PESCUIREA MINUNATA

Ev. Luca 5, 1-11

1. Pe când mulţimea Îl îmbulzea, ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu, şi El şedea lângă lacul Ghenizaret,  

2. A văzut două corăbii oprite lângă ţărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele.  

3. Şi urcându-Se într-una din corăbii care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat. Şi şezând în corabie, învăţa, din ea, mulţimile.  

4. Iar când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mână la adânc, şi lăsaţi în jos mrejele voastre, ca să pescuiţi.  

5. Şi, răspunzând, Simon a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele.  

6. Şi făcând ei aceasta, au prins mulţime mare de peşte, că li se rupeau mrejele.  

7. Şi au făcut semn celor care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se afunde,  

8. Iar Simon Petru, văzând aceasta, a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos.  

9. Căci spaima îl cuprinsese pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, pentru pescuitul peştilor pe care îi prinseseră.  

10. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Şi a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni.  

11. Şi trăgând corăbiile la ţărm, au lăsat totul şi au mers după El.  

   Citez din articolul Pescuirea minunata:

Predica la Duminica a XVIII-a dupa Rusalii

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Binecuvantati si dreptmaritori crestini ai Sfintei Biserici a Domnului nostru
Iisus Hristos,

Vom asculta mai intai cuvantul (dumnezeiasca Evanghelie de astazi) si apoi taina, deoarece cuvantul talcuieste, explica taina. De aceea in dumnezeiasca Liturghie, in partea intai este Evanghelia, deci cuvantul, si in partea a doua, taina Euharistiei; atunci, dupa ce preotul rosteste cuvintele Mantuitorului: “Luati, mancati, acesta este trupul Meu! Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu, al legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor” (si adauga Mantuitorul: “Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea”) si se canta: “Pre Tine Te laudam, pre Tine Te binecuvantam”, preotul, in numele lui Hristos, cu Hristos in Duhul Sfant, se roaga: “Inca aducem Tie aceasta jertfa duhovniceasca si fara de sange. Te chemam, Te rugam, cu umilinta la Tine cadem. Trimite Duhul Tau cel Sfant peste noi si peste aceste daruri ce sunt puse inainte!” Peste noi – adica peste toti; si peste daruri, adica cele pe care le-au adus credinciosii crestini: painea si vinul, ce sunt puse inainte. “Si fa, adica, painea aceasta, cinstit Trupul Hristosului Tau, iar ce este in potirul acesta, cinstit Sangele Hristosului Tau, prefacandu-le cu Duhul Tau cel Sfant.” Si painea si vinul – se dezvaluie din adanc – devin, se prefac tainic in Mielul jertfit de la intemeierea lumii, in Trup si Sange dumnezeiesc, in Acela prin Care toate s-au facut.
Aceasta este taina: Trimite Duhul Tau cel Sfant, nu numai peste daruri, ci si peste noi. Cugetam candva la cuvintele psalmistului: “Cerurile spun slava lui Dumnezeu, facerea mainilor Lui – adica omul (caci “Mainile Tale m-au facut si m-au zidit”) – o vesteste taria”. Vesteste omul taria si slava lui Dumnezeu? Trimite peste noi si peste aceste daruri Duhul Tau cel Sfant, ca sa intelegem taina aceasta, si anume: ca noi suntem chip al lui Dumnezeu, si ca noi vestim cel putin cum Il vestesc cerurile! Daca nu e asa, asa trebuie sa fie. Cuvantul vesteste, talcuieste taina.
Acum sa auzim cuvantul, care ne va dezvalui si astazi, ca totdeauna, taina Evangheliei. Iata cuvantul randuit de dumnezeiestii Parinti pentru aceasta duminica:

“Pe cand multimea Il imbulzea, ca sa asculte cuvantul lui Dumnezeu, si El sedea langa lacul Ghenizaret, a vazut doua corabii oprite langa tarm, iar pescarii, coborand din ele, spalau mrejele. Si urcandu-Se intr-una din corabii care era a lui Simon, l-a rugat s-o departeze putin de la uscat. Si, sezand in corabie, invata, din ea, multimile. Iar cand a incetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mana la adanc si lasati in jos mrejele voastre, ca sa pescuiti. Raspunzand, Simon a zis: Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit si nimic nu am prins, dar, dupa cuvantul Tau, voi arunca mrejele. Si facand ei aceasta, au prins multime mare de peste, ca li se rupeau mrejele. Si au facut semn celor care erau in cealalta corabie, sa vina sa le ajute. Si au venit si au umplut amandoua corabiile, incat erau gata sa se afunde. Iar Simon Petru (acum e numit deplin: Simon Petru), vazand aceasta, a cazut la genunchii lui Iisus, zicand: Iesi de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos. Caci spaima il cuprinsese pe el si pe toti cei ce erau cu el, pentru pescuitul pestilor pe care ii prinsesera. Tot asa si pe Iacov si pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau impreuna cu Simon. Si a zis Iisus catre Simon: Nu te teme; de acum inainte vei fi pescar de oameni. Si tragand corabiile la tarm, au lasat totul si au mers dupa El” (Luca 5, 1-11).

