare doi ani, este găzduită de Biserica Ciprului până pe 23 octombrie. Lucrările ei se desfăşoară cu uşile închise.

   Congresiştii participanţi au vizitat astăzi Lefkosia şi regiunea liberă din Ammochostos.

   (traducere din limba greacă: ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com/)

   Pe site-ul http://www.ecum.ro/infoecum/Ro/ se gaseste articolul Dialogul dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică din care citez:

   „Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică au în comun doctrine şi tradiţii canonice care uşurează dialogul teologic în vederea unirii. Cadrul oficial în care teologii celor două Biserici se întâlnesc pentru dialog este Comisia Mixtă de Dialog Teologic Catolic-Ortodox. Aceasta s-a format în anul 1979 ca urmare a declaraţiei comune a papei Ioan Paul al II-lea şi a patriarhului Demetrios I. Comisia este formată din 30 de membri ortodocşi şi 30 de membri catolici. Întâlnirile de până acum ale comisiei:

  • 1980: Patmos şi Rhodos, Deschiderea festivă a Dialogului 
  • 1982: München, „Taina Bisericii şi a Euharistiei în lumina Tainei Sfintei Treimi”
  • 1984: Creta, „Credinţa, tainele şi unitatea Bisericii”
  • 1986-1987: Bari, „Credinţa, tainele şi unitatea Bisericii“
  • 1988: Valaam, „Taina preoţiei în structura sacramentală a Bisericii, însemnătatea succesiunii apostolice pentru sfinţenia şi unitatea poporului lui Dumnezeu”
  • 1990: Freising, „Consecinţele eclesiologice şi canonice ale naturii sacramentale a Bisericii. Sinodalitate şi autoritate în Biserică.
  • 1993: Balamand,„Uniatismul şi căutarea de azi a comuniunii depline”
  • 2000: Baltimore, „Implicaţiile eclesiologice şi canonice ale uniatismului”
  • 2006: Belgrad

   Încă din anii 90 dialogul a întâmpinat unele dificultăţi, iar la întâlnirea din anul 2000 de la Baltimore membrii comisiei nu au putut cădea de comun acord asupra unui document final comun cu privire la Bisericile Unite cu Roma. După o pauză de şase ani comisia şi-a reluat în anul 2006 activitatea prin întâlnirea de la Belgrad.

   Întâlnirea din septembrie 2006 de la Belgrad a fost prezidată de doi Copreşedinţi, Eminenţa Sa, Cardinal Walter Kasper, Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi Mitropolitul Ortodox Ioan de Pergamon, reprezentând Patriarhia Ecumenică. Secretari ai Comisiei au fost ES Mitropolit Gennadios de Sassima şi Mons. Eleuterio F. Fortino.

   Delegat din partea Bisericii Ortodoxe Române a fost P.S. Petroniu Florea, Episcop Vicar de Oradea. Biserica Româna Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost reprezentată de P.S. Florentin Crihălmeanu, Episcop al Episcopiei de Cluj-Gerla. Tema întâlnirii a fost koinonia.

   2007: Ravenna

   Comisia mixtă internaţională de dialog s-a întrunit pentru cea de-a X-a sesiune de dialog, în Ravenna/Italia, între 8 şi 14 octombrie 2007. Au participat 30 de repezentanţi ai Bisericii Catolice – printre care şi Cardinalul Christoph Schönborn – şi reprezentanţi din aproape fiecare Biserică Ortodoxă. Adunarea a fost prezidată de Mitropolitul Ioannis Zizioulas şi Cardinalul Walter Kasper.

   În documentul final intitulat „Consecinţele ecleziologice şi canonice ale naturii
sacramentale a Bisericii: comuniune, conciliaritate şi autoritate în Biserică”
se afirmă următoarele: „Ambele părţi sunt de acord că în vremea Bisericii nedespărţite, această ordine canonică (Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim) era recunoscută de toţi.” Cele două Biserici nu sunt de acord însă în ceea ce priveşte interpretarea dovezilor istorice din prezent cu privire la prerogativele episcopului Romei drept protos, o chestiune care era deja înţeleasă în moduri diferite în primul mileniu.

   PS Pentroniu Sălăjanul, Episcop Vicar al Episcopiei Oradiei, Delegat al Bisericii Ortodoxe Române la acest dialog completează într-un comunicat: “Delegaţii Bisericilor Ortodoxe şi cei ai Bisericii Romano Catolice nu au luat în discuţie şi nu au căzut de acord asupra faptului că episcopul Romei ar fi, în acest moment, primul între patriarhii lumii. Acest lucru ar fi imposibil, de vreme ce actualul episcop al Romei a şi eliminat, la începutul anului 2006, dintre titlurile sale pe cel de patriarh al Occidentului.”

   Documentul comun al întrunirii de la Ravenna a fost publicat în data de 15 noiembrie 2007 la Vatican, Istambul şi Atena. Varianta originală a acestui document este în limba engleză. Traducerea în limba română o puteţi găsi aici.

   Următoarele întruniri ale Comisiei vor dezbate în 2007-2009 tema primatului papal în primul mileniu creştin, iar în 2009-2011 tema primatului în cel de-al doilea mileniu.

   Interesant de studiat este si:

   FAITH, SACRAMENTS AND THE UNITY OF THE CHURCH

   Cititi va rog si:

IMPORTANT DOCUMENT IMPOTRIVA ECUMENISMULUI (Mărturisirea de credinţă din Volos, aprilie 2009)

La „Nasul” (B1TV), MASONII se lauda ca PATRIARHUL ECUMENIC ATHENAGORAS (cel ce a ridicat anatema de la 1054) a avut GRADUL 33 … (adica se inchina lui LUCIFER)

DOCUMENTUL DE LA RAVENNA

VIDEO – Dumitru Staniloae: „Ecumenismul este produsul masoneriei„, mari duhovnici romani despre ecumenism – video, analiza fenomenului

VIDEO: Parintele ARSENIE PAPACIOC despre ECUMENISM si CATOLICISM

Sfanta Chinotita a Sfantului Munte despre Dialogul cu romano-catolicii

Articolul zilei (08.07.2001): Papa vrea Guvern Mondial

26 august – 2 septembrie, Geneva: intrunirea CONSILIULUI MONDIAL AL BISERICILOR. BOR este reprezentata de Mitropolitul Nifon Mihaita

Consiliul National al Bisericilor lui Hristos din SUA finantat de … ROCKEFELLER

Articolul zilei (27.05.2009) si completari utile despre NEW AGE si MASONERIE: „Obiectivul Patriarhului, acelasi cu al masoneriei: “Unitatea spirituala a lumii””

CATOLICUL Massimo Introvigne despre ILLUMINATI si filmul “Îngeri şi demoni”

Video: UNDE DUCE ECUMENISMUL? De la unirea cu catolicii si pana la Maitreya si ANTIHRIST

28 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. saccsiv said, on octombrie 18, 2009 at 10:54 am

    Pentru mai facilita parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:

    https://saccsiv.wordpress.com/about/

    Apreciază

  2. es said, on octombrie 18, 2009 at 11:02 am

    Să sperăm că rezultatele dialogului o să ne fie favorabile nouă, ortodocşilor.

