Un cutremur cu intensitatea celui din Chile ar duce la haitizarea economica a Romaniei? Sau acesta este un scenariu optimist?

   Citez din articolul Blocurile de sticlă la primul cutremur pică:

   Se împlinesc 33 de ani de la marele cutremur din 1977, care a ucis 1.542 de oameni şi a accidentat alţi 10.000. Deşi au trecut mai bine de trei decenii, imobilele şubrede stau tot neconsolidate, iar Capitala a fost împânzită de turnuri din sticlă care sunt mai nesigure decât blocurile comuniste. Recentul cutremur din Chile ne reaminteşte cât de vulnerabili suntem.

   Mastodonţii din fier şi sticlă care s-au ridicat în ultimii ani, precum ciupercile după ploaie, nu rezistă la un seism puternic, nici măcar cât blocurile comuniste. Sunt imobile flexibile care se îndoaie precum trestia şi din acest motiv nu sunt indicate pentru cutremurele cu perioadă mare de oscilaţie, cum este cel vrâncean.
   “În Bucureşti, construcţiile făcute pe schelet metalic nu rezistă decât dacă sunt îmbrăcate în beton, practic blocurile vechi din beton armat ţin mai bine decât turnurile noi, care sunt îmbrăcate în sticlă“, spune arhitectul Camil Roguski, fost director al trustului Carpaţi. Există multe alte capitale din lume unde aceste turnuri sunt foarte potrivite, nu însă în Bucureşti.
   “Vrancea dă perioade de vibraţii mari, iar aceste turnuri sunt foarte flexibile şi deci şi ele au perioade de vibraţii mari. Asta înseamnă că cele două perioade pot coincide şi atunci structura cedează“, explică Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului.
   CUTREMURUL E CA UN VAL
   Câte clădiri vor colapsa la un cutremur cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter? Răspunsul la întrebare depinde de foarte multe variabile: teren, poziţia blocului faţă de direcţia Vrancea, forma imobilului, distanţa dintre clădiri, de alte necunoscute şi nu în ultimul rând de hazard.
   “Cutremurul este ca un val, atunci când vine şi se loveşte de un colţ mai rezistent se întoarce şi vine şi mai înalt. Se poate să fie şi invers, adică să vină mai slab. Când se întâmplă o amplificare, construcţia care se află acolo este mai expusă. Aşa se explică cum din două blocuri vecine, unul poate să nu aibă nimic, iar celălalt să cadă“, spune Camil Roguski, fost director al trustului Carpaţi.
   El adaugă că Bucureştiul este un oraş bătrân în care peste 35% din clădiri sunt mai vechi de 70 de ani. Însă expuse sunt şi blocurile amplasate pe marile bulevarde, construite înainte sau după 1977 chiar dacă structura acestora este îmbrăcată în beton, spune arhitectul Roguski. El îşi aminteşte că în anul 1988 s-a făcut o testare cu câteva astfel de blocuri şi s-a constatat că multe au fierul din fundaţie macerat.
   “Sarea care se aruncă pe bulevarde iarna ca să topească zăpada s-a dus spre clădiri, a intrat şi în fundaţia blocurilor şi a corodat fierul care e macerat în proporţie de 25%”, spune arhitectul.
   BUCUREŞTIUL STĂ PE NISIPURI
   Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă riscului seismic, pentru că stă pe nisipuri şi pe zone mlăştinoase. Este o mare problemă, în timpul unui cutremur apa care este în pământ se ridică şi astfel pământul se lichefiază, spun specialiştii. “Este o vorbă din bătrâni, când e cutremur se ridică apa din fântâni“, spune Camil Roguski.
   El adaugă că în Capitală, cel mai bun teren e în centrul oraşului, la Belu, la Mitropolie, la Casa Poporului, în zona de sud a Cotrocenilor şi în cartierul Olteniţa. Cel mai prost la Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon. “O altă problemă este că metroul a zdruncinat nivelul apelor freatice care s-a schimbat o dată cu extinderea treptată a metroului, însă nimeni nu a făcut un studiu. Metroul a întrerupt nivelul apei, ca un dig, într-o parte s-a ridicat apa, în alta a scăzut. Cum nu s-a făcut nici un studiu, nu se ştie care sunt zonele avantajate şi care sunt cele afectate“, spune Roguski, care a fost martor şi la cutremurul din 1940, şi la cel din 1977.

   Gheorghe Mărmureanu: “Un deceniu de linişte”
   Un seism de mare magnitutine nu va avea loc în următorii zece ani în România, consideră Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului. “Nu se pune problema pentru că acum Vrancea nu este încărcată mai mult de 7 grade pe scara Richter. Este prea devreme, înmagazinarea de energie durează, mai ales la cutremurele de mare adâncime, cum ne aşteptăm să fie următorul”, spune Mărmureanu.

   El adaugă că nu este o predicţie, pentru că afirmaţiile sale se bazează pe teoria că zona Vrancei este supusă atât acţiunii blocului indo-australian, cât şi celui african. Cum până în anul 2021 activă va fi placa indo-australiană, pământul va lucra în Asia. Există însă şi teorii mai puţin liniştitoare care se bazează pe teoria ciclicităţii şi care susţin că deja am intrat în perioada în care un cutremur major se poate produce oricând.