Preaiubitilor! Cu auzul inimii sa primiti bucurie si veselie, cum a zis David: “Auzului meu vei da bucurie si veselie”. Faca Domnul asa sa simtim acest cuvant al Evangheliei.
Era dimineata in ziua aceea cand Mantuitorul Si-a chemat ucenicii pentru cuvantul hotarator. Ucenicii – Simon impreuna cu Andrei, fratele lui, si Iacob cu Ioan – Il urmasera pe Iisus inca de pe malul Iordanului. Ei fusesera ucenicii lui Ioan Botezatorul si, dupa ce S-a botezat Mantuitorul, Ioan le-a aratat lor – lui Andrei, Simon, Iacov, Ioan, Filip si Natanael – pe Iisus, zicandu-le: “Iata Mielul, Cel care ridica pacatele lumii”. Si au trecut atunci (mereu folosesc cuvantul trecere – in ebraica – Paste), Simon cu Andrei, Iacov cu Ioan, Filip cu Natanael, de la Ioan la Iisus. Au trecut pascal, pentru ca au trecut la Iisus, Care e Pastele.
Si au mers impreuna, precum stim, la Cana Galileii, unde Iisus a prefacut apa in vin; vinul care se preface in Sangele Lui. Si au mers mai departe, mai la nord, catre Marea Galileii (sau Lacul Ghenizaret), acolo unde Iisus, in Capernaum, a primit sa-I fie randuita o incapere, o locuinta pentru misiune, pentru slujire.
Iar ucenicii acestia, sase la numar, isi continuau indeletnicirea lor de pescari, dar luand invatatura, urmandu-L pe Iisus. Si mai ales in noaptea aceea s-a randuit pregatirea lor, cand ei, in slujirea, in munca lor de pescari, s-au trudit o noapte intreaga si n-au prins nimic. S-au trudit noaptea, cand, dupa priceperea si mestesugul pescaresc, se prind aceste fapturi – ca ofranda omului – pestii, despre care se spune ca nu au glas. Si nu au glas, intr-adevar; cand cad in undita, se zbat, dar nu striga, nu plang. Fara glas, asemenea mielului si oitei, care nu striga impotriva celor ce o tund. E o vorba in popor: “Tiparii se pescuiesc pe intuneric”. Uneori vorba aceasta se potriveste ca o manusa unor asa-numiti misionari evanghelisti, care pescuiesc in intuneric si momesc sufletele ramase in intuneric, adica lipsite de Evanghelia Fiului lui Dumnezeu.
Noaptea aceea intreaga a fost noapte de truda. Dar ce taina mare are noaptea, iubitilor! E o zicala, o stiti mai bine: noaptea e pentru sfat. Ce fel de sfat? Din adanc, de la Duhul Sfant; caci intre darurile Lui e si sfatul, cum citim la proorocul Isaia: “A odihnit peste el (peste orice suflet dupa chipul lui Dumnezeu) duhul intelepciunii, duhul intelegerii, al sfatului, al tariei, al credintei, al cunostintei, al temerii de Dumnezeu”.
In noaptea aceea au lucrat adanc in lupta lor. Noaptea, intocmai ca in zilele creatiei. De atatea ori am marturisit – dupa Scriptura, nu de la noi, Doamne: zilele creatiei nu incep cu dimineata, ci cu seara. A fost o seara, o dimineata – ziua intai; o seara, o dimineata – ziua a doua; o seara, o dimineata – ziua a treia. Si in fiecare dimineata a creatiei era rodul, aparea un nou regn: al apelor si mineralelor, al scanteierilor din pietre stralucitoare; apoi al verdetei, florilor, holdelor; apoi al pestilor din adanc, al vietuitoarelor care se misca si al pasarilor vazduhului. Apoi omul. Vedeti? De la seara la dimineata, de la intuneric spre lumina.
Noaptea au trudit Simon si Andrei, fratele lui, cu Iacov si cu Ioan; si a fost sa nu prinda nimic. Ei, mesteri, cu toata tehnica, stiinta lor, priceperea, experienta lor mai ales, care e mai adanca decat rationamentul, stiinta noastra. Experienta e din viul vietii, si cu toata fiinta mea, si cu mintea si cu inima – si cu gandire si cu simtire; cu viata.
Asa s-au trudit in noaptea aceea. Nu s-a trudit, nu s-a chinuit o noapte intreaga si Sfantul Antonie cel Mare? S-a luptat cu demonii si a strigat, si de-abia in zori, in faptul diminetii, i s-a aratat Mantuitorul. Si a intrebat, si a strigat nevoitorul: “Doamne! Unde ai fost, Doamne? N-ai vazut Tu sudorile si chinurile mele in lupta cu demonii din mine?” “Aici eram, cu tine. Priveam, te vedeam, si lauda aduceau suferintele tale pentru Mine. Ma bucuram”.
Si, intr-adevar, in zori,dupa acea truda a lor, Mantuitorul S-a aratat la tarm. Noi sa nu nesocotim truda lor. Gandeasca-se fiecare: muncesti, muncesti, uneori o vara intreaga si peste rodul tau cade piatra. Munceste unul la slujba lui, sa faureasca ceva, si nu reuseste, sau de munca lui se alege praful. Si parca intra atunci intr-un fel de neliniste si deznadejde. Doamne! Parca-i parasit intr-o singuratate totala. Dar tocmai atunci, cand ajungi la constiinta acestei parasiri, atunci vine Dumnezeu, atunci apare Iisus la tarmul existentei tale.
Si le-a aparut; si Il cunosteau, vedeti? Ca dovada, S-a suit in barca lui Simon. Precizez lucrul acesta pentru ca unii talcuiesc ca si cum atunci ar fi aparut Iisus prima oara in fata lor. Nu. A intrat in corabia lui Simon, pe care il stia de la tarmul Iordanului. Si l-a rugat: “Departeaz-o putin de la tarm” Departeaz-o – totdeauna, si in spatiu, si in timp, asa se deschide ceea ce se numeste perspectiva, nu? Cand iei distanta. Si in istorie, intelegi mai bine evenimentele, luand distanta. Altfel se oglindesc, se reflecteaza in constiinta, in raport cu desfasurarea istoriei, care e calauzita de descoperirea dumnezeiasca.
Si, luand distanta Mantuitorul, si avand in fata – in spatiu – multimea, le-a grait Evanghelia. Stim si din predica de pe munte ce le-a grait Iisus: “Pocaiti-va! A venit imparatia lui Dumnezeu”. In El, in Hristos, era sosita imparatia. Adica lumea in care imparat este Dumnezeu: in inima mea, a fiecaruia, in care El este Soarele Dreptatii, cum zice o rugaciune a diminetii, pe care preotul o citeste in timpul celor doisprezece psalmi: “Lumineaza Doamne in inima mea, Tu, Soarele Dreptatii”. Asa vorbea Iisus, Soarele Dreptatii, si, incheind pentru acea zi din Evanghelia Sa, ii spune lui Simon: “Mana corabia la adanc si aruncati mrejele”.
Intai a vorbit si apoi a poruncit actul, adica: taina, caci se va petrece taina. Cuvantul si taina: “Mana la adanc!”. Cuvantul e negrait de generos, caci numai in adanc daca vei ajunge, ai sa intelegi propria-ti taina. Altfel ramai la suprafata. Ramai – iertati-mi cuvantul, dar e al Scripturii – la nivelul pielii. Omul, dupa savarsirea pacatului dintai a fost imbracat in haine de piele. La inceput au fost frunze de smochin, care erau usor mai transparente, apoi haine de piele. Ramai la nivelul pielii si atata simti, atata vezi.
”Mana la adanc…” Petru, deodata, s-a oprit, abia retinandu-se: “Doamne, toata noaptea ne-am trudit; si n-am prins nimic”. Erau doua elemente implicate: nu numai ca o noapte intreaga s-au trudit; dar era implicata si tehnica lor; Doamne, noi am pescuit atunci cand se prind pestii, cu priceperea si experienta noastra, atunci am savarsit, ne-am facut meseria, si nu un ceas, doua, cat vrei Tu acum, ci o noapte intreaga! Si totusi Simon asculta, chiar impotriva legii firii, ca sa zicem asa! “La cuvantul Tau, zice, voi arunca mreaja!” Si au aruncat mrejile si au prins multime de peste, incat corabia s-a umplut (a lui Simon si a lui Andrei) si au facut semn celorlalti doi, Iacob si Ioan, fiii lui Zevedeu, tot la fel pescari. Ei alcatuiau un fel de ceata, o breasla, ca pe urma sa alcatuiasca o apostolie a lor. S-au apropiat si ei cu corabia si din mrejele lor au umplut si cealalta corabie, incat erau gata sa se scfunde. Si totusi, atatia fiind, pluteau (tot deasupra lumii, dar din adanc). Si atunci Petru rosteste acel cuvant (Petru care era cu Mantuitorul in corabia ce se umpluse de pesti): “Iesi de la mine Doamne, iesi de la mine, ca om pacatos sunt!”
Iubitilor, retineti, rogu-va, acest moment pentru ca el ne dezvaluie o taina de inceputuri a omului: “Iesi de la mine Doamne, ca om pacatos sunt!”. Pentru ca Petru a savarsit un act originar din taina omului (“Iesi de la mine Doamne ca sunt om pacatos!”). Cercetatorii istoriei religiilor descopera ca, de la inceput, omul (intr-un timp care era atat de aproape de momentul cand Dumnezeu L-a zidit pe om si a suflat chipul Lui divin in el), dupa ce a cazut si a avut constiinta caderii, nu a fost parasit de Dumnezeu. Dumnezeu nu-l paraseste pe om, ci il cheama din nou, il cauta si il cheama cum l-a cautat pe Adam cand, dupa cadere, s-a ascuns dupa pomii gradinii, in lume: “Adame, unde esti?” – a strigat; si Adam a raspuns: “Doamne, m-am vazut gol, mi-a fost rusine si teama si m-am ascuns”.
Omul, retineti, in fata lui Dumnezeu, dupa cadere a fost cuprins de spaima pacatului, de constiinta acestui zid care il desparte de Dumnezeu. Si acest zid a fost inlaturat de Hristos cel inviat, Care, prin usile incuiate, a venit la ucenicii Sai. Caci nu exista zid pentru har. Nu exista moarte pentru har. Si mort de ai fi, asa cum te face pacatul, harul lui Dumnezeu te poate invia. De altfel asa vor invia la sfarsitul veacurilor toti. “Va veni vremea cand toti cei din morminte vor iesi, zice Scriptura, cei ce au facut cele bune pentru invierea vietii, cei ce au facut rele, pentru invierea judecatii (pentru osanda )”. Nimic nu sta in calea harului, pentru ca ceea ce suntem noi este faptura, rod al harului. Iar harul este din eternitatea lui Dumnezeu si puterea Lui infinita.
“Iesi de la mine Doamne! Om pacatos sunt” . Petru rostea ceea ce au rostit oamenii dintru inceputuri, atunci cand harul lui Dumnezeu scanteia, si a scanteiat mereu, si in Vechiul Testament. Si asa au constatat cercetatorii: indeosebi in fata lui Dumnezeu se petrece acelasi fapt. Aici e taina prezentei si marturiei lui Dumnezeu, a existentei adevarului dumnezeiesc, pe care nici o stiinta a lumii nu a putut sa o descifreze. In fata lui Dumnezeu omul traieste ceea ce se numeste mysterium tremendum – adica tainicul acesta cutremurator, taina care ne cutremura. Aceasta au simtit-o toti, din inceputurile lumii, dupa cadere, ca un cutremur al sufletului si ca o iluminare tainica, din adanc. Se imbina deci spaima, cutremurul, cu iluminarea, cu lumina din adanc, de dincolo de lume, de intunericul pacatului.