    „Intoarcerea latinilor la credinta nestirbita Ortodoxa. Intinderea credintei ortodoxe de la Apus pana la Rasarit. Frica si cutremurul barbarilor fata de Ortodoxie. ”
    http://www.razboiulnevazut.org/articol/21/Profetia-unui-cuvios-din-anul-1503

    Apreciază

  3. un.oarecare said, on octombrie 18, 2009 at 11:07 am

    Sa nu uitam si de proorocia Sfantului Kuksa al Odesei (1875-1964; canonizat in 1992):

    „Nu peste mult timp va avea loc Sinodul Ecumenic, numit “sfant”. Insa acest Sinod nu va fi cel de-al optulea, fiind o adunatura de necredinciosi. In cadrul lui toate credintele se vor uni in una. Posturile vor fi anulate, calugaria anulata, calugarilor si episcopilor li se va permite sa se casatoreasca, iar preotilor, sa se recasatoreasca. Noi insa nu trebuie sa acceptam aceste schimbari. Stilul nou va fi introdus in toata Biserica Universala.

    Fiti vigilenti! Straduiti-va sa mergeti la Bisericile lui Dumnezeu acum, cat ele sunt inca ale noastre. Va veni timpul cand nu le vom mai putea frecventa. Numai cei alesi vor intelege ce se intampla. Pe oameni ii vor obliga sa se duca la biserica apostata, insa nu trebuie sa mergem intr-acolo in niciun caz. Va rog, stati in credinta ortodoxa pana la ultima suflare si va veti mantui“.

    (Ziarul “Pravoslavnâi Simbirsk”, Nr. 21-22/1998) – Extras din: “Staretii despre vremurile de pe urma“, Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Petru-Voda, 2007.

    http://www.razbointrucuvant.ro/2008/07/30/stati-in-credinta-ortodoxa-pana-la-ultima-suflare/

    Apreciază

  4. razbointrucuvant said, on octombrie 18, 2009 at 2:10 pm

    Iar in 2008, in mare taina, s-au intalnit in Insula Creta, la Elounda, unde au pregatit minuntios documentele de lucru pentru ceea ce se intampla acum, mai mult de fatada si diplomatic, in Cipru. Dar partea esentiala, „tehnica” este deja facuta. Iar in documentul de la Creta… e jale… de aceea si trebuia tainuit. La Ravenna a fost sirop de trandafiri fata de ce compromisuri grave cu papistasii s-au facut acum… urmand a fi semnate in aceste zile. Situatia e cat se poate de grava. Vom avea noi detalii pe site in seara aceasta si in zilele ce vin.

