IPS BARTOLOMEU ANANIA 2008: ecumenismul „bun”, impartasirea a doi preoti greco-catolici, Virgil Ardelean

   In preambulul acestui articol, rog a se citi cu foarte mare atentie cele scrise la IMPORTANT DOCUMENT IMPOTRIVA ECUMENISMULUI, un text de mărturisire a credinţei împotriva ecumenismului, redactat şi semnat de clericii şi monahii ortodocşi în timpul unei sinaxe din Volos în aprilie.

   In continuare voi cita din acest text cateva paragrafe importante intelegerii analizei ce va urma:

   „Toate celelalte credinţe, toate religiile care ignoră şi nu-L mărturisesc pe Hristos „venit în trup”, sunt făcături omeneşti şi lucrurile diavolului, nu conduc la adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu şi la naşterea din nou prin dumnezeiescul Botez, ci îi rătăcesc pe oameni şi îi conduc la pierzare.

   Noi, creştinii care credem în Sfânta Treime, nu avem acelaşi Dumnezeu cu nici o altă religie: nici cu aşa-numitele religii monoteiste (iudaismul şi islamul), care nu cred în Sfânta Treime.

   Proclamăm că papismul este pântecele ereziilor şi al rătăcirilor. Învăţătura despre „Filioque”, adică a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, este contrară celor pe care Însuşi Hristos le-a învăţat despre Sfântul Duh. Întreaga ceată a Părinţilor – şi în sinoade şi în parte – consideră papismul ca erezie, pentru că în afară de Filioque, a introdus o mulţime de alte rătăciri, precum primatul şi infailibilitatea papei, azima, focul curăţitor, imaculata concepţie a Născătoarei de Dumnezeu, graţia creată, răscumpărarea iertărilor (indulgentiae); a schimbat aproape toată învăţătura şi practica în legătură cu Botezul, Mirungerea, Dumnezeiasca Euharistie şi celelalte taine şi a transformat Biserica într-un stat lumesc.

   Papismul actual s-a abătut mult mai mult decât papismul medieval de la învăţătura Bisericii, aşa încât el nu mai constituie continuarea vechii Biserici Apusene. A introdus o mulţime de noi exagerări în „mariologie”, precum învăţătura despre Născătoarea de Dumnezeu ca „împreună-mântuitoare” (co-redemptrix) a neamului omenesc. A încurajat „Mişcarea Harismatică” a grupărilor protestante, chipurile pnevmato-centrice. A înfiat metode spirituale orientale de rugăciune şi meditaţie. A introdus noi inovaţii în dumnezeiescul cult, precum corurile şi orgile muzicale. A prescurtat şi distrus cu totul Dumnezeiasca Liturghie. În spaţiul Ecumenismului a pus bazele religiei mondiale (pan-religia), recunoscând prin Conciliu II Vatican „viaţa duhovnicească” a celor de alte religii. Minimalismul dogmatic a condus şi la o împuţinare a cerinţelor morale, dată fiind legătura dintre dogmă şi morală, având ca urmare căderile morale ale înalţilor prelaţi şi dezvoltarea între clerici a deviaţiilor morale ale homosexualităţii şi ale pedofiliei. Continuând să susţină „Uniaţia”, această caricatură a Ortodoxiei, prin care ca printr-un cal troian îi înşeală şi îi atrage pe credincioşi, torpilează dialogul şi demistifică aşa-numitele sincere dispoziţii pentru unire.

   În general, există o schimbare radicală a papismului şi o întoarcere spre protestantism după Conciliul II Vatican, precum şi o înfiere a unor diferite mişcări „spirituale” ale „Noii Ere”.