Cum zicem noi, iubitilor, cand iesim cu Sfanta Impartasanie? – “Cu frica lui Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste apropiati-va!” . Cu frica lui Dumnezeu – cutremurati – dar si cu credinta si cu dragoste. Aici, retineti, se dezvaluie prezenta lui Dumnezeu: in spaima si cutremur, dar si in credinta si dragoste. Cum spun Parintii, totul se petrece intre teama si speranta.
Deodata Sfantul Petru isi dezvaluie starea, pe care o recunostea – starea de pacat, de despartire de Dumnezeu –, si care, in fata sfinteniei lui Dumnezeu, in fata lui Hristos, il face sa se inspaimante. Pentru ca starea de pacat, pe de o parte te inspaimanta, te arunca departe, te face sa te ascunzi de rusine. Nu te copleseste rusinea cand te simti pacatos, in orice fel de pacat, trupesc sau sufletesc (de pofte ale trupului, de manie, de orgoliu)? Nu mai stii cum sa te acoperi.
“Iesi de la mine, Doamne!” … Pe de o parte prezenta lui Dumnezeu parca te sileste sa fugi, sa te retragi, sa te ascunzi. Iti doresti parca sa te inghita pamantul. Dar, totodata, este si atractie, vedeti? Asa se misca. Rugati-va, cercetati, cugetati, voi toti cei care vreti sa stiti, sa intelegeti ce inseamna taina intalnirii lui Dumnezeu, in starea noastra, nu a sfintilor.
“Om pacatos sunt” , a spus Petru si s-a dat la o parte, in spaima care-l inunda in fata Dumnezeirii. Asa se simte harul Dumnezeirii: iti vezi deodata starea de cadere, de pacatosenie, de prostie, de nesimtire; mai ales de nesimtire. Cand stau in fata cuvantului Evangheliei, sau in biserica, sau la auzul unui cuvant, sau in fata unei jertfiri, iar eu nu simt nimic, stau asa – iertati-mi cuvantul – gura casca, e semn ca sufletul meu e mort, e in nesimtire.
Petru n-a fost in nesimtire; in el s-a trezit atunci taina tainelor. Si a vazut starea lui de pacatos in fata sfinteniei lui Hristos; s-a descoperit in el icoana din vesnicie a Fiului lui Dumnezeu, dupa al Carui chip am fost ziditi.
“Doamne, iesi de la mine!…” . Dar Iisus (urmeaza partea a doua a momentului sacru), a iesit Iisus din corabie? Corabia e Biserica; in corabie suntem toti; pacatosi suntem toti. Parca toti strigam acum cu Petru: “Iesi de la mine, Doamne, sunt om pacatos!” . Dar Iisus n-a iesit din corabie. Dimpotriva, i-a spus: “Nu te teme!” . In Evanghelie teama e izgonita. In Vechiul Testament, cand s-a dat Legea, pe Sinai, au fost cutremure si fulgere, si toti de la poalele muntelui au fugit (Legea care osandeste, Legea care pune in lumina pacatul). Acum coborase Datatorul Legii, Cel care S-a facut pacat pentru noi, ca pe cei de sub lege sa-i rascumpere.
“Nu te teme!” . Iubitilor, Sfantul apostol si evanghelist Ioan spune ca dragostea izgoneste frica. Daca cei din Vechiul Testament spuneau: “Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu” , Sfantul Ioan spune inspirat: “Iubirea izgoneste frica”. Si care iubire a izgonit frica? Pai in fata lui Petru era insasi Iubirea, era intruparea Iubirii. Si atunci, Iubirea i-a spus lui Petru: “Nu te teme!” Eu am venit sa izgonesc frica.
Da, inceputul intelepciunii e temerea, frica; dar intelepciunea are doua capete, sa nu uitam: incepe prin frica si sfarseste in dragoste, in iubire. Acum era Iubirea, Care Se arata: “Nu te teme! De acum vei fi pescar de oameni”. Din alegerea aceasta a pescarilor, ca apostoli, s-a dezvaluit taina ca ei sa fie pescari de oameni, pentru ca ei sunt cei care scot din adanc ( Hristos i-a poruncit lui Petru: “Mana la adanc!” ). Din adanc au scos acum vietuitoare fara glas, fara zgomot (de atatea ori spunem: Zgomotul face putin bine, iar binele putin zgomot). Si i-a facut pe ei pescari de oameni, dar sondand in adanc, adancul inalt, iubitilor. Asa le-a poruncit lui Simon, lui Andrei, lui Iacov si lui Ioan, iar ei au lasat totul si au mers dupa Dansul.
Da, le-a poruncit, si deodata s-a petrecut acest fapt la care, iarasi, rogu-va sa fim cu luare aminte. Cuvantul Lui, cuvantul de chemare al Lui, pescarii l-au inteles. Adancul la care-i chemase Iisus, adancul pentru pescuire a trezit adancul din ei. Si adanc pe adanc cheama. “Dumnezeu a pus in vistierii adancurile” oamenilor, spune psalmistul. L-au recunoscut, din adanc, pe El, pe Hristos. Dar cum? Retineti si aceasta: in Evanghelie s-a observat ca, la evrei, inteleptii nu alergau ei dupa ucenici. Nu aveau credit. Ucenicii ii cautau pe cei mai intelepti. Hristos e unicul Care cheama: “Veniti dupa Mine! Va voi face pescari de oameni.”. In acest cuvant al Lui se descopera unicitatea Lui; se descopera slujirea Lui divina, a Celui trimis de Tatal; se descopera dumnezeirea Lui, se descopera mesianitatea Lui in acest cuvant: “Veniti dupa Mine!” Ca aceste cuvinte au fost spuse in lume si de dictatori sau de alte forte, este posibil, dar stim ce a urmat tuturor poruncilor lor. E unic cuvantul “Veniti dupa Mine” pe care Hristos il rosteste in constiinta misiunii Lui, de Mantuitor al lumii. Mai adanc: de Urzitor al lumii, pentru ca toti suntem urziti de Fiul in Duhul Sfant, din porunca Tatalui de a fi chip dupa chipul lui Dumnezeu. El, Urzitorul lumii e acum in fata lui Petru (a lui Simon ) si a lui Andrei, a lui Iacov si a lui Ioan. Si au simtit adanc; s-a trezit adancul din ei.
Iar ultima adancime din noi ce reprezinta, ce ne descopera? – Ultima adancime din noi descopera chipul lui Hristos. Ultima adancime a sufletului meu poarta pecetea chipului Tau, Doamne! Starea aceasta o putem traduce prin iubire, cautare, dor, dar, mai adanc, e chipul Cuiva. De aici a luat nastere icoana, fiindca simti fiintial nevoia sa contempli chipul Cuiva. E pecetea Cuiva in mine. Si cand scanteiaza acest gand, deodata se trezeste in tine o raspundere negraita: Doamne, ce raspundere am pentru acest chip care e in mine!
Asa s-a trezit in apostoli, in urmasii lor, in sfinti, in martiri, in cuviosi, in toti dreptii, constiinta ca acolo, in adanc, e chipul Tau, Doamne. Si eu trebuie sa Te recunosc pe Tine, ca Tu sa ma recunosti pe mine. Un filosof din veacul acesta – Heidegger – zice ca “omul a fost aruncat in lume fara sa fi fost intrebat daca vrea sau nu”. Ei vezi? Te-a aruncat fara sa te intrebe. Dar de ce? – Pentru ca inainte de a fi, nu existai. Si atunci te intrebi: cum de a ajuns o minte atat de stralucitoare sa gandeasca astfel? Adica omul se vede aruncat in lume. Se vede aruncat ca intr-o parasire, ca intr-o singuratate. O singuratate absoluta, asa cum va spune si un mare biolog, laureat al premiului Nobel – Jacques Monod: “In sfarsit, omul se vede singur intr-un univers indiferent” .
Dar adauga: “Lui ii revine sa aleaga intre Imparatie si tenebre”. Dar va veni o femeie evreica, un suflet chinuit, iscoditor, pe nume Edith Stein, care-i asculta cu inteligenta ei pe filosofi (pe Husserl, Max Scheler, Heidegger), si afla de la ei ca omul e aruncat in aceasta parasire, singuratate. Ea insa simte din adanc (aici e taina adancului, ea n-a ramas la suprafata), ca, in adancul lui, omul cauta, e nelinistit. Si se intreaba: sunt aruncat, dar m-a aruncat Cineva. Inseamna ca eu trebuie sa-L caut si sa-L cunosc pe Acel Cineva Care m-a aruncat. Oricare ar fi chinul meu, nu ma poate reduce la tacere totala. Nu-mi poate interzice cautarea. Adancul din mine cere pe Acel Cineva Care m-a zidit, m-a situat aici, in lume. Eu nu-mi sunt propria cauza. Si aceasta certitudine a ei avea sa fie cuprinsa in cartea A fi finit si a fi infinit. Cine a pus in mine aceasta sete pe care inteleptul Solomon o rostise: “Ai pus in noi si gandul vesniciei”? Si in dorul acesta Edith Stein a ajuns la fundamentul existentei, al fiintei. E acel adevar de care eu iau cunostinta, si anume, ca adancul din mine cauta si doreste acest necuprins, acest infinit in care simti ca ai viata, ai setea de existenta si de infinit.
Si atunci ea s-a botezat. L-a intalnit in adancul ei pe Acela despre care spuneau filosofii ca il arunca pe om. Si a simtit (si aici cu adevarat a crezut) cum credinta pregateste stiinta. Stiinta pregateste cunoasterea. Credinta, insa, e mai adanca, pentru ca ea e adeziunea catre infinit, infinitul dumnezeiesc pe care stiinta nu-l poate cuprinde.
O, Doamne, ce taina se dezvaluie aici! Ca in orice om, de pretutindeni e chipul infinitului viu al lui Dumnezeu, al Fiului lui Dumnezeu. In tot omul, de orice religie ar fi. Aceasta evreica l-a descoperit. A devenit calugarita. Si lumea aceasta, lumea teroarei, lumea acestui veac atat de patimitor si insangerat, a rupt-o din manastire si s-a savarsit ca martira undeva intr-o camera de gazare nazista. Cum altii au sfarsit prin inchisori si prin gulaguri – in veacul acesta al intelepciunii, al intelepciunii acestei lumi.
O, iubitilor! Adancul! Sa simtim toti cum adancul din noi cheama Adancul. Si, mai curand, adancul dumnezeiesc al Fiului lui Dumnezeu coborat in lume din iubire, cheama adancul fiecaruia dintre noi.
Daca eu Te port in mine, o, Doamne, invredniceste-ma sa Te arat pe Tine! Chipul meu sa devina chip de lumina si de iubire, asemenea Tie, in lume, Doamne! Si, la masura mea, sa fiu si eu un smerit ucenic al Tau! Lasand toate, au mers pescarii de oameni dupa El. Ajuta-ne, Doamne, si noua sa mergem dupa Tine! Cu rugaciunile Maicii Tale si ale tuturor sfintilor. Amin.