   Mărmureanu neagă această teorie şi spune că în ultimii 200 de ani au avut loc patru mari cutremure (în 1802, 1838, 1940 şi 1977), iar între 1838 şi 1940 au trecut aproape 100 de ani.

   Zgârie-norii Capitalei, o modă preluată rapid
   Conceptul zgârie-norilor apărut în SUA s-a extins rapid în toată lumea şi a ajuns şi în Bucureşti începând cu 1996. Proiectele au fost cumpărate “la cheie” şi nu au fost adaptate condiţiilor seismice din Capitala României, cu bunăvoinţa arhitecţilor-şefi care s-au perindat pe la Primăria Capitalei. În ciuda campaniilor duse de mai mulţi arhitecţi şi ingineri constructori, Primăria Capitalei a aprobat turnurile pe bandă rulantă. Cele mai înalte clădiri sunt: Bucharest Tower Center şi BRD Tower din Piaţa Victoriei, Bucharest Financiar Plaza (Calea Victoriei), Charles de Gaulle Plaza (Charles de Gaulle) şi Millenium Business Center (Biserica Armenească).

   Toate aceste imobile au între 120 şi 72 de metri înălţime, adică între 22 şi 18 etaje. Tot 18 etaje au şi cele două blocuri gemene City Gate din Piaţa Presei Libere şi blocul care se construieşte lângă catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosiv va avea 19 etaje.

   Clădirile cu bulină urmau să fie demolate de Ceauşescu
   Cu doi ani înainte de decembrie 1989, Ceauşescu a luat hotărârea ca toate clădirile care au fost afectate de seismul din 1977 să nu mai fie refăcute, să fie dărâmate, spune Camil Roguski. “Să consolidezi un imobil cu bulină roşie te costă mai mult decât să construieşti alta. Pentru asta făcuse Ceauşescu toate blocurile din jurul Casei Poporului, să mutăm acolo oamenii ale căror case urmau să se dărâmăm“, spune Roguski.

   El adaugă că actualul program de consolidare a imobilelor cu bulină este o bătaie de joc. “Dacă ai o gaură într-un fier sau dacă structura e afectată, tot ce faci e degeaba, imobilul tot va cădea la un cutremur puternic.”

   Consolidarea clădirilor, blocată în hăţişul actelor
   Primul pas spre consolidarea unui imobil şubred trebuie să fie făcut de asociaţia de proprietari. Aceasta trebuie să facă o solicitare în acest sens municipalităţii. “Nu s-a înregistrat nici o cerere până acum. Primăria Capitalei face în fiecare an 350 de notificări prin care explicăm oamenilor pericolele ce pot apărea în caz de cutremur“, ne-a declarat Bogdan Hreapca, director executiv în cadrul municipalităţii.

   Să presupunem că acest hop a fost depăşit, urmează o expertiză făcută din fonduri guvernamentale. Până ca aceasta să fie demarată, trebuie încheiată o convenţie cu fiecare proprietar în parte. Mai mult, cei care locuiesc în astfel de apartamente trebuie să aducă un întreg dosar cu toate actele de proprietate, inclusiv intabularea şi cadastrul spaţiului respectiv.

   Şi aici se rupe filmul. Unii oameni n-au actele cadastrale făcute, alţii nu vor să audă de aşa ceva, iar în unele cazuri proprietarii sunt greu de găsit, fiind plecaţi din ţară. Dacă o singură persoană nu-şi dă acordul pentru începerea lucrărilor de consolidare, proiectarea şi licitaţia nu pot avea loc. Consolidarea unui imobil costă între 5.000.000 de lei şi 112.000.000 de lei.

   Iata si ce putem citi in articolul Un cutremur major ar provoca 500.000 victime numai in Bucuresti:

   Cutremurul din Chile de 8,8 grade pe scara Richter a ucis 708 oameni si a lasat peste 2 milioane de oameni fara case. Pe langa sutele de victime si milioanele de sinistrati, seismul a dus la avarierea a 1,5 milioane de case, dintre care 500.000 nu mai sunt locuibile. Autoritatile spun ca valoarea pagubelor ar putea fi de 20-30 mld. USD, adica 10-15% din PIB-ul acestei tari.