   Conform Sfântului Simeon al Tesalonicului – Mistagogul, papismul a a provocat Bisericii cea mai mare stricăciune din câte au provocat toate ereziile şi schismele împreună. Noi ortodocşii avem comuniune cu papii dinainte de schismă şi pe mulţi papi îi sărbătorim ca sfinţi. Papii după schismă sunt eretici; au încetat să mai fie succesori în tronul Romei, nu au succesiune apostolică, pentru că nu au credinţa Apostolilor şi a Părinţilor. Din acest motiv, pe orice papă „nu doar că nu-l avem în comuniune, dar îl numim şi eretic”. Din cauza blasfemiei împotriva Sfântului Duh prin învăţătura despre Filioque, L-au pierdut pe Sfântul Duh, iar toate la ei sunt lipsite de har. Nici o taină a lor nu este validă după Sfântul Simeon. „Deci blasfemiază inovatorii şi departe de Duhul sunt, blasfemiind împotriva Duhului Sfânt, şi cu desăvârşire nu este întru ei Duhul Sfânt; pentru care şi cele ale lor sunt fără har, după cum harul Duhului l-au nesocotit şi l-au subminat… pentru care şi Duhul Sfânt nu se află întru ei, şi nimic duhovnicesc întru ei şi toate cele de la ei sunt goale şi noi şi contrarii Predaniei dumnezeieşti”.

   Unica modalitate de restabilire a comuniunii noastre cu ereticii este proclamarea rătăcirii în ceea ce-i priveşte şi pocăinţa, aşa încât să fie o adevărată unire şi pace; unire cu adevărul şi nu cu rătăcirea şi cu erezia

   Atâta vreme cât ereticii continuă să rămână în rătăcire, respingem comuniunea cu ei, şi în mod deosebit rugăciunile în comun. Sfintele Canoane, în întregul lor, interzic nu doar coliturghisirile şi rugăciunile în comun în biserici, ci şi simplele rugăciuni în comun în spaţii private. Poziţia severă a Bisericii vis-a-vis de eretici provine dintr-o adevărată iubire şi dintr-un sincer interes pentru mântuirea lor şi dintr-o grijă pastorală ca nu cumva credincioşii să fie atraşi în vreo erezie.

   Şi Sfântul Ioan Gură de Aur recomandă: „Dacă vezi că se vatămă buna-cinstire, nu da întâietate împăcării în detrimentul adevărului, ci împotriveşte-te cu vitejie până la moarte… netrădând nicidecum adevărul”. Iar în altă parte recomandă accentuând: „Să nu acceptaţi nici o dogmă nouă sub pretextul iubirii”.

   Blestemele şi anatemele sinoadelor nu mai sunt valabile şi trebuie radiate din cărţile liturgice. Ne-am adăpostit în „Consiliul Mondial al Bisericilor” şi ne-am vândut substanţial – şi aceasta doar prin aderarea noastră – propria conştiinţă de sine eclesiologică. Am desfiinţat dogma despre Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică, dogma despre „un (singur) Domn, o (singură) credinţă, un (singur) Botez”.

   Despre Noua Era, cititi va rog si articolul:

Articolul zilei (27.05.2009) si completari utile despre NEW AGE si MASONERIE: „Obiectivul Patriarhului, acelasi cu al masoneriei: “Unitatea spirituala a lumii””

   Ca urmare a articolului AUDIO (si transcriptul): IPS BARTOLOMEU ANANIA despre Papa Ioan Paul al doilea, in care este publicata predica ierarhului din a doua zi de dupa moartea papei, de natura sa sminteasca credinciosii ortodocsi, unii comentatori m-au mustrat spunand ca eroarea asta a fost intr-o perioada in care toata lumea, inclusiv ierarhii, erau foarte putin elucidati in ceea ce priveste catolicismul si ca intre timp si-a revenit total. Lasand la o parte faptul ca nu sunt de acord cu teza conform careia pe vremea aceea lumea nu era dumirita ce-i cu catolicismul (cititi va rog de exemplu si Dumitru Staniloae: „Ecumenismul este produsul masoneriei„, mari duhovnici romani despre ecumenism – video, analiza fenomenului) nu puteam decat sa ma bucur impreuna cu toti drept credinciosii de revenirea sa.