Parintele Constantin Galeriu

Asistam la o actiune a PAPUSARILOR? Dupa ce ieri l-au injurat, Basescu renunta la serviciile politiei si jandarmeriei … In ritmul asta, in mai putin de un an, Romania se va zgudui din temelii

   Citez din articolul Traian Basescu renunta la escorta politiei, dupa marsul ilegal de vineri din fata Palatului Cotroceni:

   Presedintele Traian Basescu a dat dispozitie, inca de vineri, ora 17.00, ca efectivele Ministerului Administratiei si Internelor sa nu mai participe la asigurarea protectiei sale. Decizia a fost luata in contextul participarii unor angajati ai ministerului la marsul ilegal de protest din fata Palatului Cotroceni. Informatia a fost confirmata pentru HotNews.ro de purtatorul de cuvant al sefului statului, Valeriu Turcan.
   Politia Romana a fost informata de Ministerul Administratiei si Internelor ca structurile politiei nationale nu vor mai face parte din dispozitivul de protectie al presedintiei, a declarat, la Realitatea TV, Raluca Saucan, purtator de cuvant al IGPR.
   Ea a precizat ca Politia Romana avea atributii in insotirea coloanelor oficiale, fara a face comentarii suplimentare.
   Peste 8.000 de protestatari, majoritatea politisti, au mers vineri in fata Palatului Cotroceni, unde si-au scos sepcile din cap si le-au aruncat in curtea Palatului. Protestarii au aruncat si cu sticle de plastic si lumanari in poarta Palatului Cotroceni. Unii dintre protestari au purtat catuse la maini in semn de protest. Politistii au scandat “Du-te Basescu, dupa Ceausescu!”.
   Ajunsi langa intrarea oficiala a Palatului Cotroceni, catre platoul unde sefului statului i se da onorul in cadrul festivitatilor oficiale, manifestantii au aruncat cu sticle, cu caschete si lumanari si au inceput sa strige “iesi afara javra ordinara”.
   Politistii au folosit intreg arsenalul de scandari injurioase la adresa presedintelui, ministrului Blaga si a premierului. Politistii au cerut de la tribuna decenta si respect, dar in acelasi timp scandau: “M… Blaga / La puscarie cu Blaga! / Un pitic si un chior ne-au lasat in curu gol”.
   Au fluturat sute de pancarte cu mesaje licentioase si l-au desenat pe premierul Emil Boc cu un penis in loc de nas.
   Cititi va rog si:

VIDEO – Politistii catre Basescu: “IESI AFARA, JAVRA ORDINARA”. Blaga: „Organizatorii marşului vor fi traşi la răspundere”

   Mai trebuie adaugat ca pe 7 octombrie s-a mai anuntat un miting …

   Deja multora le este clar ca Basescu este omul licuriciului si indeplineste intocmai ordinele ELITELOR pentru distrugerea acestei tari. Asadar, posibil ca miscarea asta impotriva politistilor si jandarmilor sa se inscrie in stradania SISTEMULUI de a pune paie pe foc, in speranta declasarii unor proteste violente.

   In ceea ce ii priveste pe politisti, nu stiu daca a fost ideea lor cu acele scandari sau a unor infiltrati.

   Oricum, in ritmul asta, cu o guvernare ce nu stie ce sa mai faca pentru ca populatiei sa-i fie din ce in ce mai greu, pe de o parte, iar pe de alta parte, cu reactii de genul celei de acum a presedintelui, probabil ca se va ajunge in maxim un an la multa tulburare in aceasta tara.

   Cititi va rog si:

Pustnicul Zosima: „O să fie MARE MACEL IN ORASE. O să fie mai rău decăt ti-a spus părintele Pustnic N.” Completare la articolul „PROFETIE: „MARE VARSARE DE SANGE” in 2011 in Romania?”

De ieri blogul SACCSIV a depasit 4 MILIOANE de VIZUALIZARI. Profitati la maxim de acest lucru

   Multumita bunului Dumnezeu, noul blog saccsiv are de ieri peste 4 000 000 de vizualizari. Deci fara a lua in calcul si vechiul blog saccsiv. Si de aproape un an este pe primul loc in topul blogurilor de pe platforma gratuita wordpress.

   Asadar, cat inca mai exista, consider ca trebuie marita cat de mult posibil activitatea. Trebuie extinsa aria temelor abordate, dar eu sunt singur si fara ajutorul vostru nu pot.

   Deja sunt colaboratori permanenti ce ma ajuta la traduceri, dar mai e nevoie de vreo doi-trei.

   Mai sunt de asemenea colaboratori ce imi indica materiale interesante de pe alte site-uri.

   La ei se adauga comentatori valorosi iar multe dintre postarile lor le regasiti si la rubrica “Comentariul zilei”.

   Blogul saccsiv are doua importante, sa le zic asa, componente:

1)     Trezirea. Ma stradui sa arat ca lucrurile nu sunt deloc asa cum sunt ele prezentate oficial sau in mass-media

2)     Forum. Este printre foarte putinele bloguri fara moderare, cititorii putand comunica intre ei in timp real.

   Doresc insa sa extind activitatea intr-o zona pe care n-am abordat-o suficient: scrieri teologice. Dar nu la maniera simplista de copy paste, cum fac majoritatea si cum am facut si eu pana acum din lipsa de timp. Aceste scrieri trebuie nu doar postate, ci si “traduse”.

   Majoritatea cititorilor acestui blog sunt proaspat treziti si incepatori. La ei ma gandesc in primul rand. Unii intreaba la rubrica de comentarii, de una sau de alta. Dar nu prea am timp sa le raspund, insa le multumesc celorlalti cititori ca uneori o fac in locul meu. Cei mai multi insa ma intreaba pe e-mail. Si le cer sa ma ierte, caci la majoritatea dintre ei nu le-am raspuns, tot din lipsa de timp. Sunt teme importante, care sigur i-ar interesa si pe altii. Le pun la articole “de facut” si … multe acolo raman. Si nu e bine.  

   Asadar trebuie sa ne ocupam si de aceasta foarte mare categorie de crestini: incepatorii. Dar singur n-am nici o sansa. Fac insa apel la parintii preoti si la cititorii cu solide cunostiinte teologice ce posteaza pe acest blog, sa ma ajute in aceasta lucrare.

   Suntem de exemplu cateva zeci ce ne dam cu presupusul, aproape zilnic, cum o fi cu calendarul sau cu cipurile (lepadare, pre lepadare, pas spre lepadare, nelepadare) sau cu ecumenismul, etc., dar va spun ca alte cateva mii se uita ca curca in lemne. Si nu e vina lor, ci vina noastra. Relativ putin dintre ei indraznesc sa intrebe cate ceva. Noi insa trebuie sa venim in intampinarea lor.

   Multi sunt unii incepatori chiar dintre cei ce par a stii cate ceva. Si imi dau seama de asta in momentul in care postez articole de tip “Crestinul si plaja”, “Imbracamintea femeii”, “Comportamentul in biserica”, “Dansul”, “alcoolul”, “Clubul”, “Jocurile pe calculator”, “Sexul”, despre canoane, etc. Acolo isi fac curaj si scriu … Majoritatii le lipseste fundatia fratilor. N-au facut casa pe stanca, ci pe nisip, la malul marii, in conditiile in care se anunta o cumplita furtuna.

   Fac apel pe aceasta cale si la cei cu bloguri cu traffic mic, dar cu materiale valoroase, sa nu se jeneze sa isi faca publicitate pe blogul meu. Profitati la maxim de el. Unii deja o fac si le prinde bine. De multe dintre ele nici nu stiu sau am uitat. Sa ma traga de maneca. Sa ma atentioneze de lucrarea lor si ma voi stradui sa le promovez blogurile nu doar postand link-uri, ci periodic si in articole de tipul “Blogul zilei”.

   Pe cei cu reviste sau conferinte ii invit sa faca aidoma.