    Apreciază

    • marian said, on octombrie 18, 2009 at 3:44 pm

      Frati ortodocsi de la Razboiintrucuvint si saccsiv…am mai postat ceva la articolul „chestiunea tiganeasca si ungurii extremisti”…ma adresez voua cu umilinta spre a primi cuvint de indreptare si sfat. Probabil veti ramine surprinsi sa aflati de aici ca exista tigani ortodocsi cu dragoste pt.credinta lor. Eu sunt unul dintre ei. Am 36 de ani, sunt din Constanta, casatorit cu romanca, doi copii (un baietel de 1 an jumate si o fetita de 7 ani). Am crescut intre romani, la bloc, am invatat carte si am fost educat in spiritul romanesc, zic eu, cel adevarat. Am avut probleme de discriminare in copilarie si adolescenta cu romanii dar exact intr-un moment crucial din viata mea, fara sa fiu indrumat de nimeni, am ajuns la minastirea „sf.Maria” din Techirghiol la marele duhovnic parintele Arsenie Papacioc, devenind astfel fiul sau duhovnic. Acolo l-am cunoscut pe Dumnezeu si am invatat ce inseamna sa fi crestin-ortodox, am descoperit dulceata invataturii ortodoxe. Am lucrat si in Marina Militara Romana si pt.asta sunt mindru caci am fost in slujba lui Dumnezeu si a tarii mele. Timp de 7 ani am lucrat cu sotia mea in Italia si cand eram pe punctul de a decide sa ne stabilim acolo s-a intimplat ceva : un dor nebun de tara a pus stapinire pe noi si ne sufoca, un dor nebun de icoane, de preotii nostrii, de minastiri, de romanism. Cu toate ca nu ne lipsea nimic, eram tristi si chiar visam amindoi, biserica noastra, preoti, icoane. In final, am decis sa ne reintoarcem acasa constienti fiind ca ne va fi mult mai greu. Eu am prins un contract in Norvegia la compania Rolls Royce ca programator roboti industriali si momentan ma aflu singur, departe de tara si de familie. Am hotarit sa stau la lucru aici pina ne terminam casa pe care am inceput s-o construim, apoi sa vin acasa si eu definitiv. Sunt aici in Norvegia cam de un an si tot de un an am inceput sa citesc acest sit saccsiv care mi-a luminat mintile si mi-a deschis creierul asupra a ceea ce se intimpla in jurul meu. Marturisesc ca stau ca pe ace si vreau sa ma intorc mai repede acasa, sa ma mai bucur atit cat va mai fi cu putinta de minastire si de Sfinta Liturghie. Observ si nebunia care a izbucnit cu privire la problema tiganeasca, prostiile pe care pe fac tiganii, dorinta de razbunare si rasismul majoritarilor dar ma inspaiminta si mai mult criminalii din spatele acestor actiuni de tiganizare a Romaniai, folosind tiganii ca pe carne de tun, suprasaturind populatia cu obiceiurile si traditiile tiganilor, pentru ca apoi tot ei sa inflameze poporul indemnind la acte rasiste si ura prin articole din ziare, iar apoi tot ei, criminalii (Elitele) sa vina in „sprijinul” tiganilor incercand sa-i protejeze cu legi antidiscriminatorii. Deja aceasta problema incepe sa ma lase cam rece intrucat am inteles ca este vremea cernerii…Dumnezeu cheama la El pe toti cei ce vor sa urmeze Calea cea strimta. Nu cunosc bine problema tiganeasca, istoria si traditia tiganilor, dar nici adevarata istorie a Romaniei, intrucat am aflat ca ceea ce am invatat eu la istorie pe timpul comunismului a fost cu mult deturnat . Un lucru este cert insa : ma bucur ca m-am nascut pe pamint romanesc, ca aici am cunoscut Sfintele Taine, aici am fost crestinat…sunt constient ca am o datorie mare fata de aceasta tara de la al carei sin am supt, care m-a educat (chiar si cu putina discriminare in copilarie), care m-a educat si m-a invatat carte, tara datorita careia am devenit OM cu fruntea sus, reprezentind-o cu fruntea sus printre straini. Ma lasa rece ONG-urile lui peste si toata campania asta antidiscriminare. Dupa parerea mea era mult mai buna o campanie de increstinare si educare a tiganilor in spiritul sfintei ortodoxii care spune ca e grav sa furi, sa tilharesti, sa minti si sa ucizi. Acum cred ca e prea tirziu caci Ortodoxia noastra scumpa se afla in mare pericol…dar cine stie, la Dumnezeu toate sunt cu putinta. Mi-as dori din suflet ca tiganilor sa li se deschida ochii cei launtrici, sa paraseasca sectele la care s-au dus in mare numar crezind ca acolo este Dumnezeu, sa paraseasca vrajitoriile spurcate pt.care cred ca mare pedeapsa va veni asupra lor sa paraseasca obiceiurile pagane si sa vina acum in al 12 ceas la Dreapta Credinta. Si Biserica ar fi trebuit sa-i atraga sprea Ea. Dar vad ca dimpotriva, in loc sa fie schimbate traditiile pagane tiganesti cu traditiile ortodoxe, se incearca schimbarea si rasturnarea valorilor ortodoxe si inlocuirea lor cu obiceiuri tiganesti. Nu condamn toate traditiile tiganilor deoarece unele sunt chiar bune ( unirea si iubirea dintre ei, sacrificiul pentru aproapele, procreerea, etc). Acum lasind la o parte problemele etnice, vad ca vremea este aproape…din fericire, sotia mea este pe aceeasi lungime de unda cu mine in sensul ca a inteles si ea ceea ce se intimpla. Avem in planul de urgenta, identificarea unui catun, satuc de munte in care sa ne retragem toata familia…adica sa renuntam la tot si sa ne apropiem de munti, unde sa continuam a trai crestineste…stim ce ne asteapta si nu ne temem. Sfatul pe care eu vi-l cer acum este : sa mai continui pomparea de bani inconstructia casei noastre (la Costinesti) sau sa ma gandesc serios sa o vind la stadiul in care se afla ? Cum fac sa intru in legatura cu persoane si familii ortodoxe care doresc la fel ca si noi, retragerea catre sate de munte, exista deja discutii sprea a se organiza comunitati de familii in cadrul carora ne putem ajuta, sa avem dascalii nostrii pt copii, doftoroaia si moasele noastre asa cum ne invata si parintele Iustin Pirvu ? Si parintele mai tinar care acum slujeste la sf Minastire din Techirghiol in locul parintelui Arsenie Papacioc (noul meu parinte duhovnic) m-a sfatuit sa caut comunitati de familii ortodoxe prin zona de munte in viitorul apropiat. Deci cum sa fac ? Cum intru in contact cu familiile acestea ? Se duc asemenea discutii chiar pe sit-ul acesta ? Va rog sa-mi raspundeti nedumeririlor mele nejudecandu-ma prin prisma etniei mele si a rasismului ci prin prisma ortodoxa, sanatoasa. Amintiti-va ca si voi ati fost pagani si dacii treceau copiii prin foc inchinindu-se la zei…pina ce a venit sfintul Andrei sa va crestineze. Acum si voi aveti datoria asta…eu sunt unul dintre cei ce am nevoie de calauza…sunt o oaie ratacita care vrea sa vina acasa. Astept va rog

      Apreciază

      • Vizitator said, on octombrie 19, 2009 at 3:01 pm

        @Marian

        Esti in Romania acum?

        Parerea mea este sa urmezi celor pe care ti le spune Dumnezeu prin slujitorul Sau (duhovnic), caci el raspunde de sufletul tau. Din putinul pe care l-am citit, am vazut ca Sfintii Parinti, inainte de a face ceva (orice!), se rugau. Si pentru a afla raspunsuri la intrebari, si pentru a lua decizii, si pentru a trage la sorti, si pentru a avea spor la lucru, si pentru a manca, si pentru a se culca. Pentru orice lucru, se rugau. Asa sa faci si tu si, daca Dumnezeu vede o inima doritoare de bine, le va aranja pe toate. Noi nu avem ce sa „aranjam” in afara de propriile persoane. Se ocupa Dumnezeu de „aranjamente”. Vor aparea si cunoscuti, si binecuvantari. Cauta sa asculti de duhovnic, ce iti spune, fara indoiala. Daca Dumnezeu da ploaie si pentru cei buni si peste cei rai, cu atat mai mult nu ii va aranja pe cei care cauta sa faca binele cu toata inima lor si care vor sa fie intru toate copii ai Lui?

        Roaga-te, fii smerit cu inima, mergi la Sfanta Liturghie, discuta cu duhovnicul toate gandurile tale, toate planurile „mari” si „mici” si ai sa vezi ca, atunci cand omul „se pune in miscare” spre cele dinlauntru, se schimba toate si in afara. TOT UNIVERSUL SE SCHIMBA!

        Doamne-ajuta!

        ps: da, faptul ca Romania se afla in „urma” tarilor occidentale cu 50-100 de ani este o binecuvantare de la Dumnezeu. Mi-a povestit un prieten ca a fost in Austria acum vreo 10 ani si a intrat intr-o biserica catolica. Era pustie, doar el si cu preotul de acolo, care facea o slujba singur. Asta e marea „civilizatie” occidentala, in fata careia cad in genunchi si multi crestini ortodocsi. Poate unii, mai nou, socotesc ca mantuirea depinde de PIB si de cati cilindri are masina. Am fost si eu pe afara. Trebuia sa merg 30 de km ca sa ajung la o biserica in care se facea Sf Liturghie o data la 2-3 saptamani. De alte slujbe nu vorbesc. Iadul in toata „splendoarea”, pe pamant.

        Apreciază

      • marian said, on octombrie 19, 2009 at 6:57 pm

        Pt. „vizitator”…multumesc mult pentru raspuns, consider ca este unul din cele mai bune raspunsuri.