   Iata insa o alta predica, la aproape trei ani dupa moartea papei:

Duminica a 17-a după Rusalii ( a cananeencii), 10 februarie 2008

   Din care reiau:

    „Ecumenismul este mai mult o politica decat o doctrina si o credinta, si fiecare intelege cum vrea. Cel mai multi il inteleg gresit. Ei cred ca este un fel de hora unirii: hai sa ne unim toti cu toate credintele, toate confesiunile, toate religiile, sa dam mana cu mana si sa fim veseli si sanatosi! Nu este asa! Ecumenismul inseamna ca fiecare credinta, fiecare confesiune crestina, fiecare religie sa-si pastreze identitatea proprie. Ecumenismul este un dialog intre doua sau mai multe identitati. Altfel dialogul nu poate exista atunci cand exista confuzie. Poate fi unitate in diversitate dar nu poate fi unitate in confuzie. Cei mai multi ecumenisti de astazi sunt din cei care cultiva confuzia. Slujesc impreuna cu unii, cu altii, se roaga impreuna cu altii...

   Acesta este ecumenismul: dialog intre confesiuni si intre religii, fiecare pastrandu-si identitatea si respectand-o pe a celorlalti, fie ca sunt crestini, mozaici sau musulmani. N-are importanta.

   Repet, putem sa ramanem ortodocsi fara sa relativizam credinta noastra ortodoxa, pentru ca ecumenismul rau inteles duce la relativizare: “Apai tot un Dumnezeu e pentru toti!“. Ei, nu-i asa. Dumnezeu adevarat este acela in care crezi tu!

   Acesta e dialogul. Fiecare isi pastreaza credinta lui, biserica lui, randuielile lui, nu se amesteca unii cu altii dar o relatie asa este corecta si asa este cu adevarat crestineasca.

   Revenind deci, credinta sa fie curata, adevarata, puternica. Sa crezi tu in credinta ta. Si respecti pe celalalt si pentru altceva. Chiar daca nu esti convins ca credinta lui este cea adevarata-adevarata trebuie sa admiti ca el, in credinta lui, este cinstit, de buna credinta, ca nu este un farseur; ca musulmanul care la ora fixa isi pune covorul pe iarba, se intoarce cu fata spre Mecca si spune rugaciunea lui scrisa in Coran, e de buna credinta, nu o face de ochii lumii, nu ca sa fie televizat. Ci o face convins fiind ca Allah il aude si-l ajuta.

   Este foarte important acest lucru: sa admiti buna credinta a celui de alta credinta”.”

   Acum, comparand cele din documentul grecilor cu cele spuse de IPS Bartolomeu Anania, cum vi se pare? Si-a revenit?

   Un incepator ce poate intelege din predica sa? Ca sunt mai multe religii, majoritatea surori intre ele, si ca ecumenismul este rau deoarece sparge identitatea fiecareia in dorinta de a crea un mare ghiveci.

   Dar asta este in secundar!!! Intr-adevar, varfurile masoneriei doresc crearea unui ghiveci, pentru a crea mai usor noua religie care sa astepte pe marele invatat, in fapt antihristul.

   In principal insa, prin ecumenism se doreste DISTRUGEREA ORTODOXIEI.

   Apoi, mesajul este chiar mai grav decat cel din 2005. Caci este mai subtil. Degeaba spui ca ortodoxia este buna, daca nu urli CA ESTE UNICA. Daca accepti ca exista si altele ce trebuiesc respectate, abdici de la a-i mai intoarce pe credinciosii lor la adevarata credinta. Iar asta este foarte grav. TOATE CELELALTE SUNT EREZII SAU INCHINARI LA DIAVOLI. Asta trebuie sa se stie!!!