   Profitati la maxim fratilor de faptul ca saccsiv are multumita bunului Dumnezeu un traffic mare. Lumea trebuie sa stie de voi iar voi trebuie sa spuneti ceea ce aveti de spus la cat mai multi.

   Doamne ajuta!

EXTREM DE IMPORTANT: RUGACIUNEA COMUNA cu CATOLICII (sau alti eretici) este ASPRU PEDEPSITA de canoane. Dar pare ca la putini le pasa … Propunere de dezbatere: CE-I DE FACUT?

   „Dacă va intra cineva ca să se roage cu ereticii: catolicii, protestantii, adventistii, pocăitii, tudoristii, baptistii si altii de acest fel, sau dacă va mânca la praznicele lor, unul ca acela să se afurisească si dacă nu se va căi să se taie cu totul de la Biserica lui Hristos, ca unul ce a căzut din har.”

   Iata ce scrie teologul constantin la articolul Ce inseamna EREZIE si APOSTAZIE. „Daca se va ruga cineva cu ereticii, acela să se afurisească si dacă nu se va căi, să se taie cu totul de la Biserica lui Hristos, ca unul ce a căzut din har”:

o mica precizare. am vazut articolul mai tarziu. cand cititi ‘sa se afuriseasca’ prin aceasta se intelege oprirea de la impartasanie. deci, doar unde scrie ‘sa fie anatema’ sau ‘sa se arunce afara/sa se dezlipeasca’ etc. de Biserica numai acolo canonul prevede cea mai grea pedeapsa, adica scoaterea din Biserica. si aceasta se face doar cu cei care nu se pocaiesc dupa ce li se cere expres de catre Biserica sa faca asta, de cateva ori. de exemplu, kazantsakis in grecia. Aceasta este cea mai mare pedeapsa si se aplica doar in cazuri extreme. Si da, Canonul Apostolic (daca nu imi joaca feste memoria 45 si urm.) interzice clerului cu desavarsire sa se roage cu ereticii, iar slujirea impreuna inseamna depunerea din treapta.

   Iata si ce scrie parintele Sorin la articolul FOTO: Rugaciune comuna la Viena?:

Esti naiv? Astia se roaga impreuna de cel putin 30 de ani si tu acum ii vezi?
tu stii ca in urma circului ridicarii anatemelor s-a dat liber la intercommunio? adica si ortodocsii si ei se pot impartasi la ceilalti. numai ca la noi nu s-a facut publica treaba. Se preactica insa in taina de catre clerici si laici ortodocsi.

Sau poate ca nu se roaga ci … tin un mom de reculegere.

   Parintele Sorin vorbeste despre napasta ce a reprezentat-o PATRIARHUL ECUMENIC ATHENAGORAS pentru ORTODOXIE. Sa ne amintim:

   1948 Athenagora, fost arhiepiscop al Americii de Nord şi de Sud, ajunge Patriarh al Constantinopolului după ce Patriarhul Maxim este declarat „necorespunzător psihic” şi silit să se retragă. Athenagoras declara: „Greşim şi păcătuim dacă gândim că credinţa ortodoxă a venit din ceruri şi că celelalte dogme (religii) sunt nevrednice. Trei milioane de oameni au ales mahomedanismul drept cale către Dumnezeu, şi încă câteva sute de milioane sunt protestanţi, catolici şi budişti. Ţelul fiecărei religii este să îl facă pe om mai bun”.

   6 ian. 1964 Patriarhul Ecumenic Athenagora şi Papa Paul al VI-lea se întalnesc la Ierusalim şi se roagă împreună în Sfântul Mormânt. La intrare, izbucneşte un incendiu, provocând o pană de curent în întreaga biserică.

   7 dec. 1965 Patriarhul Ecumenic Athenagora şi Papa Paul al VI-lea, în mod simultan, „ridică Anatema de la 1054″. Anatema a fost dată asupra ereziilor papale pentru a-i ocroti pe ortodocşi de învăţăturile ce nu duc la mântuire, ci la pieire. Prin „ridicarea” anatemei, Athenagora proclamă că Papa şi cei ce îl urmează au fost aforisiţi (excomunicaţi) pe nedrept, că Biserica a greşit atunci când a susţinut că învăţăturile papale sunt mincinoase şi că, cu adevărat, Papalitatea Latina este parte a Ortodoxiei. „Îndepărtarea excomunicărilor reciproce restabileşte relaţiile canonice dintre Roma şi Noua Romă. Aceasta restabilire este o necesitate canonică…”, se spune într-o declaraţie a Patriarhiei. Din acest moment, mai multe mănăstiri şi schituri din Muntele Athos încetează să-l mai pomenească pe patriarhul Athenagora.

   26 oct. 1967 Patriarhul Ecumenic Athenagora merge la Roma şi se aşază pe un scaun arhieresc la aceeaşi înălţime cu Papa, şi se roagă împreună.

   Pastorala de Crăciun 1968 Patriarhul Ecumenic Athenagora afirmă că „poporul lui Hristos” – romano-catolicii şi ortodocşii – se vor uni fără ajutorul ierarhilor sau teologilor. Mai declară că a introdus numele Papei Paul al VI-lea în dipticele Patriarhiei Ecumenice. (Dipticele sunt lista de episcopi ortodocşi pomeniţi în timpul Dumnezeieştii Liturghii).

   Feb. 1971 Papa şi Patriarhul Ecumenic Athenagora schimbă scrisori de recunoaştere reciprocă a Bisericilor lor. Patriarhul Athenagora anunţă public că dă Sfânta Împărtăşanie romano-catolicilor şi protestanţilor.

   Iulie 1972 Patriarhul Ecumenic Athenagora moare şi este îngropat; o înmormântare cu sicriul închis (fapt neobişnuit pentru un episcop ortodox). Este urmat de Dimitrie, care promite să continue „politica ecumenică” a predecesorului său.

   Cititi va rog si:

La „Nasul” (B1TV), MASONII se lauda ca PATRIARHUL ECUMENIC ATHENAGORAS (cel ce a ridicat anatema de la 1054) a avut GRADUL 33 … (adica se inchina lui LUCIFER)

   Asadar, desi este interzisa si pedepsita, de la masonul Athenagoras incoace practica rugaciunii comune este din ce in ce mai raspandita si din pacate ramasa nepedepsita.

   Va mai amintiti de fapta IPS Nicolae Corneanu?

   Citez din articolul Sinodul BOR i-a iertat pe episcopii Corneanu si Sofronie:

   Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat, miercuri, sa ii ierte pe Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, si pe Episcopul Oradiei, Preasfintitul Parinte Sofronie.
   Sinodul a luat aceasta decizie pentru ca “Biserica Ortodoxa condamna pacatul si nu pacatosul”, iar cei invinuiti si-au recunoscut greseala si s-au cait.
   Membrii Sinodului au analizat gestul IPS Nicolae Corneanu care s-a impartasit duminica, 25 mai, in biserica greco-catolica din Timisoara, in prezenta Excelentei Sale Mons. Francisco Javier Lozano, Nuntiu Apostolic in Romania, a PS Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic de Lugoj, a zeci de preoti romani si straini si a mii de credinciosi veniti din toata tara.
   Evenimentul, care a avut loc cu prilejul sfintirii bisericii greco-catolice cu hramul “Sf. Maria – Regina Pacii si a Unitatii”, a starnit diverse reactii. Martorii povestesc ca la momentul impartasaniei, IPS Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul credinciosilor si a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se impartasi. I-a fost inmanat potirul cu Sangele Domnului din care Inalt Preasfintia Sa Nicolae Corneanu s-a impartasit singur.

   Gestul a fost interpretat de unii preoti ortodocsi, potrivit declaratiilor din presa, ca fiind un act de lepadare de ortodoxie, in conditiile in care Biserica Ortodoxa Romana nu este in comuniune cu greoco-catolicii sau cu romano-catolicii. In schimb, acelasi gest a fost considerat de greco-catolicii ca “o minune”.
   Imediat dupa eveniment, Sinodul Permanent a hotarat ca problema va fi inscrisa pe ordinea de zi a proximei sedinte a Sfantului Sinod, spre dezbatere si decizie.
   Cel de-al doilea caz discutat la Sinod l-a privit pe Episcopul Oradei, Preasfintitul Parinte Sofronie. La Oradea, Boboteaza a fost marcata, in acest an, printr-o slujba religioasa de sfintire a apei Crisului Repede oficiata impreuna de episcopii ortodox si greco-catolic, PS Sofronie si PS Virgil Bercea, care au sfintit impreuna crucea ce a  fost aruncata in apa.

   Comentariu saccsiv:

   S-a cait oare acest ierarh? Bunul Dumnezeu stie, dar un lucru e sigur: n-a patiti nimic, n-are nici o treaba si-si vede mai departe de ale sale. Daca atat de usor se trece peste o fapta atat de grava, ce sa ne mai miram ca rugaciunile in comun trec nebagate in seama?  