        Apreciază

    • marian said, on octombrie 18, 2009 at 4:27 pm

      As dori sa va ma captez putin atentia asupra unor aspecte pe care le-am observat aici in Norvegia si care m-au socat, Norvegia nefiind tara membra UE. Am observat ca absolut toate tranzactiiel se fac cu caruri continind microcipuri RFID. Populatia (de cca 4 mil de locuitori) foarte civilizata dealtfel asculta si executa orbeste orice implementare din aceasta ce te pune pe ganduri. Norvegianul de rind, pina si pentru un pachet de tigari plateste cu cardul…nu prea mai vezi bani cash. Ca si lucrator strain venit la munca in Norway, nu-ti primesti salariul decat dupa ce ai obtinut Tax-card-ul de la autoritatea pentru taxe si impozite si bineinteles deschiderea contului din banca in care ti se varsa salariul. In toata Norvegia plata se face nu cash ci prin varsamint direct in contul bancar. Sansa mea si a celor catorva romani care lucram la RollsRoyce este ca prin intermediul net-ului putem sa transferam banii direct in tara in conturile sotiilor si familiilor noastre de unde banii pot fi scosi cash (cine stie pt.cat timp). Un alt lucru care m-a pus pe gandri este acesta : la expirarea permisului provizoriu de munca, trebuie sa merg la politie sa mi se elibereze permisul permanent de munca iar cu acesta trebuie sa merg la oficiul TAX-CARD pentru a mi se elibera un nou numar de identificare personal permanent. Chestiunea care m-a socat este ca acest nou tax-card impreuna cu cartea de rezidenta (B.I) si cu fotografia mea scanata, toate acestea vor fi incluse intr-un singur card ( cel bancar). Deci cu alte cuvinte, pe cardul bancar voi avea si fotografia scanata si datele de identificare si datele oficiului de la taxe si impozite. Asta m-a dus cu gandul la ceea ce am citit aici cum ca se urmareste aducerea tuturor actelor persoanei intr-un singur card. Iar poporul supercivilizat norvegian executa intocmai. Am ajuns sa cred faptul ca daca Romania se afla in urma tarilor occidentale cu vreo 50-100 de ani nu poate fi decat ceva benefic pt. noi caci la noi prin aceasta inapoiere se intirzie practic aderarea la noua ordine mondiala. Cred ca este o binecuvintare, un timp de respiro pe care Dumnezeu ni-l da ca sa ne pregatim. Imi vine sa pling atunci cand citesc pe net ca din ce in ce mai multi romani vor civilizarea rapida si alinierea la standardele occidentale, din ce in ce mai multi romani crestini doar cu numele cred in teoria darwinista cum ca ei s-au nascut din maimute si au evoluat ajungand la nivelul de acum. Pacat…eu ca si tigan am invatat de la romani ca sunt pleava si tarina adusa la viata de Dumnezeu ca sa ma bucur de lucrurile create de EL,pt ca apoi sa ma reintorc din tarina din care am fost facut iar sufletul meu se va prezenta inaintea Scaunului de Judecata…….iar romanii care m-au invatat asta renunta tacit la dreapta credinta crezind ca se afla in viata printr-un intimplator Big-Bang. Pacat…asta ma face ca uneori sa ma simt singur. Sper din suflet ca poporul roman sa-si regaseasca originea crestina.Mi-a placut ceea ce spunea un sfint parinte roman : „romanii nu sunt nici maimute, nici rasa superioara nici arieni…romanii sunt crestini-ortodocsi si prin acest fapt nu mai au nevoie sa evolueze, au ajuns la maxima evolutie”.

      Apreciază

      • es said, on octombrie 19, 2009 at 1:21 pm

        @Marian, casa de la Costineşti nu a fost o idee prea bună, nu e un loc în care să te simţi în siguranţă dpdv creştin, au fost mai multe conflicte cu un „preot” excomunicat din BOR care nu dorea să părăsească biserica şi a adunat vreo 20 de babe de s-au baricadat. Iarna mai sunt inundaţii, iar dacă se face obligatorie folosirea banilor electronici atunci nu o să ai nici o şansă să cazezi turişti fără să primeşti cipul. Dar acum dacă tot te-ai apucat de ea caută să o termini cît mai repede şi să te întorci în ţară. Poate fi un avantaj dacă o vinzi şi cumperi prin zona de munte, o să găseşti destui care au planuri de formare a unei comunităţi ortodoxe.

        Apreciază

      • marian said, on octombrie 19, 2009 at 7:05 pm

        Pt. „es”…sa sti ca si eu ma gandeam la faptul ca am cam gresit cu casa, ma gandeam ca poate totusi mai este timp, poate mai prind ultimul tren ca sa zic asa in sensul ca mai putem intirzia prin lume. Dar vad si eu cu surprindere ca lucrurile se precipita cu o mare viteza astfel incat mi-e teama sa nu cumva sa fiu pus in fata imposibilitatii de a mai pleca la munte. Nu stiu, dar cred ca anul viitor va incepe urgia, as vrea sa ma insel dar toate indiciile duc intr-acolo. Ai dreptate, avind casa in sistemul acesta, trebuie sa platesti curentul, apa, impozitul, mincarea, trebuie sa muncesti undeva ori fara cip va fi imposibil. Sper ca multi dintre voi ganditi la fel si chiar aveti in plan retragerea in zone mai izolate. Multa sanatate

        Apreciază

  5. daniel said, on octombrie 18, 2009 at 4:40 pm

    dragi prieteni,

    sunt fericit ca flacara de veghe este vie si lumineaza pe tot omul ce inseteaza de adevar pentru mantuire.
    in inima mea, se adeveresc inselarile legiferate, care innabuse relatiile simple dintre crestini.
    Sfantul Kuksa al Odessei are perfecta dreptate.
    acum inteleg ca datorita disputelor religioase de sute de ani, s-a ajuns ca ecumenismul sa legifereze apostazia, contrar ca „va fi o turma si un Pastor”.
    caci, turma si pastorul ecumenic sunt efemere.
    inima mea este deschisa pentru orice crestin dar inchisa la erezii

    va iubesc
    Daniel

    @marian

    am sa citesc mesajul tau si dupa cateva zile iti voi raspunde.

    va iubesc,

    Daniel

    Apreciază

  6. Mihai said, on octombrie 18, 2009 at 9:04 pm

    ÎMPOTRIVA FALSEI UNIRI BISERICEŞTI
    Dr. Alexandros Kalomiros
    Editura Christiana, Bucureşti, 2005

    EXTRASE

    Cei care vorbesc cel mai mult despre dragostea pentru om şi umanitate, despre pace şi armonie sunt tocmai cei care îşi urăsc cel mai mult aproapele, cunoscuţii. Ei iubesc omul – creaţie a propriei lor imaginaţii, nu iubesc omul – realitate. Or, această venerare a „omului” – idol este în realitate narcisism, adoraţie de sine.

    Astăzi oamenii râvnesc după dragostea pentru om, după dragostea abstractă pentru umanitate, în vreme ce ei sunt incapabili să-şi iubească aproapele.