   Ecumenismul ca dialog intre confesiuni si intre religii, fiecare pastrandu-si identitatea si respectand-o pe a celorlalti, fie ca sunt crestini, mozaici sau musulmani (cum defineste IPS Bartolomeu Anania a fi ecumenismul bun) este de fapt poarta larg deschisa spre viitoarea religie globala.

   The Conference of European Churches (Conferinţa Bisericilor Europene) a carei ultima reuniune a avut loc la Lyon este afiliata World Council of Churches (Consiliul Mondial al Bisericilor), ambele cu sediul la Ecumenical Centre din Geneva, Elvetia. Ca si sora lor americana, National Council of the Churches of Christ in the USA (Consiliul National al Bisericilor lui Hristos din SUA), au fost infiintate imediat dupa al doilea razboi mondial (1948, 1950, 1959), caci nu se putea rata extinderea conceptului de unire globala (pe care se pedala intens atunci) si la nivelul confesiunile crestine, odata cu crearea ONU (pas important in constructia edificiului viitorului GUVERN MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE)
   Prieteni, cand studiezi SISTEMUL, descoperi cat de frumos se leaga lucrurile. Legatura intre viitorul GUVERN MONDIAL (uniunea tuturor natiunilor planetei) si viitoarea RELIGIE MONDIALA (uniunea tuturor religiilor, actiune in cadrul careia ecumenismul este doar o etapa) nu este doar o speculatie. Ne putem da seama de aceasta si cercetand cine le finanteaza pe amandoua:

Consiliul National al Bisericilor lui Hristos din SUA finantat de … ROCKEFELLER

   Iata ce inseamna un astfel de dialog … Desi recunosc identintatea fiecarei religii, totusi aceste consilii ecumeniste nu ascund faptul ca bisericile membre sint chemate:

1.      sa realizeze o unitate vizibila de credinta si o singura comuniune euharistica;

2.      sa promoveze o marturie comuna in lucrarea misionara si de evanghelizare;

3.      sa se angajeze in slujirea crestina a trebuintelor omenesti, doborind barierele dintre oameni, cautind justitia si pacea si prezervind integritatea creatiei;

4.      sa intretina innoirea in unitate, colaborare, misiune si slujire.

   Acest tip de dialoguri au loc ordonat, pe la intruniri oficiale sau zonal, intre confesiuni. Rezultatul este acelasi.

   In articolul Cum i-a impartasit IPS Bartolomeu pe doi preoti greco-catolici aflam ca IPS Mitropolit Bartolomeu Anania precizeaza in 2008:
   „La 14 septembrie 2000 (Ziua Crucii), invitat de Asociaţia din Sibiu a Foştilor Deţinuţi Politici şi cu binecuvântarea Arhiepiscopului Andrei de Alba Iulia, am oficiat sfinţirea monumentalului mausoleu din cimitirul oraşului Aiud şi o Liturghie cu parastas în memoria celor decedaţi în odioasa închisoare din aceeaşi localitate, slujbă la care au asistat aproximativ 400 de foşti deţinuţi politici, supravieţuitori „aiudeni”, veniţi din toată ţara.
   Înainte de începerea slujbei, chiar în capelă, pe lângă slujitorii deja înveşmântaţi, au apărut doi preoţi bătrâni, îmbrăcaţi în veşminte, unul din ei gârbov, împovărat de ani şi suferinţe. Mi-au spus că sunt greco-catolici, foşti şi ei deţinuţi politici, şi m-au rugat să-i primesc să slujească laolaltă cu noi, pentru ca tot împreună să ne rugăm pentru morţii noştri. Am fost de acord, au slujit, s’au împărtăşit, şi tot împreună am făcut pomenirile. Şi a fost pace.
   La proxima întâlnire de dialog cu ierarhii greco-catolici am relatat acest fapt emoţionant şi cu totul special din viaţa mea.
   Acum, după aproape opt ani, Preasfinţitul Florentin Crihălmeanu (cu care, de altfel, am o relaţie personală bună) scoate acest episod din naftalina unei memorii aproximative, spre a denunţa, chipurile, inconsecvenţa mea în contexul „cazului Corneanu”, dar şi spre a pune sub semnul întrebării autoritatea mea morală de a mă pronunţa într-un anume fel. Mult mai tânăr şi fără experienţa celor din generaţia mea, colegului meu din strana stângă îi e greu să realizeze că atunci, în cimitir, se crease o situaţie cu totul excepţională, că eu şi preoţii greco-catolici aveam o platformă comună: anii de temniţă şi numele celor exterminaţi acolo. Cred că, oricum, între gestul meu de la Aiud şi acela al mitropolitului timişoarean este, totuşi, o diferenţă.”
   Amintesc ca Florentin Crihălmeanu (1959-) este un episcop român unit, din 2002 eparh al Episcopiei de Cluj-Gherla.