   E limpede ca ne indreptam rapid spre vremurile de care aminteau profetiile:

PROFETIA Sfantului ANATOLIE al OPTINEI despre vremea cand ERETICII VOR  PUNE MANA PE BISERICA …

   Dar asta nu inseamna sa ne facem ca ploua, ca si cum nimic nu s-ar petrece. Poporul credincios trebuie sa stie clar ce este bine si ce este rau.

   Pe acest blog comenteaza multi parinti si cititori cu o temeinica pregatire teologica. Ii rog sa-si expuna o parere. Sa completeze sau sa critice cele scrise mai sus si sa ne straduim sa raspundem la o intrebare extrem de importanta: CE-I DE FACUT? Cum sa procedam pentru ca din ce in ce mai multi sa inteleaga ca rugaciunea comuna este o greseala extrem de grava?

   Sa ne amintim ca in trecut, la un moment dat, conducatorii Bizantului dusesera ratacirea cu mult mai departe:

Pomenirea mucenicilor din Athos, carora li s-a dat foc caci s-au opus ticalosiei imparatului bizantin ce la conciliul de la Lyon din 1274 a semnat unirea cu catolicii …

   Dar nu s-a ajuns nicaieri, caci a avut loc o rezistenta de jos in sus: a poporului impotriva conducatorilor si ierarhilor rataciti. Nu stiu daca acum se vor putea schimba ratacitii de sus, insa macar sa-i trezim pe cat mai multi de jos.

Patriarhia Bulgariei a refuzat participarea la Comisia Mixta de Dialog Teologic între Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe de la Viena

   Citez din articolul Patriarhia Bulgariei spune „NU” dialogului cu catolicii:

   După cum se ştie, la întrunirea de anul trecut a Comisiei Mixte de Dialog Teologic dintre romano-catolici (papistaşi) şi ortodocşi în Cipru, când a început dezbaterea despre primatul papei, Patriarhia Bulgariei, printr-o hotărâre sinodală a refuzat să participe la lucrările Comisiei. Şi la întrunirea de anul acesta a Comisiei Mixte, care se desfăşoară zilele acestea la Viena şi îşi încheie lucrările duminică, 26 septembrie, Biserica Bulgariei nu a trimis reprezentanţi, refuzând participarea la un dialog cu catolicii în condiţiile în care se desfăşoară.

   Informaţia ne-o oferă Agenţia de Ştiri Bisericeşti Romfea.gr care menţionează: „…la întâlnire participă 20 de membri din partea „Bisericii” romano-catolice, iar cu excepţia Patriarhiei Bulgariei, sunt reprezentate toate Bisericile Ortodoxe: Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Alexandriei, Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Serbiei, Patriarhia României, Patriarhia Georgiei, Biserica Ciprului, Biserica Eladei, Biserica Poloniei, Biserica Albaniei şi Biserica Cehiei şi Slovaciei”.

   Biserica Bulgariei se opune liniei ecumeniste pe care o trasează multe alte Biserici Ortodoxe, care sunt reprezentate la acest dialog de persoane cunoscute pentru învăţăturile şi actele lor filocatolice.

   (TRADUCERE: FRĂŢIA ORTODOXĂ MISIONARĂ “SFINŢII TREI NOI IERARHI”, sursa: http://thriskeftika.blogspot.com/2010/09/blog-post_3357.html)

   Cititi va rog si:

Mitropolitul Nicolae din Filipupoleos (Patriarhia Bulgariei): “Declaraţia lui ELTON JOHN reprezintă o BLASFEMIE”

Viena (20-27 septembrie): Comisia Mixta de Dialog Teologic între Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe va continua discutia de anul trecut despre “Rolul şi exercitarea primatului Pontifului Roman în primul mileniu al Bisericii”, în perioada dinainte de schisma dintre Răsărit şi Apus

FOTO: Rugaciune comuna la Viena?

 

BULGARIA: Patriarhul in fruntea a 10 000 de manifestanti ce cer introducerea religiei in scoli

   Citez din articolul 10.000 de bulgari au manifestat pentru introducerea religiei in scoli:
   10.000 de persoane au manifestat vineri la Sofia in cadrul unui mars organizat de Biserica Ortodoxa Bulgara pentru introducerea religiei ca disciplina obligatorie in programa scoala. In fruntea marsului de protest s-a aflat Patriarhul Bulgariei care a oficiat o slujba religioasa pentru copiii bulgari si pentru introducerea religiei in scolile din aceasta tara, relateaza Novinite.
   Potrivit Patriarhului Bulgariei aceasta masura este menita sa contribuie la protejarea valorilor morale si la mentinerea unui climat spiritual in randul tinerilor bulgari.
   Ministrul Educatiei din Bulgaria, Sergey Ignatov, s-a aratat sceptic fata de cererea Bisericii Ortodoxe. Acesta este de parere ca religia nu poate fi predata in maniera academica, ci trebuie promovata in sanul familiei.

FOTO: Rugaciune comuna la Viena?

   Iata cateva fotografii preluate de la http://kathbild.fotoserver.at/:

 

   Cititi va rog si:

Fotografii de la intrunirea Comisiei Internaţionale Mixte pentru Dialog Teologic între Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă de la Viena 2010

FOTO-REPORTAJ: RUGĂCIUNE ÎN COMUN A ORTODOCŞILOR ŞI CATOLICILOR ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR COMISIEI MIXTE DE DIALOG LA VIENA

   Par ca se roaga, insa nu sunt sigur. Daca insa intr-adevar o fac, e grav:

Ce inseamna EREZIE si APOSTAZIE. „Daca se va ruga cineva cu ereticii, acela să se afurisească si dacă nu se va căi, să se taie cu totul de la Biserica lui Hristos, ca unul ce a căzut din har”

 

UNESCO: Internet în banda larga la nivel internaţional. De ce?

   Citez din articolul Global leaders to share broadband vision:

   Membri ai Comisiei de Internet în Bandă Largă pentru Dezvoltare Digitală se vor întâlni cu Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, pe 19 septembrie pentru a-şi împărtăşi recomandările asupra introducerii la nivel internaţional a Internetului în bandă largă.  

   Reuniunea care precedă Summitul ONU pentru Dezvoltarea Viziunii asupra Scopurilor în acest Mileniu, din New York, la care persoane mai în vârstă din guvern, societatea civilă şi agenţii ONU vor prezenta descoperiri cheie din raportul final de rezultate, care este creat pentru a servi ca o amprentă globală pentru dezvolarea rapidă a Internetului în bandă largă.

   Comisia este formată din 58 de lideri din sectoarele public şi privat. A fost fondată în mai 2010 de către Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (UIT) a UNESCO, cu misiunea de a găsi modalităţi practice prin care ţările din toate stadiile de dezvoltare să poată asigura reţele în bandă largă pentru cetăţenii acestora, în cooperare cu sectorul privat.

   Preşedintele Rwandei, Paul Kagame, şi Carlos Slim Helú, preşedinte onorific pe viaţă al Grupo Carso, sunt co-preşedinţi. Secretarul general al UIT, Hamadoun Touré, şi directorul general al UNESCO, Irina Bokova, sunt vice-preşedinţi.

   Comisia consideră că banda largă ar trebui văzută ca o infrastructură naţională de bază, elementară.

   Cititi va rog si:

Comentariul zilei (23.09.2010): legatura dintre WEB 3.0 si RFID 

INTERNETUL OBIECTELOR – RFID: Rezolutia Parlamentului European din 15 iunie 2010. Sau cum ni se construieste o cusca invelita in staniol frumos colorat

NI SE SPUNE PE FATA: principalul motiv pentru care a fost creat UNESCO este ca sa promoveze ideea de GUVERN MONDIAL …

Directiva UE: PLANTELE MEDICINALE ar putea deveni ILEGALE din 2011. Nu si pentru Big Pharma …

   Citez din articolul Ierburile medicinale ar putea deveni ilegale:

   Incepand cu data de 1 aprilie 2011, prepararea si prescrierea ierburilor medicinale traditionale ar putea deveni ilegala pe intreg teritoriul UE.
   Directiva Europeana pentru Produsele Medicinale Traditionale din Ierburi, cere ca toate ierburile medicinale sa fie procesate dupa aceleasi procedee ca si celelalte produse farmaceutice, potrivit Gaia-health.com.
   Costurile de productie vor fi cu mult mai ridicate, fiind suportate doar de companiile farmaceutice mari.
   Nu conteaza daca niste ierburi au fost folosite de mii de ani in siguranta si eficace, acestea vor fi tratate ca pe niste droguri.
   Doctorul Robert Verkerk, din cadrul organizatiei internationale Alianta pentru Sanatate Naturala, descrie problema considerarii ierburilor medicinale traditionale ca droguri, in felul urmator:
   “Scoaterea medicinei traditionale dintr-o tara, prin regulamentul de inregistrare UE, este ca si cum ai introduce un cub intr-o gaura rotunda. Adaptarea la noile reguli trebuie sa se faca rapid daca nu se vrea discriminarea sau incalcarea drepturilor omului din tarile care inca folosesc acest tip de medicina.” 