    Ar fi o naivitate să credem că dispoziţia pacifistă care caracterizează astăzi umanitatea provine din dragoste. Aceste cuvinte despre dragoste sunt făţărnicie şi autoamăgire. Dorinţa de pace provine din pierderea idealurilor, din frică şi din plăcerea de confort. Este dorinţa de a fi lăsat în pace pentru a te bucura de lucrurile râvnite de pe pământ. Este cooperarea convenţională pentru achiziţionarea bunurilor pe care fiecare persoană separat nu ar fi în stare să le dobândească. Este o înţelegere universală cu privire la ceva ce a devenit o pasiune generală: senzualitatea şi materialismul. Este un produs al proastei necesităţi. Pacea despre care vorbeşte lumea este o capitulare necondiţionată a tot ceea ce este bun, sacru şi măreţ, şi dominaţia meschinăriei, mediocrităţii şi indiferenţei. Este ştergerea personalităţii indivizilor şi a popoarelor. Este un amestec de compromisuri şi calcule, o mare de ipocrizie, indiferenţă faţă de adevăr, trădare a tot ceea ce este cu adevărat sfânt.

    În fond, pacea la care aspiră oamenii nu este doar o pace a armelor. Este pacea conştiinţei. Ei doresc să împace binele cu răul, dreptatea cu nedreptatea, virtutea cu păcatul, adevărul cu minciuna, pentru a putea face pace cu propria lor conştiinţă împovărată.

    Aşa-zişii creştini joacă un rol important în încercarea lumii de a obţine pacea. Cu sloganul „Creştini, uniţi-vă!”, ei au pornit în căutarea bazarului unde are să se vândă adevărul. Majoritatea dintre ei sunt sentimentali incorigibili, care cred că religia lui Hristos este un sistem etic privind relaţiile umane. Alţii urmăresc scopuri politice si interese ascunse. Ei zidesc laolaltă cetatea Antihristului. Caută armonia, fiind indiferenţi faţă de adevăr; caută o reconciliere externă, ignorând disensiunile interne; caută litera, fiind indiferenţi faţă de duh.

    Simplul fapt că ei vorbesc despre unirea bisericilor arată că gândirea lor este profund anticreştină. Ei recunosc prin aceasta că Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, pe care o mărturisim în Simbolul credinţei noastre (Crezul), ar fi încetat să existe; că a fost dezbinată în multe biserici care nu mai sunt catolice [universale], adică nu mai cuprind întregul adevăr şi har, precum bisericile ortodoxe locale, ci deţin o parte mai mare sau mai mică de adevăr si har.

    Dacă Biserica a fost dezbinată – şi dacă e nevoie de unire, înseamnă că a fost dezbinată -, atunci tot ceea ce a făgăduit Hristos s-a dovedit a fi numai minciună! Însă Dumnezeu să ne ferească de o asemenea blasfemie! Biserica există şi va exista până la sfârşitul lumii, nedezbinată şi invulnerabilă, potrivit făgăduinţei Domnului. Toţi cei care vorbesc despre „unirea bisericilor” neagă pur şi simplu pe Hristos şi Biserica Sa.

    Câţiva ortodocşi naivi cred că această apropiere a bisericilor nu se face cu scopul unirii, ci pentru instruirea celor eterodocsi. „Acestea sunt”, spun ei, „manifestări de iubire faţă de fraţii noştri”. „Dacă ne închidem în cochilia noastră”, spun ei adeseori, „dacă nu luăm parte la conferinţele internaţionale şi nu trimitem observatori la conciliile papale ş.a.m.d., atunci cum vor cunoaşte occidentalii Biserica Ortodoxă şi cum vor fi atraşi înspre aceasta?”.

    Cea mai bună cale de a-i convinge pe alţii de adevăr este să crezi tu însuţi în el. Nu îl discuta, mărturiseşte-l doar!

    Consiliile şi conferinţele dezbat adevărul, însă aceasta este o trădare, întrucât în asemenea cazuri nu este vorba de un dialog cu ereticii, sau de un sfat dat acestora, ci de o discuţie cu „bisericile”. Hristos nu cere participanţi la dezbateri, ci mărturisitori. Adevărul pe care El ni l-a propovăduit nu este de telul celor care pot fi dezbătute. In diferitele întruniri ecumenice, discuţia ia forma unui negoţ în care are loc un schimb de compromisuri în materie de credinţă pentru a se ajunge la un acord final. In aceste condiţii, până şi simpla prezenţă a unui ortodox la o întrunire ecumenică este o trădare a lui Hristos.

    Părinţii nu au luat parte la discuţii cu ereticii. Ei au mărturisit adevărul şi le-au respins pretenţiile tară curtoazie şi fără complimente. Ei nu au ajuns niciodată la „acorduri mutuale” cu „bisericile” eretice. Dialogul lor a fost întotdeauna public şi a urmărit mântuirea şi edificarea sufletelor. Biserica Ortodoxă nu a stat la discuţii cu „bisericile” ereticilor. Nu a fost o discuţie a Bisericii cu bisericile, ci un dialog între Biserică şi sufletele rătăcite. Biserica nu discută, fiindcă ea nu caută. Ea pur şi simplu oferă – întrucât ea are totul.

    Biserica nu devine una aşa cum crede papa, printr-o disciplină dură şi prin supunere faţă de o ierarhie stabilită dinainte, având drept cap un singur individ care pretinde a-L înlocui pe Hristos pe pământ, ci devine una prin împărtăşirea tainică cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Fiecare biserică în care se săvârşeşte Sfânta împărtăşanie şi în care credincioşii sunt adunaţi „în acelaşi loc” cuprinde întreaga imagine a Bisericii Una, Sfinte, Soborniceşti şi Apostoleşti.

    Ceea ce face ca o parohie să fie un trup cu toate celelalte parohii şi ca o eparhie să fie un trup cu toate celelalte eparhii este această împărtăşirea mistică a tuturor din Trupul şi Sângele lui Hristos, în Sfântul Duh şi în adevăr. Prin urmare, unitatea Bisericii nu este nici administrativă, nici disciplinară ori organizatorică, ci liturgică.

    Atunci când consideri că un anumit aspect al Tradiţiei este lipsit de însemnătate, atunci cu prima ocazie vei considera lipsite de însemnătate orice alte aspecte ale Tradiţiei care nu-ţi sunt pe plac.

    Cei care vorbesc cu atâta uşurinţă despre unirea bisericilor ar trebui să înţeleagă că unitatea Bisericii este un dar tainic al prezenţei dumnezeieşti. Nu este ceva care se decide la conferinţe, ci este ceva care ori există, ori nu există. Nici o decizie a oamenilor nu îl poate constrânge pe Dumnezeu.

