VACCINURILE “SIMULANTE“ impotriva pandemiei depasesc testarile originale sigure, TRANSFORMAND POPULATIA IN COBAI
Conform articolului “Mock-up” pandemic vaccines bypass genuine safety testing, turning population into guinea pigs:
Din emailurile si informatia ce circula pe internet se zvoneste ca WHO (World Health Organization) a raspandit in mijlocul populatiei un virus pandemic prin vaccinuri “simulante“. Un articol citeaza un anunt WHO http://www.who.int/csr/disease/swin…
ce explica:
Si in Europa, de asemeni, cativa fabricanti au intreprins studii avansate folosind un asa numit vaccin “simulant“. Vaccinurile simulante contin un ingredient activ pentru un virus gripal ce nu a aparut pana acum la om si in acest chip poate sa imite noutatea unei pandemii. Astfel de studii avansate pot grabi considerabil aprobarile.
Scopul acestor vaccinuri “simulante“ este de a le permite fabricantilor de vaccinuri sa obtina aprobari pentru “titulari“ in domeniul vaccinurilor in conditiile unei pandemii. Din momentul in care apare o pandemie, fabricantul de vaccinuri poate inlocui tulpina virala “simulanta“ din vaccin cu tulpina cea recent aparuta din pandemia virala,grabind in acest chip timpul de aparitie pe piata a noului vaccin impotriva pandemiei.
Procesul este exprimat mai detaliat in acest document EMEA:
http://www.emea.europa.eu/pdfs/gene…
Iata ce explica:
Un vaccin “simulant“ impotriva pandemiei de gripa e un vaccin ce simuleaza viitorul vaccin impotriva pandemiei de gripa din punct de vedere al compozitiei si metodei de fabricare. Cu toate acestea, deoarece tulpina virusului, ce cauzeaza pandemia nu este cunoscuta, vaccinul simulant contine alta tulpina de gripa in locul acesteia. Aceasta este o tulpina ce nu apare la om si la influenta careia omul nu a mai fost supus in trecut. Acest lucru ii permite companiei sa isi testeze vaccinul in pregatirea pentru orice pandemie de gripa ce ar putea surveni in viitor, deruland in continuare studii despre vaccinul simulant, studii ce prevad cum vor reactiona oamenii la vaccin atunci cand este inclusa o tulpina care cauzeaza o pandemie.
Sunt doua lucruri care ma ingrijoreaza :
1) Tulpina virala folosita pentru aceasta simulare este o tulpina ce nu apare la om. Astfel, ei aleg o tulpina virala la care oamenii nu si-au dobandit imunitate.
2) Aceste vaccinuri simulante sunt testate pe oameni pentru a “previziona cum vor reactiona oamenii“. In acest chip, companiile de medicamente se angajeaza sa injecteze oamenii cu fragmente virale ce nu s-au intalnit pana acum la om.
In mod evident, daca apar greseli in prelucrarea acestor vaccinuri, cauzand injectarea virusurilor active (in locul celor suficient de slabe), acest lucru ar putea duce la raspandirea acelui nou virus in mijlocul populatiei. In acest mod, exista posibilitatea ca acest proces sa poata fi folosit ca vector prin care sa fie raspandita boala infectioasa, dar totul depinde de ce virus este ales pentru vaccinurile simulante.
Si acest lucru nu este explicat in nici unul din documentele publice pe care le-am putut gasi. Unde gasesc companiile de medicamente aceste virusuri la care fiintele umane nu au fost niciodata expuse? Le obtin ei din laboratoarele militare? Din experimente asupra animalelor? Sunt special alese pentru a fi similare cu H1N1 sau au o configurare proteica complet diferita?
Selectia acestei tulpine virale pare sa fie unul dintre cei mai importanti factori in toata aceasta problema.
Nu WHO conduce aceste experimente
In orice caz, este clar ca acest proces de simulare este infaptuit de producatorii de vaccinuri , nu de insusi WHO, deci eu nu sunt de acord cu nici un raport care arata ca WHO a raspandit o pandemie virala in mijlocul populatiei. WHO abia este la etapa de a explica ce reprezinta un vaccin simulant. Nu ei sunt cei care fabrica aceste vaccinuri simulante si nici cei care le testeaza asupra oamenilor. Acest lucru este facut de companiile de medicamente.
De asemeni se pare ca a denumi virusul simulant un “virus pandemic“ pare cam neconform cu realitatea. Nu avem de unde sa stim daca virusul simulant este un virus pandemic sau doar o tulpina gripala inofensiva ce nu reprezinta nici o amenintare si nici macar nu este contagioasa. Bineinteles, daca companiile de medicamente ar fi incercat in mod premeditat sa cauzeze o pandemie, aceasta ar fi una din metodele prin care ar fi putut sa o provoace. Si este o posibilitate clara, avand in vedere intregul profit pe care il obtin companiile de medicamente de pe urma pandemiei de gripa porcina. Dar aceasta este doar o presupunere in momentul de fata (in afara de faptul ca ar exista vreo alta documentatie doveditoare pe care eu inca nu o stiu, ceea ce este cu siguranta posibil).
Concluzia? Aceste vaccinuri “simulante“ reprezinta o problema ingrijoratoare. Este clar ca vaccinurile impotriva gripei porcine sunt in esenta experimentale si ca Oamenii sunt folositi pe post de cobai in toata aceasta poveste. Motivatia este clara: profitul farmaceutic. Dar nu stiu de nici o proba ce ar putea sa arate ca insasi WHO ar fi raspandit o pandemie virala in mijlocul populatiei prin vaccinurile “simulante“. Acest concept poate reprezenta o rastalmacire necugetata a documentelor publice.
Raspandirea unui virus pandemic in natura a fost realizat mai probabil de companiile de medicamente, daca aceasta s-a intamplat. Iar ei nu au nevoie de vaccinuri pentru a raspandi in randul populatiei o noua pandemie … Tot ce trebuie sa faca este sa se plimbe prin Mexico City cu o singura persoana infectata care sa stranute la cateva usi.
Abandonand stiinta in numele propagandei vaccinurilor
Apropo, ceea ce este cu adevarat ingrijorator in legatura cu toate aceste lucruri este ca procedeul vaccinului simulant permite companiilor de medicamente sa castige pre-aprobare pentru un vaccin impotriva pandemiei chiar inainte ca pandemia sa apara! Odata ce incepe sa se desfasoare pandemia , fabricantul de medicamente face doar o manevra de copy-si-paste in laborator pentru a aparea virusul pandemic in vaccinuri , inlocuind virusul simulant. De aici urmeaza o orgie de injectii in masa folosindu-se aceasta tulpina pandemica virala noua complet netestata!