   Comentariu saccsiv:

   Iata un comentariu haios postat pe site-ul de pe care am preluat articolul:

Titlul articolului principal din ziarele din 2012

Traficant periculos retinut langa calarasi!
Un traficant periculos a fost retinut astazi langa calarasi. Acesta a fost surprins de echipele speciale AntiDrog in timp ce incerca sa recolteze o cantitate substaniala de plante interzise. Suspectul deja umpluse jumatate din autoturism cu plante care par a fi sunatoare. Acesta fost retinut preventiv. In urma analizei plantelor fapta acestuia va fi incadrata corespunzator! Politia nu este sigura in acest moment daca intr-adevar este vorba de sunatoare sau untul babei.

   Si tot haios e ce le-a debitat mintea unora:

BEZNA ZILEI: legea 171/2010 (ce prevede pedepse pentru cei ce culeg ciuperci, mure, pere padurete, plantele medicinale, etc. din paduri) a aparut datorita blogurilor de tip SACCSIV …

   Lasand gluma la o parte, trebuie subliniat ca stirea e sinistra. Nu e surprinzator ce le debiteaza mintea ELITELOR, insa e dramatic cum masele accepta chiar orice.

MOLDOVA: Asociatia “Fericita Maică Matrona” se opune ACTELOR CU CIP. Cum sunt atacati? Ca ar fi … SECTA. Recunoasteti reteta?

   La articolul EDIFICATOR – La o intrebare clara, daca vor lua sau nu ACTELE CU CIP, RAZBOI INTRU CUVANT raspund: „Evident ca suntem dispusi sa respectam legile care nu contravin poruncilor dumnezeiesti” … Asadar, LE VOR LUA, cititoarea danutza posteaza, la finalul unui comentariu, urmatoarea informatie:
iata moldovenii ce fac:
pe 30 septembrie va avea loc ADUNAREA GENERALĂ cu tema“Invazia microcipurilor în Moldova.Cum ne apărăm?”
Toţi membrii Asociaţiei Creştinilor Ortodocşi “Fericita Maică Matrona” şi toţi creştinii ortodocşi interesaţi de această gravă problemă să vină
pe 30 septembrie, ora 11.00, la Uniunea Scriitorilor

   Am cautat asadar pe internet si iata ce am gasit:

Pe 30 septembrie
va avea loc

ADUNAREA GENERALĂ

cu tema

“Invazia microcipurilor în Moldova.

Cum ne apărăm?”

Toţi membrii Asociaţiei Creştinilor Ortodocşi “Fericita Maică Matrona” şi toţi creştinii ortodocşi interesaţi de această gravă problemă să vină

pe 30 septembrie, ora 11.00, la Uniunea Scriitorilor

(str. 31 August nr. 98, se poate ajunge cu troleibuzele 1, 5, 8, 22 şi cu microbuzele 115, 154).

   Iata insa cum si de catre cine este atacata aceasta asociatie. Citez din articolul Asociaţia „Sfânta Maica Matrona” este o sectă, declară un misionar de la Patriarhia Moscovei:

   „Problema este că această asociaţie („Sfânta Maica Matrona”) este una sectară.” Declarația îi aparține lui Andrei Kuraev, scriitor, teolog, profesor, misionar şi înalt funcţionar de la Patriarhia Moscovei, lansată în cadrul unui interviu pentru ziarul „SP” din Bălţi, citat de Hotnews. Până în acest moment, reprezentanții asociației nu au comentat acuzațiile aduse.
   „Ei poartă numele Sfintei Matrona. Spuneţi-mi, Maica Matrona organiza pichete? Ea cutreiera Moscova şi distrugea pancartele şi monumentele lui Lenin? Nu. Ea se ruga pentru toţi, inclusiv pentru bolşevici, iar oamenilor le vorbea despre Hristos, nu despre Antihrist. Ei (Asociaţia „Sfânta Maica Matrona”) au uitat de Hristos – principala lor preocupare este să-l aştepte pe Antihrist. Ei caută numai pretexte pentru scandal şi conflicte. Este o concepţie a unei secte, nu a unei organizaţii ortodoxe”, a spus funcţionarul Patriarhiei Ruse.

   “Sunt tumori beligne şi sunt tumori maligne. Se ştie că tumorile beligne, uneori, se transformă în cele maligne – cam aşa arată evoluţia acestei organizaţii, care se preface a fi una ortodoxă, dar, de fapt, este una sectară“, a mai spus Andrei Kuraev.
   În altă ordine de idei, Andrei Kuraev s-a arătat mirat că în Moldova sunt voci care insistă ca monumentele lui Lenin să fie restabilite: „Ce a făcut Lenin pentru moldoveni? El nici n-a fost pe aici. Chiar nu înţeleg cum „a fericit” Lenin Moldova!”
   Amintim că asociaţia „Sfânta Maica Matrona” este autorul mai multe proteste publice.
   La 13 decembrie 2009, circa o sută de oameni, înarmaţi cu drapelele Republicii Moldova, cruci şi lozinci, au protestat în centrul Capitalei împotriva simbolului evreiesc instalat cu prilejul sărbătorii Hanuca. După ce au scandat lozinci antievreieşti, ei au smuls menora şi au înfipt în locul acesteia o cruce din lemn. „Noi suntem în ţară ortodoxă  şi Ştefan cel Mare a apărat-o de tot soiul de jidovi, dar ei au venit şi au pus menora. Este o fărădelege, o îngăduinţă a puterii de stat de astăzi, care a permis aşa ceva într-o ţară ortodoxă. Eu fac apel, dacă sunteţi ortodocşi, sculaţi-vă şi spuneţi cuvântul vostru”, a declarat atunci la protest protoiereul Anatolie Cibric, citat de Publika TV.
   Acelaşi grup protestatari de la Asociaţia religioasă „Sfânta Maică Matrona”, împreună cu alţi de credincioşii de la Biserica „Sfânta Paraschiva”, au împroşcat cu ouă în clădirea ziarului Timpul de dimineaţă la 15 ianuarie 2007.

   Comentariu saccsiv:

   Despre actiunea cu menora am scris si eu in articolul VIDEO: Credinciosi ortodocsi din Republica Moldova muta menora EVREIASCA din parcul Ştefan cel Mare, instalata cu ocazia sărbătorii HANUCA. Nu stiam pe atunci cine a organizat actiunea.

   Cautand pe internet, iata ce mai aflam despre aceasta asociatie:

   Asociaţia creştinilor ortodocşi din Moldova „Fericita Maică Matrona” a fost fondată, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţiei Sale Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove, în toamna anului 2003.

   Programul strategic de activitate al Asociaţiei

   În perioada dificilă şi controversată pe care o traversează Biserica noastră, împreună cu poporul dreptcredincios, Asociaţia „Fericita Maică Matrona” îşi propune drept scop susţinerea concetăţenilor în conştientizarea pericolului ce ameninţă atât viaţa noastră pământească, cât şi mântuirea sufletului.

   Dat fiind faptul că pocăinţa este piatra de temelie a vieţii creştineşti, numai pocăindu-ne fiecare în parte şi împreună cu tot poporul şi cerându-ne iertare de la Domnul pentru păcatele personale şi ale întregului neam, putem nutri speranţa că vom fi auziţi de El în rugăciunile noastre. Astfel, orientându-ne spre o viaţă creştinească în pocăinţă şi în faptele pocăinţei, cerem de la Dumnezeu ajutor pentru rezolvarea problemelor stringente, cum ar fi:

• Sensibilizarea creştinilor în ceea ce priveşte aspectele negative, anticreştineşti ale societăţii contemporane;
• Apărarea copiilor de invazia surogatelor culturii, moralei, a stilului libertin de viaţă de sorginte occidentală;
• Pronunţarea împotriva globalizării, adică apărarea credinţei şi a neamului, neacceptarea şi respingerea legilor impuse ţării de sistemul mondial de guvernare;
• Lupta pentru dreptul de a trăi fără codul de identificare, atribuit în mod obligatoriu fiecărei persoane;
• Dezvăluirea şi combaterea curentelor şi faptelor eretice (abaterea de la canoanele bisericeşti);
• Desfăşurarea permanentă a unor acţiuni de binefacere – acordarea diverselor ajutoare copiilor orfani, invalizilor, bătrânilor ş. a.
• Zidirea unei Biserici-Memorial (din bârne) întru pomenirea înaintaşilor noştri care au pătimit pentru mărturisirea credinţei ortodoxe, cu hramul în cinstea icoanei Maicii Domnului „Pantanasa” („Împărăteasa tuturor”).

   Realizarea acestui program este posibilă numai cerând în rugăciuni fierbinţi ajutorul Bunului Dumnezeu şi mijlocirile Fericitei Maicii Matrona, al cărei nume îl poartă Asociaţia. De aceea, în fiecare miercuri, la ora 7.00, în incinta Bisericii „Sfânta Parascheva” (str. Columna nr. 76, mun. Chişinău) se  citeşte Acatistul Fericitei Matrona şi se săvârşeşte Drumul Crucii cu sfintele icoane şi cu rugăciuni pe perimetrul oraşului Chişinău (cu autocarul).