    Bineînţeles, este posibil ca unirea să se înfăptuiască în exterior, şi toţi – protestanţi, catolici şi ortodocşi – putem afirma că suntem în cele din urmă o unică biserică, şi îl putem comemora pe Papa de la Roma, iar Papa de la Roma îl poate comemora pe Patriarhul Constantino-polului. Dacă putem cădea cu toţii de acord în privinţa unui „minimum de adevăr”, în privinţa unui crez simplificat şi dacă găsim o soluţie pentru alte câteva probleme, unirea poate exista. Va fi, în exterior, un sistem valid din punct de vedere juridic, dar va fi un sistem tară nici o legătură cu Biserica lui Hristos, chiar dacă toate aparentele exterioare îl fac să semene cu Biserica.

    „Nu-L putem păcăli pe Dumnezeu”. Când condiţiile prezenţei Lui nu există în oameni, Dumnezeu nu vine la oameni.

    Biserica lui Hristos nu a fost niciodată un sistem pământesc. Biserica s-a născut, nu a fost făcută. Discuţiile oamenilor pot face ceva căruia îi pot da numele de „Biserică”. Dar acest produs va fi lipsit de viaţă. Biserica cea vie nu va avea nici o legătură cu el. Ea va exista undeva departe de toate aceste născociri, neschimbată, plină de adevăr şi lumină, nepângărită de compromisuri false, Sfântul Duh luminându-i paşii şi învăluind-o asemenea luminii soarelui şi călăuzind-o triumfal către „deplinătatea adevărului”.

    Cât despre numărul creştinilor adevăraţi, acesta nu are nici o importanţă, chiar dacă ei pot fi număraţi pe degetele de la o mână. Ei vor fi purtătorii Tradiţiei, pe care nu doar că o vor fi învăţat, ci o vor fi şi trăit cu adevărat, avându-i experienţa mereu vie. Creştinii trăiesc în Tradiţie ca în elementul lor, aşa cum peştii trăiesc în apă.

    În haosul şi ipocrizia lumii contemporane nu este însă uşor să desluşeşti Biserica lui Hristos şi să te apropii de ea, deoarece nu este de ajuns ca o biserică să se numească ortodoxă pentru ca ea să fie literalmente aşa. Din păcate, apostazia există chiar şi sub sutana ortodoxă, şi sub cupolele ortodoxe, şi în rândul ortodocşilor practicanţi. Acesta nu este însă un lucru nou, Biserica îl cunoaşte de la începuturile ei; doar că acum a atins dimensiuni neobişnuite.

    Trebuie să învăţăm să desluşim Biserica în spatele aparenţelor. In ceea ce priveşte aparenţele, astăzi în Biserica Ortodoxă prevalează confuzia şi haosul în exterior. Fiecare – instruit sau neinstruit, credincios sau necredincios – are propria sa opinie despre ceea ce este Creştinismul sau Ortodoxia, şi îşi susţine opinia cu fanatism. Or, în această furtună, este cu neputinţă să-ti găseşti calea tară o busolă. Există însă un criteriu infailibil: continuarea Tradiţiei.

    Pretutindeni unde Tradiţia este păstrată vie si nepângărită, fără perturbări sau modificări, aşa cum era pe vremea Apostolilor, căci mulţi credincioşi – episcopi, preoţi şi mireni – trăiesc şi transmit această Tradiţie, acolo este Biserica Ortodoxă, şi credincioşii ei, mulţi sau puţini, alcătuiesc Trupul lui Hristos. Toţi ceilalţi, preoţi sau mireni, care doresc să fie numiţi ortodocşi tară să urmeze Tradiţia vie a veacurilor, nu sunt altceva decât intruşi; sunt neghine în câmpul lui Hristos.

    Tradiţia cea vie nu a fost niciodată întreruptă, căci Hristos însuşi a făgăduit că „porţile iadului nu o vor birui”. Tradiţia există şi va continua să existe până la sfârşitul lumii, dar, pe zi ce trece, ea este tot mai greu de descoperit. Fiecare zi adaugă tot mai multe zorzoane copacului Ortodoxiei, şi în felul acesta oamenii sunt dezorientaţi şi nu mai ştiu care este adevărul.

    Fie ca toţi cei ce doresc să trăiască lângă Hristos să se silească să dobândească înţelepciune, pentru a-i putea recunoaşte dinainte pe proorocii şi pe hristoşii mincinoşi; şi fie ca ei să poarte armura credinţei astfel încât să-i poată birui pe aceia si pe adepţii lor. Căci vremurile acestea sunt vremuri viclene, în care minciuna este deghizată şi otrava este oferită în înveliş de zahăr, în care drumurile sunt pline de capcane şi de gropi bine camuflate. Oricine se lasă înşelat de aparenţe este pierdut.

    Trebuie să învăţăm să deosebim Biserica de lume, căci menirea Bisericii este una, iar menirea lumii este alta. Trebuie să fim în stare să recunoaştem, sub măştile făţărniciei şi ale slăbiciunii, pe adevăraţii duşmani şi pe adevăraţii prieteni ai lui Dumnezeu.

    Trăim într-o vreme în care măştile făţărniciei s-au înmulţit şi au ajuns la un grad uimitor de desăvârşire. Dintr-o clipă în alta suntem în pericolul de a fi înşelaţi de oameni care, purtând masca de prieteni ai lui Dumnezeu, sunt, de fapt, duşmanii Săi incorigibili. Aşa sunt şi cei care vorbesc despre „unirea bisericilor”. Ei sunt cei mai de temut vrăjmaşi ai Bisericii, sunt proorocii mincinoşi ai Evangheliei.

    Duşmanii care nu poartă mască – ateii, materialiştii, comuniştii – nu pot păcăli pe nimeni. Ei sunt cei care pot ucide trupul, dar nu pot ucide sufletul. Însă ceilalţi – patriarhi, episcopi şi arhiepiscopi „ortodocşi”, lideri ai organizaţiilor creştine, teologi şi profesori de teologie – , toţi cei care vorbesc cu o prefăcută dragoste creştină faţă de „fraţii” noştri eretici şi care răspândesc mesajul unirii, toţi aceşti purtători de măşti poate nu ucid trupul, dar ucid cu siguranţă sufletul. De aceea, lupta împotriva lor trebuie să fie necruţătoare.

    Agitaţia provocată de unirea bisericilor face să fie evidentă ignoranţa care există, atât în rândul simplilor credincioşi, cât şi în rândul teologilor, faţă de ceea ce este Biserica. Ei înţeleg universalitatea Bisericii ca fiind o coeziune juridică, o interdependenţă reglementată de un cod. Pentru ei, Biserica este o organizaţie care are legi si regulamente, precum organizaţiile naţiunilor. Arhiereii, asemenea funcţionarilor statului, se împart în superiori si subalterni: patriarhi, arhiepiscopi, mitropoliţi, episcopi. Pentru ei, o eparhie nu este ceva complet, ci o parte a unui întreg mai mare: biserica autocefală sau patriarhia.