In esenta, procedeul “vaccinului simulant“ permite companiilor farmaceutice sa obtina aprobare pentru vaccinuri inainte ca acestea sa existe cu adevarat.
Cum, mai exact, este aceasta stiinta buna? Nu este, bineinteles. Este doar vanzare de vaccinuri de catre marea industrie farmaceutica (Big Pharma) combinata cu abandonarea completa a stiintei bune. Bineinteles, in primul rand, vaccinurile impotriva pandemiei nu au avut niciodata legatura cu stiinta. Totul este despre bani si tot ce se doreste este ca oamenii sa se sperie si doreasca injectiile care cu siguranta vor omori mai multe vieti decat vor salva.
Ma bucur ca oamenii se informeaza tot mai mult in legatura cu problema vaccinurilor “simulante“. Este o problema ce merita o cercetare mai atenta. Ar putea chiar sa fie unul dintre vectorii prin care o pandemie este dezlantuita neintentionat (sau intentionat).
Comentariu saccsiv:
Interesanta tema cu vaccinurile “simulante“, insa chestiunea cu vaccinarile eu o vad intr-un context mult mai larg decat profitul industriei farmaceutice (Big Pharma):
Aproape totul despre GRIPA PORCINA si vaccinarea in masa ce va urma
NASTEREA MAICII DOMNULUI
Foto: http://www.agnos.ro/blog/wp-content/uploads/2008/09/nasterea_maicii_domnului1.jpg
Trebuie sa stim fratilor, ca afara de cununa Duminicilor de peste an si afara de cununa sarbatorilor Domnului Hristos, anul duhovnicesc mai cuprinde si cununa sarbatorilor Sfintilor. Cea dintai mare sarbatoare din cununa Sfintilor de peste an este sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului, praznuita la 8 septembrie. Se si cuvenea, de altfel, sa intalnim sfintenia Maicii Domnului din cele dintai zile ale anului nou bisericesc, Maica Domnului fiind sfintenia omeneasca cea mai inalta, cunoscuta si cinstita in Biserica.
Este drept, stirile Bisericii privind sarbatoarea de astazi nu se intemeiaza pe Scriptura canonica, ci in intregime numai pe Traditia Bisericii, dar pentru acesta, ea nu este mai putin indreptatita. Astfel, din Traditie stim ca parintii Maicii Domnului erau Dreptii Ioachim si Ana; tot din Traditie stim ca erau sterpi si ca erau in varsta. In sfarsit, din Traditie, de asemenea, aflam ca ei doreau totusi, aprig, un copil si ca Maica Domnului a fost rodul rugaciunilor, lacrimilor si frangerilor inimii parintilor ei, un rod al indurarii lui Dumnezeu, un copil dorit, cerut si dobandit prin rugaciune. Un copil cu o chemare dumnezeiasca pe umeri: chemarea de a fi mama care a dat trup de om lui Dumnezeu, Mantuitorului nostru Iisus Hristos.
Si asa a venit pe lume aceea ce a fost, este si va fi, fiica Parintelui Ceresc, Mama Fiului si mireasa Duhului Sfant, Imparateasa tuturor Sfintilor, sprijinitoarea pacatosilor, atotputernica ajutatoare si rugatoare pentru toti oamenii, Maica indumnezeirii si mantuirii noastre a tuturora, mai cinstita decat Heruvimii si mai marita decat serafimii, careia, rugandu-ne, ii zicem: “Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin”.
Preluat de la:
http://www.credo.ro/Nasterea-Maicii-Domnului.php
PREDICA PARINTELUI CLEOPA LA NASTEREA MAICII DOMNULUI
Preluat de pe Predică la Naşterea Maicii Domnului.
Naşterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea;
că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru… (Troparul praznicului)
Iubiţi credincioşi,
Gîndindu-mă la cinstea şi slava cea mare cu care Preabunul şi Preaînduratul Dumnezeu a împodobit în cer pe Maica Domnului, gîndindu-mă la slavoslovia cea veşnică cu care o laudă pe dînsa puterile cereşti, apoi, cugetînd şi la slujbele şi rugăciunile care i se aduc ei de către toţi fiii Bisericii lui Hristos aici pe pămînt, precum şi la cuvintele de laudă pe care le-au alcătuit în cinstea ei sfinţii şi aleşii lui Dumnezeu, silinţa gîndului mă îndeamnă, ca astăzi, la luminatul praznic al Naşterii Maicii Domnului, să adaug şi eu nepriceputul, o mică picătură lîngă noianul cel mare al laudelor ei. Şi iată ce am a zice:
Iubiţii mei fraţi în Hristos, v-aţi gîndit vreodată pentru care pricină Sfinţii şi dumnezeieştii Părinţi, care au alcătuit sinaxarul, au rînduit ca praznicele împărăteşti, care împodobesc crugul anului, să înceapă cu Naşterea Maicii Domnului şi să se sfîrşească cu Adormirea ei? După cum se ştie, în prima lună a anului nou bisericesc, în a opta zi a lunii septembrie, prăznuim Naşterea Maicii Domnului, iar în luna ultimă a anului bisericesc, la 15 august, prăznuim Adormirea ei. Pricina cea tainică, pentru care anul bisericesc începe şi se sfîrşeşte cu praznicele Maicii Domnului, este aceasta că prin mijlocirea Maicii Domnului, Preamilostivul Dumnezeu a binevoit a începe şi a termina planul mîntuirii neamului omenesc din robia diavolului şi din munca iadului.
Să ştiţi, fraţii mei, că acest plan al lui Dumnezeu de a mîntui lumea prin mijlocirea Maicii Domnului, l-a arătat Dumnezeu în chip tainic şi umbros chiar de la începutul lumii, cînd a zis Evei că sămînţa ei va zdrobi capul şarpelui (Facere 3, 15). Căci despre Hristos se zice: sămînţa femeii, ca Unul ce nu S-a născut din sămînţă de bărbat. Încă de la începutul lumii, Preabunul Dumnezeu a arătat în chip tainic prin Eva cea veche, pe cea nouă, duhovnicească, adică pe Maica Domnului ce avea să nască, la plinirea vremii, pe noul Adam, Hristos, Care, prin întruparea Lui, a zdrobit capul şarpelui şi al morţii şi al păcatului, căci precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia (I Corinteni 15, 22).