   Oricine se poate implica în ariile de activitate menţionate mai sus cu propuneri, sugestii şi încadrare nemijlocită în acţiuni concrete. Asociaţia Creştinilor Ortodocşi „Fericita Maică Matrona” este deschisă tuturor doritorilor de a-şi aduce prinosul în renovarea vieţii creştineşti a poporului nostru.

   Să ne ajute Dumnezeu!

   De ce „Fericita Maică Matrona”?

   De ce asociaţia noastră a luat numele acestei sfinte nou-canonizate?

   Pentru că ea este rugătoare şi grabnic ajutătoare pentru noi, cei schilodiţi sufleteşte de regimul sovietic.

   Pentru că, prin credinţa şi curăţenia sa, prin darul proorociei pe care i l-a dat Dumnezeu, s-a contrapus, firavă şi slabă trupeşte, angrenajului dur al sistemului ateist-satanist de sfărâmare a oaselor, a voinţei şi a credinţei oamenilor, şi-a susţinut contemporanii prin rugăciunile şi jertfa sa, îmbărbătându-i în faţa colosului idolatru, amintindu-le de rostul vieţii pământeşti întru Domnul şi de veşnicia sufletului.   Cuvioasa Maică Matrona (n. 1881), căreia perfect i se potrivesc cuvintele Sf. Serafim din Sarov: „Agoniseşte Duhul păcii şi în preajma ta se vor mântui mii de oameni”, era o oază de lumină pentru oamenii care nu se integrau în tiparele „raiului socialist”, clădit pe sânge, suferinţă şi deznădejde. Nu zădarnic, adolescentă fiind, a fost numită de către Sf. Dreptul Ioan din Kronştadt al optulea stâlp al Rusiei.

   Pentru că ea, purtându-şi cu adâncă smerenie şi ascultare crucea orbirii trupeşti, fiind nevăzătoare, s-a făcut ochi pentru cei orbiţi de necredinţă şi, fiind oloagă, a dăruit contemporanilor săi aripi în stare să-i ridice deasupra înşelătoarei lumi, să-i pună pe calea Domnului.

   Pentru că, în noaptea necredinţei, dominată de forţele întunericului, îi proteja cu multă grijă şi dragoste pe cei care îşi plecau urechea la cuvintele ei. Bunăoară, când toţi, de la mic la mare, ca vitele, erau goniţi la demonstraţii şi, la Moscova, treceau prin faţa mauzoleului antihristului secolului XX, ea, văzând cu ochii minţii adevărata faţă a lucrurilor, poruncea ca în acele zle creştinii nici măcar să nu iasă din case şi să se roage cu cea mai mare râvnă. Or, „demonstratios” nu este altceva decât întâlnirea cu dracii.

   Pentru că ea încă în timpul vieţii sale, primind în suflet şi în inimă durerile oamenilor, fiind rugătoare îndurerată pentru ei, a arătat semnele harului lui Dumnezeu, proorocind, izbăvind de boli şi necazuri, făcând minuni.

   Pentru că lecuirile şi minunile nu au contenit şi după trecerea ei la cele veşnice (1952) şi continuă să se întâmple şi astăzi celor care se roagă în faţa sfintelor ei moaşte (Fericita Maică Matrona a fost canonizată pe 1 mai 1998 şi se cinsteşte în ziua morţii sale – 2 mai), sfintelor ei icoane şi oriunde s-ar afla. Fericita Maică Matrona nu încetează a ne ajuta în scârbele şi necazurile noastre. Deşi s-ar părea că trăim în perioada înfloririi credinţei, războiul nevăzut seceră sufletele contemporanilor noştri, căzuţi pradă vicleniilor celui rău. În această situaţie, Sf. Matrona şi toţi sfinţii prin care minunat este Dumnezeu, prin viaţa lor jertfelnică ne îndeamnă să nu fim indiferenţi faţă de aproapele, să ne ajutăm unii pe alţii şi să ne rugăm unii pentru alţii.

   Pentru că ea este chezăşuitoarea şi solitoarea noastră în faţa bunului Dumnezeu. Cerem şi noi de la Fericita Maică Matrona să ne ajute, prin rugăciunile şi mijlocirile sale, ca să nu pierdem cărarea mântuirii în noaptea apostasiei care se lasă implacabil.

   Aceasta asociatie are si un ziar. Iata ce aflam din http://toaca.md/?&page=aboutus:

   Ziarul “Toaca” este editat de Asociaţia creştinilor ortodocşi din Moldova „Fericita Maică Matrona”, începînd cu luna aprilie 2007. E de remarcat că pe parcursul anilor 2003-2006 a apărut buletinul informaţional al asociaţiei.

   Publicaţia este menită să elucideze prin prisma creştin-ortodoxă evenimentele din ţară şi din lume şi să prezinte opinia Bisericii (a Sfintelor Sinoade, a Sfinţilor Părinţi, a stareţilor din vremurile noastre), a personalităţilor marcante din diverse domenii ale ştiinţei şi culturii cu privire la actualitate.

   Cine, dacă nu noi?

   În aceste, timpuri, care tot mai des şi mai insistent sunt calificate de stareţii contemporani drept vremuri de pe urmă nu mai avem dreptul să tăcem, prefăcându-ne că nu se întâmplă nimic. Stareţii şi semnele bat alarma. Trebuie să fii surd ca să nu auzi şi orb ca să nu vezi.

   Dar nu e uşor să lupţi cu propria fire, să scoţi de după nenumăratele straturi ale grijilor adevărurile care ţin de suflet şi de viaţa veşnică. De aceea am şi înfiinţat „Toaca” – această foaie de suflet şi de cuget pentru tot creştinul.

   Vrem să credem că, tot aşa cum este mai puternică rugăciunea de obşte, va fi mai puternică şi mai iscoditoare privirea noastră comună spre fenomenele din jur. Vrem să credem că, privind în comun şi întrebându-ne unul pe altul, ne va cădea ceaţa de pe ochi, ni se va lumina mintea şi, văzând dezastrul duhovnicesc în care ne aflăm, vom contribui la stoparea lui.

   Totodată, vom fi mai sensibili la pericolele ce stau în faţa sufletelor noastre şi a sufletelor urmaşilor noştri.

   „Toaca” nu este un moft al cuiva sau o tribună de promovare a anumitor interese.

   „Toaca” e un răspuns prompt la provocările lumii contemporane, şi se vrea stavilă în faţa procesului canceros al desacralizării şi dezumanizării societăţii.

   „Toaca” nu este o lucrare particulară, ci lucrarea noastră comună. Numai împreună, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom putea birui duşmanul perfid şi ticălos al neamului omenesc. Numai împreună nu ne vom lăsa învinşi în războiul nevăzut cu forţele întunericului.

   „Toaca” a început să bată. În ritmul ei îşi vor uni glasurile sfinţii apostoli şi sfinţii părinţi, teologi din toate timpurile, călugări, preoţi, savanţi, scriitori, – toţi cei care au ascultat şi ascultă de cuvântul lui Dumnezeu, înmulţindu-l în lume.

   Citind „Toaca” veţi găsi răspuns la întrebările ce ţin de devenirea spirituală, de dificilul drum spre desăvârşire, veţi înţelege în măsura credinţei voastre semnele timpurilor de apoi şi, în felul acesta, veţi fi în stare să deosebiţi grâul de neghină.

   „Toaca” a început să bată!

   Să-i auzim chemarea.

   Comentariu saccsiv:

   Cum CIPUL trebuie folosit de intreaga umanitate, era firesc ca nici republica de peste Prut sa nu ramana pe dinafara:

MOLDOVA intra in randul lumii: Începând cu 1 IANUARIE 2011 cetăţenilor moldoveni le vor fi eliberate DOAR PASAPOARTE BIOMETRICE

   Si evident, nici Rusia:

VIDEO: Rusia – CARTELA ELECTRONICA UNIVERSALA cu cip PENTRU INTREAGA POPULATIE …

   Asadar, unii credinciosi din Moldova se straduie sa informeze populatia asupra pericolului reprezentat de cip. Si cum sunt atacati? Ca cica sunt secta … Recunoasteti reteta? La fel sunt atacati si cei ce in Romania indeamna sa nu fie luate actele cu cip.

   In Moldova insa, sunt ierarhi ce refuza sa se inregimenteze:

EPISCOPUL PETRU, Vicar al Mitropoliei Chişinăului şi al Întregii Moldove, CERE parlamentului si guvernului Moldovei ANULAREA obligativitatii folosirii PAŞAPOARTELOR BIOMETRICE

   In Romania, sunt ierarhi a caror atitudine este diametral opusa:

Un om al SISTEMULUI, IPS CALINIC, va prezinta istoricul PASAPORTULUI BIOMETRIC. Si concluzioneaza: “Democraţia presupune automat şi educaţie!”