   Ce s-ar intampla cu Romania in cazul unui cutremur similar cu cel din Chile? Aceasta este intrebarea pe care si-o pun majoritatea romanilor privind la dezastrele provocate de cutremure in alte parti ale Globului, care au o frecventa tot mai mare.  
   “Stim ca Vrancea este o zona activa, la fel ca si zona Chile. Nu putem face predictii. Noi facem analize, prognoze care au rolul de a atrage atentia ca seismul mare poate sa vina”, a declarat profesorul Mircea RADULIAN, Directorul Stiintific al Institutului pentru Fizica Pamantului, citat de ANTENA 3. Potrivit acestuia, romanii trebuie sa fie avertizati ca, in viitorul apropiat, va avea loc un cutremur mai mare decat cel din 1977.
   Iminenta unui cutremur de mare intensitate in Bucuresti este sustinuta si de primarul Capitalei, Sorin OPRESCU. Acesta a declarat ca un expert roman din SUA a confirmat faptul ca, in cazul unui cutremur major in Romania, numarul victimelor ar ajunge la 500.000 numai in Capitala. De asemenea, “in Bucuresti sunt 301 cladiri cu risc seismic ridicat, din care au fost consolidate doar 27. Dupa toate analizele facute, nu suntem in stare sa consolidam mai mult de zece cladiri pe an”, a mai precizat primarul.
   In Romania exista aproximativ 3.000 de cladiri neconsolidate, din care aproape 1.000 in Bucuresti, afectate de cutremurul din 1977 si in care locuiesc 100.000 de oameni. Totodata, in capitala sunt identificate si clasificate in gradele 1-3 de risc seismic peste 5.000 de constructii.
   Comentariu saccsiv:

   Nu sunt de acord cu linistea ce o induce Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, ce ne spune ca un seism de mare magnitutine nu va avea loc în următorii zece ani în România. In primul rand deoarece:

Statisticile arata ca in ultimii ani S-A MARIT SPECTACULOS NUMARUL SEISMELOR pe intreg globul

   Institutul geologic al SUA (US Geological Survey – USGS) a avertizat că trebuie să ne aşteptăm la 17 seisme “majore” (peste 7 grade pe scara Richter) în 2010, după un început de an cu o activitate tectonică neobişnuită, adaugand ca nu ştiu să fi existat vreo perioadă – de când cutremurele sunt consemnate şi măsurate ştiinţific – cu activitate la fel de intensă ca în ultimele două luni:

NASA: Dupa cutremurul din Chile, planeta se învârte mai rapid, pe o axă deplasată cu opt centimetri. USGS: de cand cutremurele sunt masurate, n-a existat o activitate seismica la fel de mare ca in în ultimele două luni

  Apoi adormirea asta incurajeaza populatia sa nu bage la cap elementele de baza:

Cum sa ne comportam in timpul unui cutremur

   Iar pe de alta parte, autoritatile de abia asteapta un motiv sa nu faca nimic.

   Aflam ca in 1987 se hotarase ca toate cladirile cu probleme să fie demolate, dar cum doctrina incepand cu 1990 a fost sa nu se mentina nimic din ceea ce era bun inainte, desigur ca nu s-a facut nimic in acest sens.

   In acest articol, doresc sa scot in evidenta inca doua aspecte, in afara victimelor si distrugerilor estimate pentru un cutremur intre 7 si 8 grade, despre care s-a scris mai sus. El poate avea si peste 8. Adica de cateva zeci de ori mai puternic decat se considera ca ar putea avea unul major declansat in Vrancea. Cu alte cuvinte, la unul de 8,8 cat a fost cel din Chile, distrugerile din Romania ar fi cu mult mai mari decat cele mai pesimiste pareri pe care le auziti in mass-media.

   In acest caz, mai apare o mega problema: ce va fi dupa? In afara numarului mare de victime, poate si peste un milion pentru un cutremur de peste 8 grade declansat noaptea, in afara numarului urias de sinistrati si a valorii astronomice a pagubelor, ce se va alege de tara asta? Ganditi-va ca Romania nu mai are de cativa ani o economie reala, iar datoriile sunt deja uriase. Tara asta nu mai are parghiile necesare unei economii normale, cu atat mai putin pentru o reconstructie majora. Cu atat mai mult cu cat casta conducatoare (indiferent ce zona a esicherului politic parlamentar guverneaza) este incapabila.  

   Asadar, stam prost daca va fi un cutremur intre 7 si 8 grade, dar stam groaznic la unul peste 8 … Va fi Romania din punct de vedere economic precum Haiti? Ajutorul tarilor puternice va semana cu o invazie? Vecinii nostri ceva mai belicosi vor sta cu mainile in san? Intr-o Romanie precum un sat fara caini, datorita numarului total insuficient al efectivelor institutiilor ce ar trebui sa mentina ordinea dupa un asemenea dezastru, va dati seama ce vor face bandele ce deja si in conditii normale de abia sunt tinute in frau? Va dati seama ce zona imbelsugata in anumita „materie prima” va deveni tara asta pentru retelele organizate ce vor rapi copii si fete pentru prostitutie si trafic de organe? Dar ultimele doua aspecte nu vor dainui prea mult, caci asa cum a dovedit poporul roman (atat cat a mai ramas din el) de multe ori, comunitatile locale se vor organiza si vor reactiona extrem de dur. Si va fi sange, foarte mult sange …

   Doar bunul Dumnezeu ne poate scapa de o asemenea urgie. Asa ca sa ne rugam. Asta nu inseamna insa ca guvernantii nu sunt extrem de vinovati ca nu fac nimic pentru tara si poporul asta, ci doar nesfarsite „certuri” (pentru ochii norodului) politice si acumulari personale de averi. Prin urmare este momentul sa incepem sa-i cam tragem de maneca, sa cream un curent de opinie care sa-i determine, vrand-nevrand, sa faca si ceva real folositor.