    Biserica autocefală simte însă şi ea nevoia de a se subordona. Când factorii externi (precum politica, istoria, geografia) împiedică acest lucru, în rândul bisericilor autocefale circulă un sentiment vag de unitate redusă sau chiar de separare. Un asemenea concept despre Biserică duce direct la papalitate. Dacă universalitatea Bisericii are această semnificaţie, atunci Ortodoxia este vrednică de plâns, căci până acum nu a fost în stare să se disciplineze sub un papă!

    Este absolut necesar ca oamenii să înţeleagă că Biserica are temelii sfinte şi nu administrative.

    Creştinii sentimentali consideră cele de mai sus drept un pesimism excesiv şi respingător. Ca aliaţi ai lumii, ei nu pot vedea pecetea diavolului pe aspectele pe care ei le aprobă. Şi nici nu-şi pot da seama cât de înspăimântătoare este prăpastia care separă lumea de Dumnezeu, căci atunci ar trebui să recunoască că aceeaşi prăpastie îi separă pe ei de Dumnezeu.

    Prin urmare, ei nu acceptă să fie cineva pesimist în privinţa Turnului Babei din zilele noastre, într-atât sunt de încântaţi de perioada în care trăiesc. Ei îşi închipuie un viitor luminos. Pentru ei, creştinismul ţine pasul cu lumea; şi sunt atât de mulţumiţi de acest lucru încât nu te vor ierta niciodată dacă le arăţi că se înşeală.

    Îşi imaginează în viitor o biserică mondială unită, în care toţi oamenii vor fi uniţi prin legătura dragostei. Ereticii diferitelor secte sunt pentru ei fraţii lor creştini, de care au fost despărţiţi din pricina egocentrismului şi mărginirii epocilor trecute. Ei recunosc că există diferenţe dogmatice, dar aceste diferenţe vor fi depăşite prin iubire, sau, ca s-o spunem deschis, ele vor fi uitate datorită iubirii.

    Dar ce legătură există între această iubire smiorcăită şi dragostea lui Dumnezeu? Cum pot ei afirma fară ruşine că au mai multă iubire în inimile lor decât aveau Sfinţii care, cu dragostea lor, nu au putut depăşi barierele care îi separau de erezie, ci, dimpotrivă, ei au ridicat şi mai sus aceste bariere, ca să poată teri oile de lupi?

    Ceea ce ei socotesc a fi dragoste pentru oameni nu este, în esenţă, nimic altceva decât dragoste pentru cele ale lumii. Este o învoială cu minciuna a unor oameni care nu pot suporta greutăţile luptei cu puterile întunericului. Iar visul lor, acea imagine idilică a oamenilor buni şi cumsecade care îl tac pe Hristos să domnească pe acest pământ – ispita din pustie – este un vis pe care îl condamnă însuşi Domnul.

    Creştinismul nu pregăteşte vreo împărăţie pământească, vreo cetate adaptată acestei lumi. Nu are nimic în comun cu civilizaţiile şi cu sistemele lumeşti. Nu are nimic în comun cu cezarii şi cu cezaro-papiştii. Toate lucrurile după care tânjesc oamenii din lume sunt deşarte. Creştinul gândeşte, trăieşte şi se mişcă într-o lume nouă şi neprihănită, alta decât cea de aici şi de acum.

    Cei care vor să unească aşa-numitele biserici creştine nu cred în Biserică, nu cred în religia lui Hristos. Ei doar se folosesc în mod perfid de ea. O folosesc pentru propriile lor scopuri. Ţelul lor este cetatea pământească, ţel căruia vor să-i supună pe toti oamenii, cu credinţa lor cu tot.

    De fapt, nici nu se pune problema unirii creştinilor. Adevăraţii creştini au fost, sunt şi vor fi întotdeauna uniţi. Ei au fost, sunt şi vor fi o singură turmă cu un singur Păstor. Oamenii, indiferent de numele lor ori de religia căreia îi aparţin, au un singur destin: de a găsi Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească a lui Hristos şi de a ajunge să bea din apa „care dă viaţă veşnică”. Biserica este una. Oamenii sunt mulţi şi doar câţiva sunt fiii ei.

    Apreciază

  7. daniel said, on octombrie 18, 2009 at 9:42 pm

    dragul meu Marian,

    raspunsul meu va veni in cateva zile, deoarece ce ceri tu are nevoie de rugaciune si de luare aminte, de reflectare.
    iti scriu acum deoarece chiar ma gandeam, si, spre surprinderea mea, cu groaza la spitale si la maternitate, ca si voi: tema mea de framantare era vaccinarea in spital.
    noi vom avea nevoie de maternitate in 2010.
    stiu ca exista scoala de moase calificate.
    desigur, cand incepe prosteala prin spitale, trebuie sa fugim de ele.
    pe de alta parte, am citit ce evlavie mare ai la Sfanta Biserica: asta mi-a bucurat inima.
    cu Norvegia, ca tara, e complet ratacita din ce spui tu.
    uite, eu imi iubesc casa in care am copilarit. e mare. te pierzi in ea.
    dar crede-ma, am zile cand sunt complet detasat de ea.
    stiu ca sunt calator pe pamant si, daca va veni o constrangere, intre casa si mantuire aleg mantuirea: sa Il urmez pe Domnul nostru Iisus Hristos.
    trebuie sa stii: adevarata casa este inima infranta, blanda si smerita.

    te iubesc si va iubesc,
    Daniel

    Apreciază

    • marian said, on octombrie 19, 2009 at 7:16 pm

      Multumesc pentru sfat si imbarbatare. Totusi Daniel, am citit si eu postarea ta de pe celalalt articol si fara suparare iti spun ca eu nu cred in existenta extraterestrilor nici sa ma calci in picioare. Si nici nu ma intereseaza. In Sfinta Scriptura nu scrie nicaieri despre ozn-uri si extraterestrii, nici sfintii parinti nu pomenesc de asa ceva. Apoi cu ce ma incalzeste extraterestrul ? Ma poate mintui el ? Va da el socoteala pentru mine ? Foarte multi care s-au intors din moarte clinica spun ca au vazut diavoli si iad. Logic, daca au vazut iad inseamna ca este si rai. Dar nici unul nu a pomenit ceva de extraterestrii. Si de-ar exista, poate o sa-i vad de pe lumea cealalta, ca de i-as vedea pe lumea asta cu ce mi-ar folosi sufletului meu ? apoi ai auzit si tu poate ca germanii se ocupau de proiectele UFO inca din al doilea razboi mondial. Cat despre impartasirea in alte biserici decat cea ortodoxa…nu as face asta sub nici o forma. Iti apreciez purtarea de grija si faptul ca imi vei da un raspuns…mersi mult. Esti preot ? Sau macar spune-mi in ce calitate imi vei da un sfat peste cateva zile ? Multa sanatate

      Apreciază

  8. daniel said, on octombrie 18, 2009 at 9:48 pm

    @ mihai

    excelent.
    asa imi doresc revigorarea Ortodoxiei si sa ne mentinem, sa perseveram pe Calea Sfinteniei.