Dar să ştiţi, fraţilor, că în planul mîntuirii neamului omenesc, Maica Domnului a mai fost închipuită de porumbiţa lui Noe. Căci precum aceea a adus lui Noe vestea cea bună a încetării potopului, aşa şi Maica Domnului – porumbiţa cea aleasă de Dumnezeu şi de Duhul Sfînt -, prin naşterea lui Hristos, a adus în lume vestea cea mare a răscumpărării din robia păcatului. Iarăşi, pe Maica Domnului a închipuit-o scara lui Iacov, pe care se suiau şi se coborau îngerii lui Dumnezeu (Facere 28, 12), căci Maica Domnului a fost scara pe care S-a pogorît Dumnezeu pînă la noi şi prin care firea noastră s-a suit pînă la dreapta lui Dumnezeu (Canonul Acatistului Maicii Domnului).
Pe Maica Domnului a mai închipuit-o rugul cel aprins, care ardea şi nu se mistuia de flacăra focului dumnezeirii (Ieşire 3, 2), căci ea a fost rugul cel duhovnicesc care a primit în sine focul dumnezeirii şi nu s-a ars de el (Sfîntul Ioan Damaschin, Bogorodişna gl. 1, Mînăstirea Neamţ, 1816). Maica Domnului a fost închipuită şi prin toiagul lui Aaron care a odrăslit (Numerii 17, 8), căci şi ea a răsărit din părinţi sterpi şi neroditori şi întru feciorie petrecînd, de la Duhul Sfînt a zămislit şi a născut pe Hristos (Luca 1, 35). Pe Maica Domnului a închipuit-o sfeşnicul cel cu şapte lumini (Ieşire 37, 17-24) fiindcă ea a strălucit în lume cu toate cele şapte daruri ale Duhului Sfînt. Maica Domnului a mai fost închipuită prin cădelniţa cea cu totul de aur (Ieşire 37, 16; 40, 26-27), fiindcă ea a purtat în sine focul dumnezeirii.
Maica Domnului a fost închipuită prin cortul sicriului şi prin tablele Legii Vechi (Ieşire 40, 20-22), căci ea este cortul cel sfînt şi sicriu însufleţit şi tablă a Legii Darului (Canon de panihidă, pesna a 8-a). Maica Domnului a fost închipuită şi prin uşa cea încuiată, pe care a văzut-o Proorocul Iezechiel, căci prin ea a trecut singur Dumnezeu şi încuiată a lăsat-o, nestricînd cheile fecioriei ei (Iezechiel 44, 2). Maica Domnului este împărăteasa cea preasfîntă, preafrumoasă şi preaîmpodobită, pe care fericitul ei strămoş, David proorocul şi împăratul a văzut-o prin Duhul Sfînt, stînd de-a dreapta scaunului dumnezeirii, fiindcă Cel ce stăpîneşte fulgerele cerului în ea s-a oprit şi a locuit (Psalm 44, 11). Maica Domnului a mai fost închipuită prin norul cel uşor, prin care S-a pogorît la noi Dumnezeu.
Maica Domnului este muntele cel sfînt, întru care a binevoit Dumnezeu (Isaia 2, 2). Maica Domnului este norul cel în chipul porfirii, cu raze de aur, întru care s-a ascuns soarele cel înţelegător, Hristos Dumnezeul nostru. Maica Domnului a fost închipuită şi prin chivotul Legii Vechi înaintea căruia a săltat de bucurie David proorocul şi împăratul (II Regi 6, 2-5).
Iubiţi credincioşi,
Din cele prea multe mărturii şi simboluri care închipuiesc pe Maica Domnului, v-am adus aici cîteva spre a vă da seama că taina şi temelia praznicului de astăzi îşi are obîrşie foarte veche şi este vestită de patriarhii şi proorocii lui Dumnezeu.
Acum este vremea să arătăm, măcar pe scurt, cum s-a împlinit în Legea Harului această dumnezeiască faptă a naşterii Maicii Domnului. În Palestina, în oraşul Nazaret, era un om ce se chema Ioachim şi soţia lui, Ana. Aceşti soţi erau drepţi şi plini de toată fapta cea bună, fiind de neam cinstit şi împărătesc. Dar aveau mare mîhnire în această viaţă, căci nu aveau copii. Şi, în acea vreme, cei ce nu aveau copii erau socotiţi ca oameni urgisiţi de Dumnezeu şi blestemaţi, după mărturia Sfintei Scripturi, care zice: “Blestemat este cel ce nu are sămînţă în Sion şi nu are urmaşi în Ierusalim”. De la asemenea oameni, nimeni nu avea voie să primească hrană, iar în biserică nu erau luaţi în seamă şi nu li se primeau jertfele pe care le aduceau lui Dumnezeu.
Într-una din zile, fiind un mare praznic al iudeilor, s-au dus şi Ioachim cu soţia sa Ana la biserică şi, pentru multa lor osîrdie, au vrut să dea şi ei ceva jertfă lui Dumnezeu din averile lor. Dar preotul nu a voit să le primească şi cu cuvinte grele îi mustră, zicîndu-le: “Pentru ce îndrăzniţi să aduceţi jertfă lui Dumnezeu, fiind voi sterpi şi neroditori?” Atunci Ioachim şi Ana, umplîndu-se de ruşine şi de mîhnire, au ieşit afară din biserică. Şi mergînd spre casă foarte întristaţi, a zis Ioachim către soţia sa Ana: “Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi sîntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată eu mă duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil”.
Deci, se despărţiră unul de altul, iar Ana se duse acasă, la Nazaret. Şi, după ce făcu multă milostenie, a intrat în grădină şi acolo a început să se roage lui Dumnezeu cu durere şi cu multe lacrimi, zicînd: “Doamne, Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvîntul ai făcut cerul şi pămîntul şi toate cîte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască şi să se înmulţească; Cela ce ai binecuvîntat pe Sarra, femeia lui Avraam şi a născut pe Isaac la bătrîneţe şi ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi şi mie roadă pîntecelui meu şi nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu, sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale” (I Regi 1, 11).
Deci, acestea grăind Ana, cu lacrimi se ruga lui Dumnezeu; la fel şi Ioachim, bărbatul ei, mult rugîndu-se în munte şi plîngînd cu durere din inimă, a auzit Dumnezeu rugăciunea şi suspinurile lor. Apoi trimiţînd pe arhanghelul Gavriil la Ioachim în munte, i-a zis: “Bucură-te, Ioachime, şi te veseleşte că am venit să-ţi vestesc că vei avea o fiică ce va naşte în feciorie pe Împăratul lumii, Dumnezeu! Deci, lasă întristarea şi amărăciunea sufletului tău şi te du la casa ta, că a auzit Dumnezeu rugăciunea ta. Numai să ai nădejde tare în cuvîntul meu şi să-i mulţumeşti lui Dumnezeu”.
Acestea zicînd îngerul lui Dumnezeu, s-a dus în grabă şi la Ana şi îi zise aceste cuvinte: “Ano, Ano, s-a auzit rugăciunea ta şi, iată, vei naşte o fiică şi-i vei pune numele Maria, de care toate popoarele pămîntului se vor bucura”. Deci, Ioachim, auzind cuvîntul arhanghelului Gavriil, se duse vesel la casa sa şi află pe Ana foarte bucuroasă pentru vestea primită de la înger. Apoi Ana, rămînînd însărcinată, după nouă luni a născut o fiică, pe care, după obiceiul Legii Vechi, la opt zile o duseră la preotul bisericii spre a-i pune numele. Deci, cu chip tainic, i s-a dat pruncii acest nume de Maria, căci Maria înseamnă împărăteasă, ca ceea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor şi Doamna întregii lumi. Încă şi altă taină ascunde în sine numele de Maria. Numele acesta se compune din cinci litere ce închipuiesc tainic numele celor cinci mari şi renumite femei din Vechiul Testament. Astfel, litera “M” arată pe “Mariam”, sora lui Moise şi a lui Aaron. Litera “A” este Avigheia, femeia lui Nova. Litera “R” este Rahila, soţia lui Iacob. Litera “I” este Iudit, văduva cea sfîntă; litera “A” este Ana, femeia lui Elcana.
Prin aceasta se înţelege că toate darurile şi faptele bune cu care au fost încununate aceste femei, pe toate la un loc le întruneşte dumnezeiasca pruncă Maria, întrecîndu-le cu neasemănare. Fiindcă Mariam, sora lui Moise strălucea cu două daruri: cu fecioria şi cu proorocia; iar în cea plină de dar, Maria, fecioria şi proorocia rămîn de-a pururea. Avigheia s-a măritat întru smerenie, iar fecioara Maria, mai ales pentru smerenie este lăudată, că a căutat Dumnezeu spre smerenia roabei Sale (Luca 1, 48). Rahila a fost vestită prin frumuseţea ei, iar Fecioara Maria este însăşi podoaba şi frumuseţea cerului. Iudita a fost vestită pentru că prin înţelepciunea ei a omorît pe Olofern (Cartea Iuditei 13, 9) iar Fecioara Maria s-a făcut pe sine sălaş al înţelepciunii şi al Cuvîntului lui Dumnezeu (Sfîntul Ioan Damaschin, Bogorodişna, gl.3), care prin puterea Lui a omorît pe Olofern cel fără de trup, adică pe diavolul.
Ana fiind stearpă s-a slăvit, pentru că a devenit maica marelui Samuel (I Regi 1, 20) dar şi Preasfînta Fecioară Maria este mult mai vestită, căci nu stearpă, ci fecioară fiind, a devenit Maica marelui Emanuel (Isaia 7, 14). Dar, fraţii mei, ce asemănare s-ar putea face între darurile sfinţilor şi ale drepţilor şi între aceea care a fost şi este comoara tuturor darurilor Sfîntului Duh? Căci, după mărturia Fericitului Ieronim, toţi sfinţii au luat de la Dumnezeu numai cîte o parte din daruri, iar Preasfînta Fecioară Maria a fost plinirea tuturor darurilor.
Iubiţi credincioşi,
Ziua de astăzi a sosit la noi cu lumină duhovnicească, cu bucurie sfîntă, fiindcă astăzi se naşte Maica luminii şi a bucuriei. Astăzi se vesteşte mila şi izbăvirea neamului omenesc, căci s-a născut Maica milei şi a milostivirii. Nu prăznuim astăzi naşterea vreunui sfînt, ci naşterea aceleia ce este mai sfîntă decît toţi sfinţii. Nu sobor de îngeri se cinsteşte astăzi, ci naşterea Împărătesei îngerilor. Nu maică de împărat pămîntesc se naşte, ci însăşi Maica Domnului şi Dumnezeului slavei. Astăzi, Împărăteasa făpturii şi Doamna lumii, din pîntece sterp şi neroditor a răsărit. Şi cine va putea, după vrednicie, să cinstească naşterea ei? Însăşi Biserica lui Hristos arată că este cu neputinţă acest lucru, zicînd: “Nu se pricepe toată limba a te lăuda după vrednicie, căci se întunecă şi mintea cea mai presus de lume a cînta ţie, de Dumnezeu Născătoare” (Axionul din ziua Botezului Domnului).
Deci, fraţii mei, dacă David, împăratul şi proorocul, a săltat bucurîndu-se şi s-a veselit foarte, înaintea chivotului Legii Vechi, care tainic închipuia pe Maica Domnului (II Regi 6, 5), apoi cîtă bucurie şi veselie se cade nouă să avem azi, cînd, nu tainic şi cu închipuire, ci într-adevăr prăznuim Naşterea Maicii Domnului, chivotul cel viu şi însufleţit, întru care Dumnezeu a locuit? Dacă cele întunecate şi tainice, atîta veselie au adus preafericitului strămoş al Maicii Domnului, apoi cîtă bucurie are el acum în cer, şi cîtă bucurie şi mîngîiere se cuvine să avem şi noi astăzi, cei de pe pămînt, cînd a răsărit în lume prunca lui Dumnezeu, Fecioara Maria, prin care S-a arătat Soarele mîntuirii neamului omenesc?
Cu adevărat astăzi, Preabunul şi Preînduratul Dumnezeu, a cercetat cu milă zidirea Sa şi a bucurat cu mare bucurie, nu numai pe David împăratul şi proorocul, ci şi pe dumnezeieştii ei părinţi Ioachim şi Ana, care cu atîtea lacrimi şi suspine se rugau lui Dumnezeu să le dea lor rod. Dar şi toată făptura omenească s-a bucurat, de vreme ce tot neamul omenesc aştepta să se nască în lume Sfînta Fecioară, care la vreme avea să nască pe Emanuel, ce se tîlcuieşte “Cu noi este Dumnezeu” (Isaia 7, 14).
Astăzi prăznuim naşterea Împărătesei cerului şi a pămîntului, ca rod al rugăciunii, al milosteniei şi al facerii de bine, cîştigată de la Dumnezeu de Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana. Deci cum trebuie să prăznuim noi astăzi şi cu cîtă cinste şi evlavie, cu cîtă sfinţenie şi curăţie? Astăzi cei sterpi şi neroditori să se mîngîie cu nădejdea că, prin milostenii şi faceri de bine, prin post şi rugăciune, vor dobîndi şi ei copii de la Dumnezeu.
Astăzi cei tineri să se înfrîneze şi cu curăţie şi cinste să prăznuiască naşterea Maicii Domnului. Astăzi fecioarele şi copiii să salte de bucurie că le vine în lume Maica fecioriei. Astăzi bătrînii şi bolnavii să se bucure că sprijinitoarea bătrînilor şi mîngîierea bolnavilor a venit în lume. Astăzi cei căzuţi în păcate grele şi cei deznădăjduiţi de mîntuirea lor, cu nădejde să se mîngîie, că ridicarea celor căzuţi şi nădejdea celor deznădăjduiţi pe pămînt s-a născut. Fiecare din cei ce sînteţi de faţă să vă gîndiţi cîtă osteneală şi milostenie au făcut şi cîte lacrimi au vărsat dumnezeieştii părinţi Ioachim şi Ana, ca să le dea Dumnezeu copii. Apoi, prin cîtă osîrdie şi rugăciune din adîncul inimii au dobîndit o fiică, pe Preasfînta Fecioară Maria, de a cărei naştere s-au bucurat cerul şi pămîntul.
Şi acum să vă fac o întrebare. Oare cîtă muncă şi urgie, cîtă pedeapsă vor lua de la Dumnezeu acei părinţi care, nu numai că nu se roagă lui Dumnezeu să le dea copii, ci îi omoară prin avorturi sau prin alte mijloace împiedică naşterea fiilor lor? Dacă pentru uciderea unui singur om cu voia, dumnezeieştile canoane pedepsesc cu 20 de ani de canonisire şi oprire de la Sfînta Împărtăşanie, apoi în ce fel trebuie canonisiţi acei creştini care ucid cu voia, nu unul, ci doi, trei şi chiar mai mulţi copii? Poate veţi zice că copilul avortat nu era de nouă luni şi deci păcatul nu ar fi deplin. Să nu gîndiţi aşa ceva, că mare neadevăr gîndiţi.
Dumnezeieştii Părinţi spun că precum atunci cînd fulgeră sau tună, deodată se vede şi lumina, aşa şi la împreunarea soţilor, în acea clipă cînd s-au împreunat, cu puterea lui Dumnezeu se zămisleşte în pîntecele mamei şi sufletul şi trupul şi începe a lua fiinţă copilul. Iar cine după împreunare, chiar şi după un ceas, va încerca în vreun fel să împiedice naşterea, ucigaş de om este şi mare osîndă va primi. La fel păcătuiesc şi cei ce se feresc a zămisli copii. Aceştia să-şi aducă aminte că pe Onan, feciorul patriarhului Iuda, numai pentru acest păcat l-a omorît Dumnezeu (Facere 38, 10).
Luaţi aminte, fraţilor, că cel ce face avort sau în alt chip împiedică naşterea copiilor, nu odată, ci de două ori este ucigaş. Cel ce ucide vreun om care a fost botezat, poate să-i omoare numai trupul său, dar dacă acel om a fost în dreaptă credinţă şi în fapte bune, sufletul său rămîne viu în veci, fiindcă se duce din moarte la viaţă. Dar cei ce omoară copiii mai înainte de dumnezeiescul Botez, de două ori sînt ucigaşi, căci atît trupurile lor cît şi sufletele le lipsesc de fericirea cea veşnică, după mărturia Mîntuitorului care zice: Cel ce crede şi se va boteza se va mîntui, iar cel ce nu crede se va osîndi (Marcu 16, 16).
Iubiţi credincioşi,
Astăzi, însă, se cade să ne veselim, căci s-a născut pe pămînt Maica Vieţii, Fecioara Maria, cea mai sfîntă fiinţă omenească pe care a ales-o Dumnezeu mai înainte de întemeierea lumii, ca să nască pe Iisus Hristos de la Duhul Sfînt în Betleemul Iudeii. Să se bucure astăzi pruncii şi fecioarele, copiii şi tinerii, mamele şi văduvele, preoţii şi călugării că ni s-a născut nouă mamă duhovnicească şi cea dintîi rugătoare, mîngîietoare şi mijlocitoare înaintea Preasfintei Treimi.
Să mergem deci în Nazaretul Galileii, să-i aducem laude îngereşti, pruncii şi Fecioarei Maria, Preacuratei de Dumnezeu Născătoarei, care s-a născut din Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, la bătrîneţile lor. Însă, pentru a lăuda pe prunca şi Fecioara Maria, trebuie să avem inimă fără răutate, ca pruncii, şi viaţă curată şi neîntinată de păcate trupeşti. Pentru a lăuda pe aceea care avea să fie Maica Fiului lui Dumnezeu, trebuie să avem inimă de mamă, blîndeţe şi răbdare de mamă, iubire şi milă de mamă către toţi. Altfel, rugăciunile noastre, darurile noastre, dacă ies din inimi pline de păcate, de ură şi de răutate, nu vor fi primite de Preasfînta Fecioară Maria.
Cu aceste gînduri de bucurie şi nădejde şi cu inimi pline de milă şi smerenie, să intrăm în sfintele biserici şi, sărutînd icoana Maicii Domnului, să-i adresăm cu credinţă această scurtă rugăciune: Uşa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvîntată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mîntuim prin tine de nevoi, că tu eşti mîntuirea neamului creştinesc. Amin.
Statisticile arata ca in ultimii ani S-A MARIT SPECTACULOS NUMARUL SEISMELOR pe intreg globul
Foto: http://img406.imageshack.us/img406/2686/nrcutremure2.jpg
Asa s-ar parea studiind si Lista cutremurelor de pamant din lume in cursul istoriei preluata de pe site-ul agentiei stiintifice United States Geological Survey (USGS) a guvernului SUA, infiintata in 1879.
De mentionat ca din 1962 se fac harti, statistici si studii la nivel global. Deci cel putin din anii 60 avem tehnologia care sa depisteze orice cutremur major precum si institutiile care sa centralizeze datele. Iar datele spun indubitabil ca in ultimii ani numarul cutremurelor este cu mult mai mare decat in intervalele de timp precedente …
Iata mai jos si o harta “la zi” a seismelor de pe mapamond, actualizata non stop:
http://earthquake.usgs.gov/eqcenter/recenteqsww/
Cititi va rog si:
Papa salută a XVII-a Conferinţa Ecumenica Internaţionala de Spiritualitate Ortodoxă (9-12 septembrie, Mănăstirea Bose, Italia)
Citez din Papa salută conferinţa despre “lupta spirituală”:
„Papa Benedict încurajează o “iniţiativă oportună” care este organizată cu scopul analizării “luptei spirituale”, aşa cum este ea înţeleasă în tradiţia ortodoxă. Pontiful, prin secretarul de stat, Cardinalul Tarcisio Bertone, a trimis un mesaj celei de-a XVII-a Conferinţe Ecumenice Internaţionale de Spiritualitate Ortodoxă, exprimându-şi printre altele speranţa că “întâlnirea fraternă” va aduce o înnoită conştientizare a valorii luptei spirituale ca şi consecinţă a iubirii lui Cristos, şi a eforturilor generoase în formarea ascetică a tinerelor generaţii.
Mesajul papal este adresat priorului Enzo Bianchi de la Mănăstirea Bose din Italia, unde se va desfăşura conferinţa de miercuri şi până sâmbătă (9-12 septembrie a.c.). “Organizată în colaborare cu Bisericile Ortodoxe, conferinţa este o ocazie importantă pentru discutarea temelor fundamentale legate de viaţa spirituală”, explică organizatorii. Tema din acest an “atinge însăşi centrul unei probleme care este extrem de relevantă astăzi. [...] Este arta luptei împotriva `gândurilor rele`, după cum defineşte tradiţia acele imagini, impulsuri, înclinări negative care disturbă `mintea`, distrăgând-o de la Dumnezeu şi împingând-o spre păcat”, se mai spune în material.
La simpozion participă teologi, profesori şi reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe, ai Bisericii Catolice şi ai Bisericilor Reformei. Biserica Catolică va fi reprezentată de Cardinalul Roger Etchegaray, vice-decan al Colegiului Cardinalilor; Arhiepiscopul Antonio Mennini, Nunţiu Apostolic în Rusia; Mons. Brian Farrell, secretar al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor; şi pr. iezuit Milan Zust, din acelaşi dicaster.”
Ce-i cu aceasta conferinta, cititim mai multe la:
http://www.johnsanidopoulos.com/2009/09/xvii-international-ecumenical.html
„A 17-a Conferinta Internationala Ecumenica despre spiritualitatea Ortodoxe
Lupta duhovniceasca in traditia Ortodoxa
Manastirea Bose, Miercuri, 9 – Simbata, 12 septembrie 2009
In colaborare cu Bisericile Ortodoxe
Bose, 2 septembrie 2009
A 17-a Conferinta Internationala Ecumenica anuala despre spiritualitatea Ortodoxa se va desfasura la Manastirea Bose intre 9 si 12 septembrie 2009. Organizata in colaborare cu Bisericile Ortodoxe, conferinta reprezinta o ocazie importanta pentru discutarea temelor fundamentale ale vietii duhovnicesti, respectiv acele teme in care traditiile Crestinismului Rasaritean si a celui Apusean intersecteaza asteptarile omului zilelor noastre.
Tema acestui an, “Lupta duhovnicesca in traditia Ortodoxa”, atinge esenta problemei care este extrem de relevanta in zilele noastre: Ce impiedica inima omului sa iubeasca in libertate? Cum se poate face ca fantasmele ce o populeaza si conditioneaza vointa sa fie invinse?
Aceasta este arta de a combate “gindurile rele”, asa cum defineste traditia aceste imagini, impulsuri, inclinatii negative ce tulbura “mintea”, distragind-o de la aducerea-aminte a Dumnezeirii si ademenind-o spre pacat. A reciti astazi invataturile patristice inseamna, de asemenea, sa-ti pui singur o intrebare inca mai radicala, prezenta mereu in urma transformarilor produse de modernitate: Ce sta la originea pacatului?
Aceste intrebari vor alcatui baza dialogului dintre teologi, invatati si reprezentanti la cel mai inalt nivel a Bisericilor Ortodoxe, a celei catolice si a celor reformate.
Sesiunile de discutii vor debuta cu discursul inaugural al staretului manastirii Bose, Enzo Bianchi, urmat de o prelegere a Mitropolitului Filaret al Minskului, Exarh al Patriarhiei Bieloruse si presedinte al comisiei teologice a Patriarhiei Moscovei, ce va trata fundamentele biblice si teologice ale luptei duhovnicesti. Ziua finala va demonstra importanta si semnificatia ecumenismului pentru omul modern, asa cum va reiesi din discursul Mitropolitilor Georges din Muntele Libanului (Patriarhatul Antiohiei) si Kallistos al Diocleii, delegat al Patriarhului Constantinopolului, Bartolomeu I.
Pe durata celor patru zile ale conferintei speram ca vom redescoperi si impartasi practica luptei duhovnicesti, asa cum este interpretata in traditia patristica si dupa cum este traita si astazi in Bisericile Ortodoxe. Cu aceasta ocazie subiectul dezbaterii va fi examinat mai amanuntit si vor avea loc schimburi de pareri in spirit fratesc.
Este semnificativa, mai ales in plan ecumenic, prezenta delegatiilor oficiale ale Bisericilor Rasaritene si Apusene.
Din partea bisericii catolice este asteptat cardinalul Roger Etchegaray, vice-decan al Sfintului Colegiu, de asemenea va fi prezent arhiepiscopul Antonio Mennini, nuntiu apostolic in Federatia Rusa, monseniorul Brian Farrell, secretar al consiliului pontifical pentru promovarea unitatii crestine; fr. Milan Žust, din cadrul aceluiasi department. Citiva episcopi din Conferinta episcopilor piemontezi, printre care si secretarul acesteia, Arrigo Miglio, episcop de Ivrea, si Gabriele Mana, episcop de Biella, vor lua cuvintul in timpul conferintei.
Patriarhatul Moscovei va fi reprezentat de Episcopul Ambrozie de Gatčina, rector al Academiei Teologice din Sankt Petersburg, care va conduce delegatia oficiala, fr. Dimitrie Ageev si Alexei Dikarev de la departamentul relatiilor externe. Arhiepiscopul Zosima al Elistei si Kalmikiei si fr. Pavel Velikanov, reprezentant al rectorului Acatemiei Teologice din Moscova, vor participa la conferinta.
Printre altii, vor mai participa: Episcopul Evloghie de Sumy, Arhimandritul Kiril (Hovorun) si profesorul V. Bagrana (Biserica Ortodoxa Ucraineana); Episcopii Porfirie de Jegar (Biserica Ortodoxa Sirba) si Marcu al Neamtului (Biserica Ortodoxa Romana), Mitropolitul Grigorie de Tărnovo si Episcopul Kiprian de Traianiopol (Biserica Ortodoxa Bulgara), Arhimandritul Iakovos (Bizaourtis), egumen al Manastirii Petraki (Biserica Ortodoxa a Greciei), fr. Adam Makaryan (biserica apostolica Armeana), reprezentindu-l pe Karekin II, catolicos al tuturor Armenilor, fr. Zaheu Ohanian (patriarhatul Armean de Constantinopol), Jonathan Goodall (biserica Angliei), reprezentant al arhiepiscopului de Canterbury, Rowan Williams, precum si Michael Nseir, delegat al Consiliului mondial al bisericilor de la Geneva.
Printre numerosii participanti din douazecisiuna de tari ii vom remarca, in special, pe fr. Michel Van Parys, fr. Hervé Legrand si Antonio Rigo de la Comitetul stiintific, fr. André Louf, fr. Vassilije Grolimund, fr. John Chryssavgis, fr. Andrew Louth; fr. Gheorghii Kočetkov, Anatolii Krasikov, Alexei Bodrov din Moscova; Petros Vassiliadis, decan al Facultatii de Teologie, din cadrul Universitatii din Salonic, Spyridon Kontoyannis de la Universitatea din Atena, Nikitas Aliprandis de la Universitatea din Komotini, Gelian Proxorov de la Academia de Stiinte din Sankt Petersburg, Konstantin Sigov din Kiev, Vassilis Saroglu din Louvain-le-Neuve, Hugh Wybew de la Oxford.
Asa cum o demonstreaza si prezenta a numerosi calugari si calugarite din partea Bisericilor Ortodoxe (Grecia, Bulgaria, Rusia, Romania, Muntele Sinai, Georgia, Armenia) precum si din partea celor catolice si reformate (Belgia, Franta, Italia, Elvetia, Ungaria) si asa cum intentioneaza si proiectul stiintific al conferintei, conferintele ecumenice ce au ca subiect spiritualitatea Ortodoxa, doresc sa ofere un spatiu de apropiere frateasca a diferitelor biserici crestine, un spatiu al comuniunii si impartasirii traditiilor duhovnicesti.”
Nu stiu cum vi se pare voua, dar mie nu-mi suna bine si aceasta deoarece nu vin catolicii si reformatii sa afle cate ceva de la ortodocsi, ci au loc dialoguri intre „biserici crestine fratesti”. De unde pana unde fratesti? Iar apare tema crestinismului impartit intre mai multe biserici surori … Iar noi ortodocsii cam ce sa invatam de la celelalte culte? Consider ca aceasta conferinta este parte componenta a asa zisului „ecumenism bun”. Cititi va rog si:
Agenda ecumenista este foarte incarcata in aceasta perioada:
COMISIA MIXTA DE DIALOG TEOLOGIC INTRE CATOLICI SI ORTODOCSI se intruneste anul acesta in Cipru la sfarsitul lui octombrie
Pe site-ul http://www.ecum.ro/infoecum/Ro/ se gaseste articolul Dialogul dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică din care citez:
„Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică au în comun doctrine şi tradiţii canonice care uşurează dialogul teologic în vederea unirii. Cadrul oficial în care teologii celor două Biserici se întâlnesc pentru dialog este Comisia Mixtă de Dialog Teologic Catolic-Ortodox. Aceasta s-a format în anul 1979 ca urmare a declaraţiei comune a papei Ioan Paul al II-lea şi a patriarhului Demetrios I. Comisia este formată din 30 de membri ortodocşi şi 30 de membri catolici. Întâlnirile de până acum ale comisiei:
- 1980: Patmos şi Rhodos, Deschiderea festivă a Dialogului
- 1982: München, “Taina Bisericii şi a Euharistiei în lumina Tainei Sfintei Treimi”
- 1984: Creta, “Credinţa, tainele şi unitatea Bisericii”
- 1986-1987: Bari, „Credinţa, tainele şi unitatea Bisericii“
- 1988: Valaam, “Taina preoţiei în structura sacramentală a Bisericii, însemnătatea succesiunii apostolice pentru sfinţenia şi unitatea poporului lui Dumnezeu”
- 1990: Freising, “Consecinţele eclesiologice şi canonice ale naturii sacramentale a Bisericii. Sinodalitate şi autoritate în Biserică.
- 1993: Balamand,“Uniatismul şi căutarea de azi a comuniunii depline”
- 2000: Baltimore, “Implicaţiile eclesiologice şi canonice ale uniatismului”
- 2006: Belgrad
Încă din anii 90 dialogul a întâmpinat unele dificultăţi, iar la întâlnirea din anul 2000 de la Baltimore membrii comisiei nu au putut cădea de comun acord asupra unui document final comun cu privire la Bisericile Unite cu Roma. După o pauză de şase ani comisia şi-a reluat în anul 2006 activitatea prin întâlnirea de la Belgrad.
Întâlnirea din septembrie 2006 de la Belgrad a fost prezidată de doi Copreşedinţi, Eminenţa Sa, Cardinal Walter Kasper, Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi Mitropolitul Ortodox Ioan de Pergamon, reprezentând Patriarhia Ecumenică. Secretari ai Comisiei au fost ES Mitropolit Gennadios de Sassima şi Mons. Eleuterio F. Fortino.
Delegat din partea Bisericii Ortodoxe Române a fost P.S. Petroniu Florea, Episcop Vicar de Oradea. Biserica Româna Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost reprezentată de P.S. Florentin Crihălmeanu, Episcop al Episcopiei de Cluj-Gerla. Tema întâlnirii a fost koinonia.
2007: Ravenna
Comisia mixtă internaţională de dialog s-a întrunit pentru cea de-a X-a sesiune de dialog, în Ravenna/Italia, între 8 şi 14 octombrie 2007. Au participat 30 de repezentanţi ai Bisericii Catolice – printre care şi Cardinalul Christoph Schönborn – şi reprezentanţi din aproape fiecare Biserică Ortodoxă. Adunarea a fost prezidată de Mitropolitul Ioannis Zizioulas şi Cardinalul Walter Kasper.
În documentul final intitulat “Consecinţele ecleziologice şi canonice ale naturii
sacramentale a Bisericii: comuniune, conciliaritate şi autoritate în Biserică” se afirmă următoarele: „Ambele părţi sunt de acord că în vremea Bisericii nedespărţite, această ordine canonică (Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim) era recunoscută de toţi.” Cele două Biserici nu sunt de acord însă în ceea ce priveşte interpretarea dovezilor istorice din prezent cu privire la prerogativele episcopului Romei drept protos, o chestiune care era deja înţeleasă în moduri diferite în primul mileniu.
PS Pentroniu Sălăjanul, Episcop Vicar al Episcopiei Oradiei, Delegat al Bisericii Ortodoxe Române la acest dialog completează într-un comunicat: “Delegaţii Bisericilor Ortodoxe şi cei ai Bisericii Romano Catolice nu au luat în discuţie şi nu au căzut de acord asupra faptului că episcopul Romei ar fi, în acest moment, primul între patriarhii lumii. Acest lucru ar fi imposibil, de vreme ce actualul episcop al Romei a şi eliminat, la începutul anului 2006, dintre titlurile sale pe cel de patriarh al Occidentului.”
Documentul comun al întrunirii de la Ravenna a fost publicat în data de 15 noiembrie 2007 la Vatican, Istambul şi Atena. Varianta originală a acestui document este în limba engleză. Traducerea în limba română o puteţi găsi aici.
Următoarele întruniri ale Comisiei vor dezbate în 2007-2009 tema primatului papal în primul mileniu creştin, iar în 2009-2011 tema primatului în cel de-al doilea mileniu.”
Interesant de studiat este si:
FAITH, SACRAMENTS AND THE UNITY OF THE CHURCH
Comisia se va intruni in 2009 in a doua parte a lunii octombrie, probabil în prezenţa Papei Benedict.
Cititi va rog si articolele:
IMPORTANT DOCUMENT IMPOTRIVA ECUMENISMULUI
Articolul zilei (08.07.2001): Papa vrea Guvern Mondial
CATOLICUL Massimo Introvigne despre ILLUMINATI si filmul “Îngeri şi demoni”
Comisia “CREDINTA SI ORDINE PLANETARA” a CONSILIULUI MONDIAL AL BISERICILOR se va reuni în perioada 7-14 octombrie în insula Creta
Citez din articolul Comisia «Credinta si ordine planetara» se reuneste in Creta:
„Comisia “Credinta si ordine planetara” a Consiliului Mondial al Bisericilor se va reuni în perioada 7-14 octombrie în insula Creta. Peste 100 de teologi din toate traditiile crestine vor lua în discutie, la întâlnirea desfasurata la Academia Ortodoxa din Kolympari, misiunea bisericilor în lumea contemporana. Participantii vor aborda probleme de interes major pentru dialogul ecumenic actual, grupate în trei teme:
“Ce înseamna a fi o Biserica?”,
“Sursele autoritatii”
“Discernamântul moral”.
Evenimentul din Creta va fi, sustin organizatorii, “o piatra de hotar în dialogul ecumenic”. Dupa cum se stie, ecumenismul reprezinta unul dintre punctele care vor fi dezbatute si la intalnirea panortodoxa care se va desfasura in luna decembrie anul acesta la Geneva.”
Intalnirea va avea loc în prezenţa Patriarhului Bartolomeu. Detalii despre CONSILIULUI MONDIAL AL BISERICILOR cititi va rog la:
MICROSOFT: „este vremea pentru un patent global care sa rezulte dintr-o singura aplicatie de patente”
Iata ce spune Horacio Gutierrez (Corporate Vice President si Deputy General Counsel la Microsoft) in articolul Improving Global Patents: Think Locally, Act Globally:
„La inceputul lunii august, David Kappos a fost numit de Senatul Statelor Unite Subsecretar al Commerce for Intellectual Property si Director al U.S. Patent and Trademark Office. Il felicitam pe David pentru noua sa pozitie si ii oferim intregul nostru sprijin in abordarea provocarilor ce ii stau in fata – cea mai importanta fiind aducerea in secolul 21 a stemului de brevete. Asa cum David stie foarte bine din numerosii ani de experienta in SUA si peste granite, cand esti confruntat cu provocari imense, apar oportunitati unice.
Sistemul global de patentare se confrunta cu siguranta cu mari provocari: sporirea restantelor aplicatiilor de brevete; prelungirea perioadelor de incertitudine; cresterea costurilor reclamatiilor; calitatea dubioasa a brevetelor datorata exploziei globale a noutatii patentelor propuse (prior art) si a timpului permis pentru examinarea aplicatiilor; si examinarea ineficienta datorata muncii duble efectuate in multe birouri.
Dar aceste provocari prezinta de asemeni oportunitati fara precedent. Una dintre cele mai mari oportunitati o reprezinta cea a armonizarii progresului patentarii..
Armonizarea sistemului global de patentare nu reprezinta doar o dorinta in legatura cu un sistem de patente ideal. Mai curand, este o necesitate daca autoritatile din domeniul patentelor nationale doresc sa invinga dificultatile importante pe care le intampina.
In intreaga lume, peste 3.5 milioane de patente sunt in asteptare, inclusiv cele peste 750 000 din Statele Unite. Perioadele de asteptare se extind la trei, patru sau, in cateva cazuri, cinci ani inainte ca brevetele finale sa fie emise. Costul acestei cantitati de munca efectuate in acest interval de timp pentru aplicatiile brevetelor si pentru departamentele de patente este prea ridicat, iar intarzierile in securizarea patentelor sunt prea mari pentru impresari si pentru intreprinderile din domeniu.
In lumea de astazi, a conectarii universale, a inventiilor afacerilor globale si de colaborare, este vremea pentru un patent global care sa rezulte dintr-o singura aplicatie de patente, examinat si anchetat de o singura autoritate de examinare si judecat in fata unui singur corp judiciar.
Un sistem de patente global, armonizat ar rezolva multe din criticile indreptate asupra sistemelor nationale de patentare din cauza restantelor greu de rezolvat si a interminabilelor perioade de asteptare.
Pentru a creste eficienta si a spori calitatea patentelor, departamentele de brevete trebuie de asemeni sa largeasca colaborarile si oportunitatile muncii in comun. Asa cum am mai scris inainte pe blog, departamentele nationale de patentare ar trebui recompensate pentru eforturile lor de la inceput prin munca in comun depusa la proiecte precum Patent Prosecution Highway si “IP5″ partnership.
Urmatorul pas logic este accelerarea muncii in curs pentru a alinia procedurile de aprobare a patentelor si configuratia aplicatiilor, incluzand o aplicatie digitala comuna si setarea standardelor de colaborare pentru problemele de patentare, adecvarea divulgarilor si validarea cerintelor si caracterul complet al inregistrarilor examinate. Se cer actiuni indraznete. Trebuie stabilite criterii severe si intelese clar astfel ca cercetarile patentelor si examinarea rezultatelor sa poata fi acceptate de autoritatile din domeniul patentelor din intreaga lume.
Prin infruntarea provocarilor, indeplinirea viselor, prin daramarea barierelor politice si a celor procedurale putem construi un sistem global de patentare care va grabi inventivitatea, va imbunatati informatiile publice, va incuraja competitia si va conduce la crestere economica si la cresterea numarului de slujbe. Acum este timpul – solutiile sunt accesibile.”
Se doreste deci o centralizare si in acest sens …
Iar acest David “Dave” J. Kappos, a fost si vice president and assistant general counsel, intellectual property law, pentru IBM Corporation. Este evident ca nu ajunge oricine sa ocupe o functie atat de inalta, ci doar dintre aceia ce-si insusesc cu totul politica companiei. Iar istoricul activitatii acesteia este extrem de interesant, de la furnizarea de echipamente nazistilor si pana la tehnologia cipurilor implantabile in corpul uman. Cititi va rog si:
Personalitati si organizatii: THOMAS J. WATSON (THOMAS JOHN WATSON SR.)
1 comment