   E foarte bine ca IPS Bartolomeu Anania nu este de acord cu gestul lui Corneanu, dar nu este deloc bine restul. Daca au fost impreuna la puscarie, puteau rememora totul intr-un alt context public, nu astfel: „au slujit, s’au împărtăşit, şi tot împreună am făcut pomenirile. Şi a fost pace.”

   Asta nu e pacea iubita de Dumnezeu, este falsa pace dorita de antihrist.
   In articolul din 2008, Virgil Ardelean, „administrator” la Fundatia Bartolomeu, aflam ca:

   Fostul sef al Directiei de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, chestorul Virgil Ardelean, poreclit „Vulpea” a avut un „rol activ” in atragerea de intreprinzatori care sa doneze bani pentru Fundatia filantropica Mitropolitul Bartolomeu, a declarat luni dimineata chiar Inalt PreaSfintia Sa, Mitropolitul Bartolomeu.
   „Domnul Virgil Ardelean, un foarte bun enorias al parohiei Sfantul Toma din Cluj, caruia i-am dezvaluit proiectul, s-a oferit imediat sa se implice activ, fiind convins ca profilul filantropic al Fundatiei va deschide multe inimi – si nu numai„, a spus IPS Bartolomeu.
   Ardelean a fost schimbat din functia de la MIRA in mai 2007, dupa ce si-a dat demisia prima oara in vara lui 2006, in acelasi timp cu directorii SRI si SIE de atunci, Radu Timofte si Gheorghe Fulga, dupa ce Omar Hayssam a disparut din tara.
   Fundatia Bartolomeu isi va deschide portile duminica, in cadrul unei gale de strangere de fonduri ce va avea loc la Teatrul National Cluj. Fundatia are ca scop finantarea de burse in tara si strainatate pentru elevii, studentii si masteranzii cu rezultate foarte bune la invatatura, dar cu posibilitati materiale reduse.
   Problema nu e doar ca Virgil Ardelean este controversat ca fost sef la fostul „doi si un sfert” ci ca este acuzat a fii Quattuor Coronati (mason), lucru care nu l-a negat.

   IN INCHEIERE, ESTE EVIDENT CA IPS BARTOLOMEU ANANIA NU S-A TREZIT PANA IN 2008. CUM INSA ESTE CONSIDERAT DE UNII A FI UN STALP AL ORTODOXIEI, CONSIDER CA NOI SIMPLII CREDINCIOSI TREBUIE SA-I CEREM SA SE LEPEDE DE RATACIRILE MENTIONATE MAI SUS SI SA ADERE CLAR SI RASPICAT LA CELE REDACTATE SI SEMNATE DE CLERICII SI MONAHII ORTODOCSI IN TIMPUL SINAXEI DIN VOLOS, DE CARE AMINTEAM LA INCEPUTUL ARTICOLULUI. DUPA CE VA FACE ACEASTA, EU VOI FI PRINTRE PRIMII CE-L VOR URMA SI VOI CONVINGE PE CAT MAI MULTI SA FACA ACELASI LUCRU.

 

   DOAMNE AJUTA!