    Apreciază

  9. Florin said, on octombrie 18, 2009 at 10:15 pm

    Pentru Marian,
    ai inteles bine vremurile,iti las Id meu sa iei legatura cu mine floare_de _colt15
    Astept

    Apreciază

  10. fane said, on octombrie 19, 2009 at 5:55 am

    saccsiv ,

    de cand nu mai scoti nici un cuvant , de cand nu te mai intereseaza ce se comenteaza ? Ai mare grija , cei care vin aici , vin sa dobandeasca ceva bun , s-ar putea sa fii vinovat de ratacirea unora aflati la inceput de drum . Tu decizi : ii ajuti si cu un sfat propriu , iti asumi si responsabilitatea asta sau pur si simplu ii lasi sa rataceasca prin padure , sa se dea cu capul de copaci indiferent ca se apropie de drumul bun sau nu ?
    Fie-ti mila de fratii nostri . Tu esti in masura sa-i indrumi , daca nu direct din cuvinte macar fii un filtru pentru informatiile ce ajung la ei . Observ o tendinta care pe crestinortodox.ro a facut multe victime : oameni fara legatura cu credinta ortodoxa vin sa ne prezinte principii bine slefuite , impachetate care dau frumos in ochiul neavizatului . Moderatia poate fi interpretata ca cenzura , stiu , dar te intreb : pentru ce venim aici , sa ne distram , sa pierdem timpul , sa ne facem mai mult rau sau sa crestem duhovniceste ?
    Repet , tu decizi .

    Apreciază

  11. razbointrucuvant said, on octombrie 19, 2009 at 10:48 am

    http://www.razbointrucuvant.ro/2009/10/18/se-pregateste-in-cipru-vanzarea-bisericii-catre-papa/

    @ Fane:

    Suntem si noi de acord ca a nu modera mesajele si a nici nu putea (pentru ca nu ai cum, fizic) sa dai raspunsuri la toate provocarile serioase care apar da prilej de manifestare nestingherita infilitratilor de tot felul, care isi fac de cap. Iar cei mai periculosi sunt si cei mai subtili, mai parsivi, care amesteca cele bune cu ratacirile. De aceea mini-forumurile acestea ajung o adevarata „oaza” de sminteala care ajunge sa faca uitata chiar postarea de la care s-a plecat si, de multe ori, sa-i anuleze sau sa-i neutralizeze mesajul. Tehnicile de manipulare ale securistilor si masonilor internauti nu sunt de minimalizat. Si la noi au tot urlat ca ii cenzuram, dar nu ai alta solutie decat sa le „tai” cuvantul, oricate vociferari si santaje ar lansa, pentru ca ei stiu bine de ce isi „pierd” timpul pe aici… daca nu ar avea o miza importanta de jucat, nu si-ar bate capul, uneori cu o insistenta incredibila. Asa ca si noi sugeram o revizuire a moderarii, daca nu dorim sa ne auto-sabotam.

    Apreciază

    • saccsiv said, on octombrie 19, 2009 at 11:30 am

      Insumate, cam 1-3 ore petrec pe zi la sectiunea comentarii. Unele de sterg. Pe unii ii pun la spam.

      Chestia cu “comentarii fara moderare” (pentru cei neobisnuiti cu blogurile, asta inseamna ca cei ce posteaza nu trebuie sa astepte aprobarea) este un experiment mai vechi al meu. Caci m-am indarjit a crede ca totusi exista bun simt si nu vor incepe sa injure in cor. In aceasta privinta am avut dreptate, caci foarte putini sunt cei ce adopta un limbaj trivial. Si am lasat-o asa, pentru a putea cititorii sa comunice intre ei in timp real, chiar si cand nu sunt la calculator.

      A aparut intre timp problema cu profesionistii diversiunii. Multi dintre ei sunt la spam. Uneori insa, nu-mi dau seama din prima ce-i cu ei, daca sunt intr-adevar rauvoitori sau doar nestiutori. Asa ca le raspund sau de cele mai multe ori ii las pe cititori s-o faca, in speranta ca se vor trezi. Aceasta strategie mai are un avantaj: din schimbul de pareri, au ce invata si cititorii care nu posteaza. Apoi, dupa ce ma dumiresc ce-i cu ei, ii avertizez si pe ceilalti, iar daca sunt periculosi, ii trimit la spam.

      Acum de exemplu, il “analizez” pe cititorul nostru comun, foarte activul cAsAndrA.

      Apreciază

  12. razbointrucuvant said, on octombrie 19, 2009 at 12:38 pm

    Mi se pare ciudat ca tocmai pe Casandra il ai in vizor, care a adus informatii foarte interesante, a indicat posibilii „trolleri” si a aratat convingeri pur ortodoxe din ce am vazut pana acum (sper sa nu avem surprize, dar nu cred), iar pe unii ca Daniel inca ii lasi…

    Apreciază

  13. razbointrucuvant said, on octombrie 19, 2009 at 3:10 pm

    Da, acela, si care a postat si prin alte parti, si pe la noi. Altul nu stim daca mai e.

    Nu-l cunoastem pe Casandra, dar e parerea lui si a adus niste argumente. Nu am stat sa verific, dar cred ca si-a format o opinie mai documentata daca a cercetat cat de cat „domeniul”. Cel putin legat de Monaste a fost convingator in argumentele aduse.

    Apreciază

  14. marian said, on octombrie 19, 2009 at 6:13 pm

    Adresa mea de mess (m_capitan), va multumesc, voi mai reveni.

    Apreciază

  15. […] Proteste in prima zi a întrunirii Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic între or… lasă un comentariu « CRESTINI, VETI AVEA O PROBLEMA: Senatul a trimis legea privind infractiunile de ura impotriva homosexualilor catre Obama. Presedintele a promis ca o va aproba […]

    Apreciază

  16. […] Proteste in prima zi a întrunirii Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic între or… lasă un comentariu « Parintele IUSTIN PARVU: „Solutii omenesti nu sunt, dragii mei! Solutia este moartea pentru Hristos” (despre vaccinare, evrei, preoti, politicieni si sistemul antihristic) […]

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: